2016.04.04 Eveniment

Evoluția pozitivă a economiei va diminua efectul Legii dării în plată

În data de 30 martie 2016, la Hotel Radisson Blu din București, a avut loc cea de-a doua ediţie a evenimentului Real Estate & Construction Forum”.

În cadrul conferinţei, cei mai buni specialiști în domeniu au analizat piața de real estate, perspectivele pentru anul 2016, noile tendințe în dezvoltarea imobiliară, piața de office și retail, evoluția prețurilor și opțiunile de finanțare pentru proiectele imobiliare.

În prima parte a zilei, invitații au fost: Tal Roma, Business Development Manager, AFI Europe România, Alexandros Ignatiadis, Co-fondator, Octagon Contracting & Engineering, Florin Furdui, CEO, Portland Trust, Oana Păun, PR Specialist, Maurer Imobiliare, Dragoș Vîlceanu, Președinte, Asociația Brokerilor Imobiliari, Adrian Vascu, Senior Partner, Veridio, Preşedinte ANEVAR 2014-2015 și Cosmin Ulmean, Head of Sales Romania, Serbia, Croaţia & Slovenia, Takko Fashion. Sesiunea de discuții a fost moderată de Ilinca Păun, Managing Director, Colliers Internaţional România.

[one_second]

DSC_7415

[/one_second]

[one_second]

DSC_7352

[/one_second]

 

Piața de birouri

Ilinca Păun, Managing Director, Colliers Internaţional România, a citat o cercetare a companiei: ”În piața de office s-au înregistrat din nou vești pozitive. Piața este în creștere. Există cerere din zona IT, dar și din zona companiilor medii care vor să crească în România. Companiile românești de IT au planuri de extindere foarte serioase. De asemenea, există cerere pe piața orașelor secundare: Iași, Cluj, Timișoara, Sibiu, Bacău, Oradea, Brașov”.  

Potrivit acesteia, suprafața estimată pentru piața de office din București este de 200.000 m2, care se absorb an de an, dar există deja riscul de supraofertă.

Tal Roma, Business Development Manager, AFI Europe România, a vorbit despre proiectele companiei în afara Bucureștiului.

”Am ales să investim în Brașov pentru că este mai dezvoltat pe zona de birouri decât alte orașe din România, există câteva universități și diverse companii. Am decis să dezvoltăm un proiect de clădiri de birouri acolo,în legătură cu mall-ul pe care îl deținem. Credem în locație, dar dacă infrastructura nu va fi îmbunătățită nu cred că vom avea succesul scontat. Despre piața de birouri din București pot spune că este cumva tipică, iar dezvoltarea ei este certă. Există însă valuri în materie de cerere și ofertă. Dacă dezvoltatorii nu vor reuși să ocupe clădirile vom vedea clădiri goale și presiuni din diverse medii”, a afirmat Tal Roma.

Florin Furdui, CEO, Portland Trust, este de părere că ciclul de cerere și ofertă pentru piața de office din București nu este unul tipic.

”Bucureștiul are o economie de sine stătătoare, aici este masa critică de oameni, businessul se învârte. Ciclul de cerere și ofertă pentru office nu este unul tipic. Aș putea spune că un număr corect de ani este de cinci. Pot spune că vremea dezvoltărilor mediocre s-a dus. Acestea nu mai au succes și au dispărut. De aceea, există concentrare în câteva zone care permit mai multe facilități și altceva pe lângă viața de birou”, a explicat Florin Furdui.

Centre comerciale și rezidențiale

Cosmin Ulmean, Head of Sales România, Serbia, Croaţia & Slovenia, Takko Fashion, este de părere că mai există loc în București pentru centre comerciale.

”În Sectorul 2 nu avem nici un mall, unul de 20.000-30.000 m2 ar fi indicat. În Sectorul 4 mai este loc, la fel în Sectorul 5. Cred că mai este loc de 2-3 malluri în București”, este de părere Cosmin Ulmean.

Oana Păun, PR Specialist, Maurer Imobiliare, a vorbit despre tendințele existente pe piață rezidențială.

”Dacă în 2013-2014 preferințele clienților erau garsoniere și apartamente cu două camere, 2015 și 2016 înseamnă penthouse-uri, duplexuri, apartamente cu două camere. Vedem o cerere de spații tot mai mari. Prin creditare vin 20-30% dintre clienți. Am lansat produse pentru clienții din afara țării și ei cumpără cu rate direct de la noi, iar 40% dintre clienți cumpără cu bani cash”, a declarat Oana Păun.

