Medicamentele ieftine și vitale nu se găsesc pe piață pentru că distribuitorii nu mai sunt interesați de ele

Cea de a II-a zi de discutii din cadrul celei de a II-a editii a evenimentului Health Forum, a adus cu sine declaratii interesante ale speakerilor:  Cristian Bușoi, Deputat, Parlamentul European, Membru Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Vasile Ciurchea, Președinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horia Cristian, Vicepreședinte, Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților, Mircea Cinteză, Vicepreședinte, Colegiul Medicilor din România, Vasile Barbu, Președinte, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, Dr. Bogdan Pana, Director General, Servicii Medicale, Medicover Romania, Dr. Carmen Orban, Manager, Institutul Clinic Fundeni, Constantin Lucescu, Director Corporate Division, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, Paul Stanciu, Senior Business Development Manager for Public Sector, Microsoft România, dar cu comentarii demne de luat in considerare din partea participantilor.

Sub moderarea Alexandrei Malaila, discutiile au permis conturarea unor concluzii pe care le impartasim mai jos.

”CNAS își dorește o rată a vindecării mai mare pentru a avea cât mai mulți contributori sănătoși. Asigurătorii privați își doresc practic același lucru și să facă profit. Angajatorii își doresc muncitori sănătoși și fideli. Politicienii vor sănătate pentru toți și bani pentru sistemul sanitar. În prezent, 6% din PIB este la sănătate. Nu este foarte ușor să aduci bani în acest sector. În 2015 fondul de asigurări de sănătate este 22 miliarde de lei adică 3,2% din PIB. Avem însă 1001 de categorii care contribuie cu 0%. Practic, în România contribuie la buget 5 milioane de oameni, asigurați sunt 18 milioane de oameni, iar cu capacitate de muncă avem 9 milioane de persoane”, a declarat Horia Cristian, Vicepreședinte, Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților.

În opinia sa, 70% din bugetul aferent sănătății ar trebui să fie acoperit de sistemul de stat, o parte dintr-un cont de economii de sănătate, iar restul din asigurările private.

”Asigurare de sănătate ar trebui să fie problema personală a fiecăruia și nu a angajatorului. Ar fi bine dacă acesta nu ar mai fi obligat să plătească atât cât plătește în prezent către asigurările de sănătate ci să plătească 2% într-un Cont de Economii de Sănătate. Acesta ar fi foarte util, putând asigura serviciile sanitare necesare angajatului sau chiar să fie atașat pensiei, în cazul în care nu este utilizat. În cazul în care angajatul și-ar da demisia, suma strânsă ar rămâne angajatorului”, a propus Horia Cristian.

Mircea Cinteză, Vicepreședinte, Colegiul Medicilor din România, a atras atenția asupra tratamentelor care nu sunt adoptate și în România.

”La noi nu există o regulă prin care marile inovații să fie luate în calcul în funcție de succesul pe care îl au la vindecare. Programul de infarct miocardic, de exemplu, a fost un succes, dar în acest moment se adresează numai unui singur tip de infarct, deși există un alt tip de infarct cu incidență dublă care nu este luat în calcul. Îngrozitor este și că medicamentele ieftine nu se găsesc pe piață pentru că distribuitorii nu mai sunt interesați de ele, dar pentru mulți pacienți ele sunt vitale. Compania Națională Unifarm ar trebui să fie obligată să aducă acele medicamente ieftine și necesare vieții, medicamente pe care distribuitorii nu le aduc nefiind profitabile. Trebuie să le asigure pentru că altfel se pierd vieți și este vina noastră concretă”, a declarat Mircea Cinteză.

Acesta a subliniat problema existentă cu mentenanța echipamentelor.

”O problemă importantă este cu banii necesari pentru service. Aparatele sunt reparate numai atunci când se strică. Aparatele scumpe și vitale ar trebui să fie însoțite neapărat de un contract de service pentru că de ele depind vieți. Decidenții ar putea să facă diferența prin măsuri care nu înseamnă neapărat mulți bani”, a precizat Vicepreședinte, Colegiul Medicilor din România.

