laptop, digitalizare 2020.10.18 Articole

Carmen Adamescu, EY România: Schimbări instituționale și legislative necesare pentru transformarea e-guvernării

Guvernarea electronică, așa cum este prevăzută de mulți autori, nu se referă pur și simplu la furnizarea de servicii electronice sau digitale. Presupune un set de măsuri instituționale inovatoare, iar evoluția e-guvernării este un proces complex de instituționalizare. Prin urmare, e-guvernarea trebuie diferențiată de simpla utilizare a unor servicii internet și a tehnologiilor bazate pe web.

Digitalizarea serviciilor publice se poate realiza astfel printr-o schimbare instituțională susținută prin stabilirea domeniilor de acțiune specializate, descrierea regulilor de conduită, redefinirea structurilor, a rolurilor și atribuţiilor organizaționale și specificarea standardelor de măsurare a performanţei şi a rezultatelor organizaționale.

În acest sens, atenția ar trebui să fie îndreptată către factorii care afectează adaptarea organizațiilor și acceptarea de către angajați a transformărilor legate de guvernarea electronică. De exemplu, astfel de factori pot fi grupați în: flux de lucru, responsabilități în structura organizațională, abilități, cunoștințe și factori de context social și de afaceri.

Instituțiile publice tradiționale pot fi transformate prin mai multe inițiative de reformă precum reinventarea, evaluarea bazată pe performanță și implicarea cetățenilor. Este foarte important ca actorii implicați în procesul de transformare a administrației publice să determine funcționarea tehnologiei informației adaptată la o guvernare democratică, să depășească constrângerile instituționale și să creeze un nou set de semnificații și instituții sociale în beneficiul cetăţenilor. Cu siguranță, transformarea e-guvernării nu va fi un proces ușor însă, pentru a realiza această transformare, este necesară existența unei inițiative din partea managerilor publici și a unor direcții strategice.

În cadrul propunerii de Politică Publică în domeniul e-guvernării pe care am realizat-o în proiectul ,,Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare”, am listat o serie de măsuri post-adoptare concrete, care trebuie avute în vedere pentru perioada imediat următoare adoptării noului cadru de politică publică.

Măsurile specifice strategice și complementare identificate reprezintă decizii fundamentale care acționează în sinergie pentru a alcătui un program de schimbări eficace și sustenabile. Trebuie abordate cu prioritate cele care se referă la schimbările legislative necesare.

În legislația națională prezentă există dispoziții privind utilizarea mijloacelor electronice în furnizarea serviciilor publice, dar acestea nu sunt, însă, suficiente pentru implementarea obiectivelor stabilite prin SNADR (Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020). În acest moment, nu există o reglementare unitară și neechivocă în ceea ce privește utilizarea instrumentelor electronice de către toate autoritățile publice competente să furnizeze servicii publice aferente tuturor evenimentelor de viață.

La nivel orizontal există acte normative care pot constitui cadrul general al eGuvernării (i.e. Legea nr. 161/2003 și HG nr. 1085/2003), dar dispozițiile actuale ale acestora necesită completări și modificări.

Legislația sectorială conține în prea puține cazuri prevederi exprese referitoare la utilizarea instrumentelor electronice, în cazul a foarte puține servicii publice sunt reglementate proceduri electronice specifice. Deși au fost făcuți unii pași în vederea atingerii acestor obiective, în prezent, legislația în vigoare nu oferă încă suficiente mecanisme pentru a impulsiona procesul digitalizării.

În concluzie, considerăm importantă asigurarea unei viziuni unitare asupra furnizării serviciilor publice prin mijloace electronice, prin intermediul unui portal unic, pentru a putea fi îndeplinite obiectivele-cheie în această privință, respectiv:

  • posibilitatea cetățenilor și mediului de afaceri, beneficiari ai serviciilor publice, de a parcurge, alternativ cu procedurile tradiționale, o procedură electronică (e. completarea și transmiterea electronică a cererilor și formularelor, comunicarea prin mijloace electronice cu administrația publică, emiterea documentelor de către administrația publică prin mijloace electronice)
  • posibilitatea efectuării prin mijloace electronice a plății taxelor și impozitelor, asigurarea principiului „doar o singură dată”, interoperabilitatea bazelor de date ale autorităților și instituțiilor publice, astfel încât să fie minimizată necesitatea depunerii de către solicitanți, odată cu cererile și formularele, de documente care pot fi verificate cu alte autorități publice.

Pentru a accelera procesul de implementare a e-guvernării la nivel național, sunt necesare modificări și completări ale cadrului legislativ actual, în sensul reglementării exprese a unor obligații concrete și a autorităților publice responsabile, al asumării unor termene ferme și, nu în ultimul rând, al prevederii unor sancțiuni pentru acele situații în care obligațiile nu sunt respectate.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Autor: Carmen Adamescu, Partener, Consultanță, EY România și coordonator din partea EY România a proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Claudia Sofianu, EY România: Vești bune din pandemie – aranjamentele flexibile de lucru și dreptul părinților de a lipsi de la serviciu devin soluții legale permanente

Studiu privind calitatea vieții și bunăstarea socială: România se menține pe locul 45 în clasamentul mondial

Dimitrios Goranitis, Deloitte România: De ce ar trebui ca România să intre în Uniunea Bancară chiar și fără a adopta moneda euro

Alina Făniță, PKF Finconta: Regândirea strategiilor de redresare a afacerii

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu EY: Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online

 

[divider height=”30″ line=”1″]

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Material de opinie semnat de
  • BusinessMark

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.