Potrivit acesteia, dacă până recent băncile nu voiau să audă de finanțarea de terenuri pentru dezvoltarea imobiliară, compania are în prezent colaborări cu trei bănci mari din România.

[one_second]

DSC_7433

[/one_second]

[one_second]

DSC_7532

[/one_second]

Certificarea verde

”Ne simțim mai bine făcând produse care poluează mai puțin, dar se poate susține demersul ăsta și din partea autorităților. De exemplu, Clujul are o asemenea inițiativă de taxare cu 50% mai puțin a clădirilor certificate verde”, a declarat Florin Furdui.

Alexandros Ignatiadis, Co-fondator, Octagon Contracting & Engineering, a vorbit despre costurile mari pe care o clădire ”verde” le implică și despre disponibilitatea companiilor de a plăti chiria aferentă.

”Trebuie să avem grijă de mediu, dar trebuie să înțelegem că asta costă, presupune o investiție de viitor. Din păcate, ipocrizia domină o parte din marile corporații.  Într-o lume politically correct și declarațiile sunt politically correct. Firmele vor clădiri verzi dar nu sunt dispuse să plătească pentru ele. Mai este cale lungă până să ajungem la o situație onestă”, a afirmat Alexandros Ignatiadis.

Legea dării în plată

Despre Legea dării în plată, Tal Roma crede că va avea efect în piață, dar speră că va avea un impact diminuat de evoluția pozitivă a economiei.

Adrian Vascu, Senior Partner, Veridio, Preşedinte ANEVAR 2014-2015, spune despre această Lege că este ”un amestec de limbaj politic și tehnic în același timp. Susținătorii aplaudă ideea, dar ei nu vor fi vizați niciodată de aceasta”.

Dragoș Vîlceanu, Președinte, Asociația Brokerilor Imobiliari, este de părere că această Lege nu va avea un impact în sectorul imobiliar.

”Legat de legea dării în plată, toată lumea vorbește despre cum arată aceasta, dar nimeni nu încearcă să facă lucruri pentru a salva aceste case pentru care oamenii au plătit rate chiar și 10 ani. Nimeni nu aduce în discuție felul cum ar putea fi oamenii ajutați să-și păstreze casele. Va fi foarte greu pentru oricine să profite de această lege. Nu văd ce persoană fizică ar dori să renunțe la o casă pentru care a plătit rate timp de 10 ani. Nu știm cum va arăta această lege. Nu am fost invitați la discuții. Le-am fi arătat cu cifre că acest proiect nu poate influența nici măcar cu 10% piața rezidențială. Acum statisticile arată că băncile au atras, din 2013 și până acum, cu 80% mai multe depozite decât au dat credite. De aceea cred că Legea dării în plată va avea influență 0. Băncile nu pot ține banii în bancă, ele vor trebui să îi dea în piață”, a declarat Dragoș Vîlceanu.

Președintele Asociația Brokerilor Imobiliari a citat statistica INS, conform căreia un apartament care costa acum câțiva ani 100.000 de euro, în 2015 se vindea cu 63.000 de euro, cu 1.000 de euro în plus față de trimestrul IV din 2014. INS lucrează cu datele din contractele de vânzare-cumpărare primite de la birourile notariale.

În încheiere, Adrian Vascu, Senior Partner, Veridio, a subliniat noile modificări fiscale și legislative care privesc mediul real estate: ”În Noul Cod s-a urmărit impozitarea clădirilor în funcție de destinație și nu de proprietar. Până acum, dacă mall-urile erau construite de persoane fizice se impozitau ca un apartament, în prezent, legea susține că nu mai contează proprietarul. Sigur că asta nu se întâmplă încă, dar s-a creat cadrul legal afferent”.

SESIUNEA II

Invitații celei de-a doua sesiuni de discuții au fost: Laurențiu Plosceanu, Președinte, ARACO și Octavian Brener, Şef Birou Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţie, I.S.C., Claudiu Georgescu, Președinte Asociația Producătorilor de Materiale pentru Construcții din România, Oana Albota, Avocat, Partener Fondator, Albota Law Firm și Claudiu Butacu, Preşedinte Asociaţia Solar Decatlon.

Laurențiu Plosceanu, Președinte, ARACO, are o viziune mai puțin optimistă asupra sectorului real estate, decât antevorbitorii săi din prima sesiune a conferinței.

Oana Albota, Avocat, Partener Fondator, Albota Law Firm, și-a intitulat prezentarea ”Dezvoltarea proiectelor imobiliare. Provocări și posibile soluții.”

