Principalele concluzii despre noutățile legislative din 2018 la Tax & Finance Forum, Cluj

O nouă ediție a conferinței Tax & Finance Forum, Cluj a avut loc pe 31 octombrie la Hotel Golden Tulip Ana Dome, eveniment marca BusinessMark. Speakerii invitați au punctat cele mai noi și importante aspecte legislative și ce implică acestea în sfera aplicabilă pentru mediul de afaceri românesc.

Am dat startul discuției alături de Cristiana Oprea – Tax Manager, FiNEXPERT, care a abordat sfera impozitării directe, punctând aspecte tehnice legate de IP vs. microîntreprindere, cesiuni de creanțe, cheltuieli cu dobânzi, precum și ce presupune practica în cadrul inspecțiilor fiscale. Dintre modificările majore survenite cu privire la impozitarea pe profit, Cristiana amintește majorarea plafonului pentru aplicarea regimului de microîntreprindere la 1.000.000 euro. De asemenea, Cristiana afirmă: ‘Începând cu 1 aprilie 2018, a intrat în vigoare opțiunea de aplicare a regimului de impozit pe profit la un nivel al CS de min. 45.000 Lei și minim 2 angajați (inclusiv contracte suspendate, cele cu timp parțial care însumate constituie normă întreagă și contracte de mandat remunerate la nivelul salariului minim brut).’ În ceea ce privește cheltuielile cu dobânzile, Directiva Europeană Anti-Abuz – Noutate Cod Fiscal 2018 (OUG 79/2017) prevede: Costurile excedentare ale îndatorării (i.e. costurile îndatorării – veniturile din dobânzi) care depășesc echivalentul în lei a 200.000 Euro pot fi deduse la calculul impozitului pe profit numai în limita a 10% din EBITDA (fiscal): (i) venituri înregistrate în perioada fiscală de referință – (ii) cheltuieli înregistrate în perioada fiscală de referință – (iii) venituri neimpozabile + (iv) cheltuieli cu impozitul pe profit + (v) costurile excedentare ale îndatorării + (vi) sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.

În continuare ni s-a alăturat Adrian Bogdan – Specialist Impozite Indirecte, EY România care a introdus în discuție aspecte legate de regimul fiscal privind ajustarea TVA. Adrian menționează situațiile în care ajustarea TVA este deductibilă în cazurile achizițiilor de bunuri sau servicii, altele decât bunurile de capital: servicii neutilizate, bunuri de natura stocurilor, precum și active corporale fixe în curs de execuție. ‘Atunci când regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine nu se aplică, deducerea inițială se ajustează în următoarele cazuri:

• Deducerea este mai mare sau mai mică decât cea pe care persoana impozabilă avea dreptul să o opereze;
• Dacă există modificări ale elementelor luate în considerare pentru determinarea sumei deductibile, intervenite după depunerea decontului de taxă, inclusiv în cazurile prevăzute la art. 287 (referitoare la ajustarea bazei de impozitare a TVA);
• Persoana impozabilă își pierde sau câștigă dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate și serviciile neutilizate.’

Cel de-al treilea invitat, Andreea Giovani – Manager, PwC Romania a abordat subiectul din perspectiva noilor provocări în cazul Contribuțiilor La Fondul pentru Mediu. ‘Recent au fost adoptate o serie de directive care au modificat cadrul legislativ european în domeniul gestionării deșeurilor. Astfel, pachetul economiei circulare modifică: Directiva1999/31 privind depozitele de deșeuri, Directiva 2008/98privind deșeurile, Directiva  94/62 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, Directiva 2006/66 privind bateriile și acumulatorii, Directiva 2012/19 privind DEEE-urile. Ca atare, a fost adoptată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 74/2018, care aduce numeroase modificări legislative în domeniul gestionării ambalajelor și deșeurilor.’ Odată cu ordonanța recent adoptată, a fost introdus în legislația națională conceptul de economie circular, care presupune răspunderea extinsă a producătorului, plata direct proporțională cu cantitatea deșeurilor produse, precum și contribuția pentru economia circular (taxa de depozitare). În ceea ce privește obligațiile operatorilor economici care comercializează cu amănuntul produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile, Andreea menționează informarea consumatorilor asupra valorii garanției bănești și asupra sistemului de preluare a acestor ambalaje, primirea la schimb a ambalajelor reutilizabile ale produselor comercializate care sunt într-o stare corespunzătoare pentru a fi reutilizate, precum și returnarea consumatorului valoarea garanţiei băneşti în cazul ambalajelor reutilizabile ale produselor comercializate care sunt într-o stare corespunzătoare pentru a fi reutilizate.

Prima sesiune a conferinței s-a încheiat alături de Maria Popa – Tax Manager, PKF Finconta, prezentând normele împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne. Unul dintre subiectele abordate a vizat Directiva UE 1164/2016, ce vizează BEPS și Directiva anti-evaziune fiscală. ‘Directiva prevede ca pentru realizarea acestui obiectiv de combatere a practicilor împotriva BEPS, trebuie să fie stabilite norme cu privire la:

• Limitarea deductibilității dobânzii;
• Impozitarea la ieșire, o normă generală anti-abuz;
• Norme privind societățile străine controlate;
• Norme privind combaterea tratamentului neuniform al elementelor hibride.’