Dr. Carmen Orban, Manager, Institutul Clinic Fundeni, a vorbit de asemenea despre problemele generate de lipsa medicamentelor.

”Sunt uneori probleme din cauza lipsei medicamentelor ieftine care nu mai sunt de găsit. Orice spital poate face cerere pentru cumpărarea medicamentelor. Unifarm vrea însă plata la un anumit interval de timp, ori spitalul îi poate plăti atunci când primește banii de la Casa de Asigurări. Unifarmul ne percepe penalități chiar dacă nu este vina noastră, a unității, ci a Programului. Dacă vine Curtea de Conturi te întreabă de ce tu ca manager plătești penalități, în opinia lor asta înseamnă că nu ți-ai făcut meseria cum trebuie”, a declarat Dr. Carmen Orban.

În Institutul Clinic Fundeni, 11.500 de pacienți primesc servicii medicale în regim de spitalizare în fiecare lună.

”Nici o firmă nu dorește să facă mentenanță în Institutul nostru pentru că rulajul este foarte mare. Nu vin la noi pentru că sunt foarte mari costurile. De accea, Fundeni trebuie tratat altfel. Indiferent de buget noi nu ne permitem să refuzăm un pacient. Peste 70% dintre pacienți vin din provincie. Ori în cazul nostru dacă refuzăm un pacient îi refuzăm categoric dreptul la viață”, a completat Dr. Carmen Orban.

Vasile Barbu, Președinte, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, a propus suplimentarea fondurilor Unifarm pentru a rezolva problemele existente.

”Legat de cardul de sănătate, se pare că chiar nu poate fi utilizat. Sunt situații în care se blochează peste tot, sau sunt situații în care merge în unele cazuri și în altele nu. În laboratoare și paraclinici sunt cozi, cardul birocratizează foarte mult activitatea, mai ales pe cea a medicilor de familie. Cred că ar trebui să fie semnalate aceste probleme pentru a se analiza foarte clar. A fost achiziționat un sistem, dar cine a recepționat acest sistem care nu funcționează? Cred că cineva are o vină pentru că acest sistem funcționează prost”, a declarat Vasile Barbu.

Cristian Bușoi, Deputat, Parlamentul European, Membru Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, a dorit să completeze faptul că în România sunt în sistemul sanitar 8,5 milioane de plătitori  în mod direct.

”Cred că înainte de a discuta sisteme complicate despre cum ar trebui să funcționeze sistemul de sănătate trebuie să vedem cum funcționează acesta în țările europene. Niciun sistem nu este lipsit de critici dar sunt țări europene, nu doar dintre cele avansate, care au ajuns totuși la un echilibru și nu se află într-o permanentă criză. Există în Uniunea Europeană două mari modele: sistemul de sănătate național fără a fi o contribuție de sănătate și un sistem de asigurări de sănătate de mai multe feluri. Dacă ar fi să optăm pentru un model, personal cred că foarte potrivit ar fi cel al Franței. Mai exact, finanțare publică obligatorie de 70% și restul să fie finanțat prin asigurări private deductibile. Atunci mai mulți asigurători privați vor putea să ofere mai multe servicii. Totul ar fi mult mai eficient. Acesta este un model spre care ne putem îndrepta atenția”, a declarat Cristian Bușoi, Deputat, Parlamentul European, Membru Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Acesta a subliniat că trebuie să ne concentrăm pe îmbunătățirea sistemului de sănătate din România.