”O listă scurtă a problemelor în dezvoltarea proiectelor imobiliare din Romania ar fi: riscuri generate de procedurile legale de restituire nefinalizate încă, probleme întâmpinate în legătură cu procesul de urbanism, imobilitatea autorităților locale în procesul de autorizare a proiectelor imobiliare, probleme întâmpinate cu ocazia intabulării drepturilor reale în Cartea Funciară și dificultăți cauzate de condițiile stricte impuse de Băncile Finanțatoare”, a explicat Oana Albota.

”În ciuda creșterilor și în ciuda perțurilor în creștere, sectorul este în convalescență. Avem în sfârșit un Master Plan General de Transport al României, dar din cauza felului în care se va implementa, vor rămâne foarte multe lucruri de făcut și foarte mulți bani de cheltuit în ultima parte a proiectului, ceea ce va fi practic imposibil. Vedem că CNADNR încearcă să-și facă birouri interne pentru a face singuri diverse activități necesare procesului de realizare a investițiilor în infrastructură. Nu cred, sincer, că au capacitatea și timpul necesar pentru a face asta și probabil că și acest lucru va întârzia realizarea lucrărilor”, a declarat Laurențiu Plosceanu.

Potrivit acestuia, anul 2017 ar putea fi unul mai bun pentru sector.

”Programele europene nu pornesc și apoi este an electoral. În anii electorali, cifra de afaceri crește și apoi scade. Cred ca acest an va fi atipic și cred că anul electoral nu va influența pozitiv investițiile din sectorul construcțiilor. Îngrijorarea este că multe firme vor face mari eforturi să-și mențină angajații în acest an fără activitate. 2017 ar putea să aibă mai mult potențial optimist decât 2016, dacă nu va fi influențat de efectele negative ale unei eventuale crize financiare”, a declarat Laurențiu Plosceanu.

Claudiu Georgescu, Președinte Asociația Producătorilor de Materiale pentru Construcții din România, este de părere că autoritățile locale sunt cea mai mare piedică în fața dezvoltării localităților.

”Din păcate acei buni gospodari nu sunt și buni manageri. Primarii fac curățenie pe străzi dar nu știu ce să facă pentru a dezolta localitatea. Referitor la materialele de construcții există cerere și asta înseamnă că vor crește și prețurile. Nu știu însă să spun o cifră pentru că asta depinde de mai mulți factori. Plutim într-o ceață de natură financiară. Banca Europeană și America au aruncat foarte mulți bani în piață. Bula imobiliară se poate întâmpla și la noi”, a afirmat Claudiu Georgescu.

Octavian Brener, Şef Birou Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţie, I.S.C., și-a exprimat speranța că o parte dintre problemele semnalate de colega sa de panel, Oana Albota, vor fi rezolvate.

”Sperăm să fie rezolvate curând problemele ridicate de doamna avocat, cele care țin de urbanistică și care sunt reale. Se fac eforturi foarte mari pentru a a da avizele cât mai repede. Lipsa de personal nu ne permite să analizăm sutele de documente și să respectăm termenul de 15 zile. Referitor la problema unității în domeniu, am fi dorit ca, în special diriginții de șantier, să fie mult mai aproape de noi și să ne ajute să rezolvăm problemele pe care le găsim pe șantier”, a declarant Octavian Brener.

[one_third]

DSC_7613

[/one_third]

[one_third]

DSC_7579

[/one_third]

[one_third]

DSC_7572

[/one_third]

 

 

Claudiu Butacu, Preşedinte Asociaţia Solar Decatlon, a vorbit despre proiectele inovatoare de locuințe alimentate cu energie solară.

”Am construit un prototip de casă solară de 170 m2. Aceasta se află pe Bd. Pache Protopopescu și se poate vizita. Amprenta la sol este de 90m2. Consumul anual este de 4.330 kWh/an. Producția anuală este de 6.844, iar surplusul este de 2.514 kWh/an. Casa este alimentată cu energie exclusiv solară. Totul este realizat de studenți, inclusiv mobilierul. Casa a fost dezasamblată și asamblatăde 5 ori. Am avut nevoie de 5 tiruri pentru a o transporta 2.800 de km în Franța”, a declarat Claudiu Butacu, Preşedinte Asociaţia Solar Decatlon.

Prin acest proiect, Asociaţia Solar Decatlon a reușit să creeze o relație între mediul public, studenți și mediul privat.

Partenerii evenimentului au fost: Albota Law Firm, Graphtec Design, FOLDO, Biroul de traduceri Champollion şi Klarmedia.

Material de opinie semnat de
  • BusinessMark

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.