Am început cea de-a doua sesiune a conferințelor cu Nadia Oanea – Partner, Head Of Tax,  Grant Thornton care a atins subiectul documentării și gestionării inspecțiilor de prețuri de transfer, precum și exemplificarea tacticilor de evitare a dublei impuneri. Cu privire la strategia privind documentarea prețurilor de transfer la nivel de grup, Nadia amintește că tendința este cea de a îngloba un furnizor unic pentru toate jurisdicțiile, cu o abordare integrată și coordonată. ‘Totodată, abordarea documentării depinde de legislația și practica fiecărei țări, fiind necesară încorporarea concluziilor rapoartelor BEPS în documentație: delimitarea tranzacțiilor efectuate, identificarea corectă a deținătorilor de intangibile etc. În același timp, EU JTPF vine cu recomandări care să ajute contribuabilii și administrațiile fiscale să includă impactul delimitării tranzacțiilor, inclusiv analiza cadrului analitic de risc, în diferitele etape ale studiilor de comparabilitate.’

A urmat intervenția lui Daniel Hadăr – Tax Manager, NNDKP cu privire la cazuistica românească în materie de IP/TVA. Dintre modificările aduse în cadrul controalelor ANAF, Daniel menționează faptul că s-a făcut o trecere de la lipsa dovedirii prestării efective a serviciilor la lipsa dovedirii necesității serviciilor și la argumentații extinse și specifice, cu selecții de exemple. De asemenea, Daniel amintește câteva dintre constatările ANAF în inspecțiile fiscale: ‘dublarea serviciilor de aceeași natură (cu părți afiliate și/sau terți), dublarea angajaților cu atribuții asemănătoare, situații sau rapoarte de lucru repetitive, identice, fără detalii suficiente, dublarea competenței administratorilor, invocarea prevederilor impozitului pe profit pentru constatări pe TVA.’

Următorul speaker, Cristian Tătaru – Tax Manager, KPMG a oferit o privire de ansamblu în ceea ce privește soluțiile fiscale eficiente de fidelizare a angajaților. Acesta a prezentat câteva date legate de criza de talente din 2017, conform sondajului Manpower. Așadar, ‘în 2018 se înregistrează cea mai mare criză de talente din 2007, iar în topul țărilor cu deficit de personal, România este pe locul 2, cu un procent de 81% dintre angajatori care declară că au dificultăți în a găsi personal calificat (după Japonia – cu 89%).’ Totodată, peste jumătate (54%) dintre companii încearcă să compenseze prin traininguri și programe de dezvoltare adresate propriilor angajați, iar 32% dintre cei 39.000 de angajatori chestionați oferă beneficii suplimentare (față de 27% în 2016). Cristian aduce în discuție și câteva dintre beneficiile salariale scutite de impozit pe venit și contribuții sociale, după cum urmează: ‘Veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților, cât și cele oferite copiilor minori ai acestora, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă; Contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau altor persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă; Hrana acordată de angajatori angajaților în cazul în care potrivit legislației în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității; Contravaloarea echipamentelor tehnice, a celor individuale de protecție și lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipamente care se acordă conform legislației în vigoare.’

Am încheiat conferința alături de Florin Neagoe – Senior Associate,  PwC România, care a vorbit participanților despre provocările anulu 2019 din domeniul vamal. ‘Începând cu 1 mai 2016, pachetul legislativ CVU a fost implementat la nivelul UE, iar noul cadru legal a adus un număr de schimbări cu privire la mişcarea bunurilor peste graniţele UE. În acest sens, măsuri tranzitorii au fost prevăzute de către UE. Așadar, în prezent exportatorul este definit ca fiind o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii care are competența de a stabili și a stabilit că mărfurile urmează a fi scoase de pe teritoriul vamal respectiv; în cazul în care nu se aplică prima situație, exportatorul este definit ca fiind orice persoană stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii care este parte la contractual în baza căruia mărfurile urmează a fi scoase de pe teritoriul vamal respectiv.’ Florin continuă discuția abordând tematica Brexit din perspectivă vamală și prezintă două scenarii posibile – scenariul ‘Deal’, care presupune ca negocierile dintre UE și Regatul Unit al Marii Britanii să se finalizeze prin adoptarea unui acord în termenul de 2 ani prevăzut în acest sens de articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, respectiv până cel târziu la 29 martie 2019. Cel de-al doilea scenario – ‘No Deal’ presupune ca UE si Regatul Unit al Marii Britanii nu ajung la un consens până la 29 martie 2019, caz în care legislația / reglementările aplicabile la nivelul UE nu vor mai produce efecte în relație cu/pentru Regatul Unit.

Următoarele ediții ale Tax & Finance Forum vor avea loc la București (14, 15 noiembrie) și Timișoara (28 noimebrie). Mai multe detalii referitoare la speakeri și tematică sunt disponibile pe www.business-mark.ro.

Partenerii evenimentului: EY, PwC, Finexpert, NNDKP, Grant Thornton, PKF Finconta, Leonidas, AVIS, Rent for Comfort.

Cu susținerea: Camera Consultanților Fiscali, BCCBR, BRCC, Zelist, NRCC.

Radio-ul oficial al evenimentelor: Europa FM.

Parteneri media: AGERPRES, Business24, Ziare.com, Curierul Național, Financial Market, Financiarul.ro, RBE Connect, PRBox, New Money, IQads, SMARK, DeBizz, Jurnalul de Afaceri, Portal Management, Administratie.ro, Global Manager, Gazeta de stiri, Spatiul Construit, PRwave, FEMEI IN AFACERI, 1asig.ro, MoneyBuzz, Monitorul de Făgăraș, Matek, Social Media Romania, InTurda Media, InfoOradea, Ziarul Clujean, aktual24.ro, Transilvania Business, Clujul de Buzunar, Avocatura, TRUCK&VAN, Finzoom, Tranzit, Ziarul BURSA.