Opinie Cabot Transfer Pricing: Din 2024, vor trebuie făcute noile raportări fiscale CESOP. Ce companii au obligația și ce date case raportează
Un nou tip de raportare fiscală va intra în vigoare începând din 2024, potrivit unei directive europene care încă își așteaptă transpunerea în legislație românească. Noua raportare, care face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri vizând Sistemul Electronic Central de Informații privind Plățile (CESOP) va obliga toți procesatorii de plăți care operează în Uniunea Europeană – indiferent dacă sunt bănci, IFN-uri sau instituții emitente de monedă electronică – să declare trimestrial informații punctuale despre plățile transfrontaliere realizate prin intermediul lor, astfel încât să identifice beneficiarii care primesc peste 25 de plăți transfrontaliere într-un trimestru. Măsura este menită să îmbunățățească procesul de detectare a fraudelor de TVA, mai ales în privința comerțului electronic.
Obligatia de raportare CESOP este prevazută de Directiva Europeană 2020/284, ce urmează să fie transpusă în legislația națională până la finalul acestui an. Noile norme intră în vigoare la 1 ianuarie 2024 și creează pentru prestatorii de servicii de plată stabiliți în Uniunea Europenă obligația de a monitoriza și transmite trimestrial date despre plățile pe care le procesează și despre beneficiarii acestora.
Datele vor fi stocate centralizat într-o bază de date europeană numită Sistemul Electronic Central de Informații privind Plățile (CESOP), scopul acestui sistem fiind să ofere experților antifraudă din statele membre UE informațiile de care au nevoie pentru a identifica mai ușor vânzătorii din străinătate care furnizează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul lor.
Potrivit Comisiei Europene, utilizarea internetului și a noilor tehnologii a permis companiilor să vândă bunuri în străinătate fără a fi nevoite să asigure vreun fel de prezență fizică, ceea ce îngreunează activitatea de control a statelor membre, care nu au posibilitatea de a ști că pe teritoriul lor sunt activi vânzători străini decât dacă aceștia își declară singuri tranzacțiile. Chiar și în cazurile în care un stat membru știe că vânzătorii de pe un site web furnizează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul său, poate fi extrem de dificil să se identifice vânzătorul rea din spatele respectivei platforme onliune.
Entitățile și serviciile de plată vizate de noua raportare
Obligația de raportare este incidentă pentru patru categorii de prestatori de servicii de plată:
- instituțiile de credit, categorie care cuprinde, de exemplu, băncile complet autorizate care sunt stabilite în Europa, precum și sucursalele europene ale instituțiilor de credit care își au sediul central în afara UE;
- instituțiile emitente de monedă electronică, categorie care cuprinde toți prestatorii de servicii de plată care prestează servicii de plată în monedă electronică, de exemplu emitenții de portofele electronice și emitenții de cupoane valorice (vouchere)/carduri electronice;
- instituțiile de plată, categorie reziduală care poate cuprinde toate întreprinderile care prestează servicii de plată și care nu îndeplinesc criteriile de includere în niciuna dintre celelalte categorii enumerate. Această categorie poate cuprinde întreprinderile care prestează servicii de plată, precum emiterea de carduri de credit/de debit, acceptarea operațiunilor de plată, procesarea plăților, inițierea plăților sau platformele, care prestează servicii de plată și care acționează atât pe seama plătitorului, cât și pe seama beneficiarului plății etc.;
- instituțiile de virament poștal care prestează servicii de plată.
Deși definiția prestatorilor de servicii de plată este destul de largă și acoperă cea mai mare parte a pieței plăților, această definiție trebuie interpretată în coroborare cu normele aplicabile serviciilor de plată vizate de noile reglementări. În realitate, nu toate serviciile de plată intră în domeniul de aplicare al obligației de raportare, astfel că este posibil ca o entitate să îndeplinească criteriile pentru a fi considerată prestator de servicii de plată, dar să nu presteze niciunul dintre serviciile de plată vizate de noua raportare, caz în care prestatorul de servicii de plată nu va avea nicio obligație din această perspectivă.
Astfel, trebuie știut că reglementările CESOP obligă la raportări numai prestatorii de servicii de plată care furnizează următoarele tipuri de servicii:
- executarea operațiunilor de plată și a transferurilor de fonduri în conturile de plăți;
- executarea operațiunilor de plată acoperite de o linie de credit;
- emiterea de instrumente de plată și achiziționarea de operațiuni de plată;
- remiterea de bani.
Reglementările exceptează de la obligația de raportare, printre altele, depunerea și retragerea de numerar, serviciile de inițiere a plăților, precum și activitățile ce presupun doar furnizarea de informații cu privire la conturi.
De asemenea, mai merită menționat că nu toate plățile trebuie raportate, existând mai multe condiții care declanșează obligația de raportare: plătitorul se află în UE și realizează trimestrial mai mult de 25 de plăți transfrontaliere către același beneficiar. Aceste două condiții trebuie să fie verificate și îndeplinite în fiecare trimestru calendaristic.
Datele care trebuie transmise în CESOP
Potrivit autorităților europene, sistemul CESOP este conceput astfel încât să limiteze sarcina administrativă a prestatorilor de servicii de plată, datele fiind colectate prin intermediul unui formular standard armonizat și limitându-se la datele necesare pentru identificarea vânzătorilor și combaterea fraudei în materie de TVA în sectorul comerțului electronic.
Printre altele, informațiile care trebuie raportate fac referire la codul BIC, date despre beneficiarul plății, date despre plată sau restituirea plății precum și informații despre locul unde se află plătitorul.
Este important de precizat că datele se raportează la nivel de tranzacție, nu global, în format electronic printr-un fișier de tip XML.
Calendarul raportărilor
Raportările se fac trimestrial, cel târziu până la sfârșitul lunii următoare trimestrului calendaristic la care se referă datele.
Astfel, pentru primul trimestru din 2024 datele vor trebui transmise prin sistemul CESOP până cel târziu la 30 aprilie 2024. În mod similar, pentru trimestrul al doilea, termenul va fi 31 iulie, pentru trimestrul al treilea, 31 octombrie, iar pentru trimestrul al patrulea din 2024, 31 ianuarie.