”Cardul este obligatoriu de la 1 mai, dar am rugat atât furnizorii cât și pacienții să îl folosească înainte de această dată cu câteva luni. Au existat situații în care s-a făcut acest lucru, dar majoritatea factorilor implicați nu au folosit cardul. Sigur că la 1 mai, data la care acest instrument au devenit obligatoriu, au existat probleme privind folosirea sa. Înainte de 1 mai am spus că sunt interesat să știu ce probleme are sistemul. Suntem în continuare deschiși să avem întâlniri cu specialiștii furnizorilor de servicii de sănătate pentru a le oferi informațiile de care au nevoie pentru a utliza cardul de sănătate. Faptul că totuși sistemul funcționează s-a văzut începând cu 5 mai, când s-a inversat numărul serviciilor utilizate cu card și cele fără card (care sunt aferente copiilor și altor categorii de pacienți)”, a declarat Vasile Ciurchea, Președinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

”Vom face un raport lunar pe care îl vom face public după ce avem datele pe luna mai pe tipuri de secțiuni: medicină de familie, spitale, îngrijiri la domiciliu etc. Sigur că nu putem publica numele pacienților dar putem publica numele furnizorilor. Putem face acest raport pe ore. Vom avea astfel o imagine foarte clară asupra serviciilor furnizate de fiecare unitate. Este adevărat că nici SIUI nici sistemul cardurilor nu funcționează perfect. Este normal pentru că sunt sisteme foarte mari și depind de interfață, de modul în care sunt folosite și de alți factori”, a declarat Președintele CNAS.

Acesta a precizat că 99% dintre cardurile de sănătate sunt la pacienți.

”Microsoft are un program pentru o societate mai sănătoasă. Ne interesează patru linii: Mobilitate (device pentru clinici, managementul relației cu pacientul etc), Productivitate și Colaborare (colaborare între sistemul de stat și cel privat, telemedicină), Rapoarte integrate (eficiență operațională, cercetare medicală), Servicii de tip Cloud (stocare imagistică medicală, desktop virtual & data center)”, a declarat Paul Stanciu, Senior Business Development Manager for Public Sector , Microsoft România.

Produsele companiei permit medicilor monitorizarea la distantă, localizarea pacient, vizualizarea informațiilor despre pacienți direct de pe telefon sau tabletă.

”Medicover a fost prima companie din România care a oferit, încă din 2006, tuturor pacienţilor săi acces la dosarul medical electronic. Dosarul medical electronic este disponibil pentru toţi pacienţii şi permite centralizarea informaţiilor despre istoricul şi starea sănătăţii pacientului. În cazuri de urgenţă, medicii de la Hotline Medicover au acces direct la dosarul medical electronic şi pot decide cum să acţioneze inclusiv pe baza antecedentelor medicale”, a afirmat Dr. Bogdan Pana, Director General, Servicii Medicale, Medicover Romania.

Potrivit acestuia, sistemul privat de sănătate este în creștere și va crește inevitabil în continuare.

De aceeași părere a fost și Constantin Lucescu, Director Corporate Division, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, care a susținut că este necesar un sistem competitiv.

”Cred că abonamentele medicale vor crește și vor avea un ritm mai crescut decât asigurările pentru că un asigurător nu are rețeaua pe care o punem la dispoziție. Furnizorii mari de servicii medicale private au deja un standard ridicat al calității serviciilor. Colaborăm desigur cu aigurătorii și acoperim serviciile contractate”, a declarat Constantin Lucescu, Director Corporate Division, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul APMGR. Partenerii Health Forum au fost: Microsoft, PKF Finconta, Valoris, WorldClass, Biroul de Traduceri Champollion.

Partenerii media au fost: Paginamedicala.ro, Medfarm, Pagina Farmacistilor, medicalmanager.ro, Medipedia, Romedic, Viața Medicală, medicalstudent.ro, Pharma Business, Jurnalul de Afaceri, ziare.com, Business24, Valoarea, Brightway, Learn&Go, Startups.ro, Medica Academica, Calendar Evenimente, 4 Career, Debizz, The bmj, Legal Magazin, Transilvania Business.