Opinie Cabot Transfer Pricing: Raportările contabile semestriale – cele mai importante aspecte legate de întocmirea și transmiterea lor

Raportările contabile semestriale se depun până la 16 august 2022 de către toți operatorii economici care au o cifră de afaceri de peste un milion de euro. Ca o noutate, în acest an raportările contabile se transmit exclusiv în format electronic.

Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2022 a fost aprobat prin Ordinul MF 1.669/2022. Actul normativ stabilește că bilanțurile semestriale trebuie depuse până cel târziu la 16 august 2022 de toate companiile care depășesc anumite criterii financiare de mărime a afacerii (nu contează forma de organizare sau cea de proprietate).

Companiile obligate la depunerea acestor bilanțuri

Raportările contabile la 30 iunie 2022 sunt obligatorii pentru toți operatorii economici care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri netă mai mare de un milion de euro, indiferent dacă le sunt incidente Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (Ordinul Finanțelor 1.802/2014) sau Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (Ordinul Finanțelor 2.844/2016).

Obligația depunerii raportării pentru entitățile ce au depășit acest plafon este aplicabilă atât societăților ce au exercițiul financiar anul calendaristic, cât și societăților ce au exercițiul financiar diferit de anul calendaristic.

Pentru determinarea plafonului de un million de euro cursul de schimb este cel utilizat la sfârșitul exercițiului financiar precedent, respectiv 1 euro = 4,9481 lei, iar încadrarea în acest plafon se face în baza indicatorilor determinați din situațiile financiare anuale ale exercițiului financiar 2021.

Astfel, dacă în balanța de verificare încheiată la finalul exercițiului financiar 2021, cifra de afaceri rezultată depășește valoarea de 4.948.100 lei, companiile trebuie să întocmească și să depună raportări contabile semestriale.

Companiile scutite de depunere

Sunt scutite de depunerea raportărilor contabile semestriale companiile care:

  • nu au desfășurat activitate de la momentul înființării și până la 30 iunie 2022;
  • s-au aflat în inactivitate temporară în primul semestru din 2022;
  • au fost înființațe în cursul anului 2022;
  • se află în procedură de lichidare.
Ce conțin raportările

Raportările contabile semestriale include trei categorii de formulare:

  • Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;
  • Contul de profit și pierdere, respectiv Contul prescurtat de profit și pierdere sau, după caz, Situația veniturilor și cheltuielilor; și
  • Date informative.

Formularele electronice pentru depunerea bilanțurilor la 30 iunie 2022 sunt disponibile pe site-ul ANAF, la această adresă.

Transmiterea raportărilor

Spre deosebire de anii anteriori, când raportările contabile puteau fi transmise și în format tipărit, în acest an raportările contabile se depun exclusiv în format electronic, acesta constând într-un fișier PDF, la care este atașat un fișier xml.

Transmiterea documentelor se face pe portalul e-Guvernare.ro, semnate cu certificat digital calificat.

Amenzile pentru nedepunere

Nedepunerea raportărilor contabile la 30 iunie 2021 în condițiile prevăzute de ordinul MF nr. 1.669/2022 se sancționează conform prevederilor art. 42 din Legea contabilității nr. 82/1991, unde sunt menționate următoarele contravenții și amenzi:

  • contravențiile referitoare la întocmire și semnare se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei;
  • contravenția referitoare la depunerea în termenul legal, cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 și 15 zile lucrătoare; cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 și 30 de zile lucrătoare; și cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depășește 30 de zile lucrătoare; iar
  • contravențiile pentru nedepunerea raportărilor contabile se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.

Ne puteți urmări și pe:

Intră în comunitatea BusinessMark – Ready for Business:


Implementarea fișierului standard de control fiscal (SAF-T), un standard internațional pentru schimbul electronic de date contabile între contribuabili și autoritățile fiscale, a bifat în luna iulie o nouă bornă importantă, când încă un val de companii mari au devenit obligate să transmită astfel de raportări pentru perioadele fiscale care încep la 1 iulie. SAF-T, transpus prin declarația informativă D406, permite Fiscului acces în timp real în toate informațiile financiar-contabile ale unei companii.

SAF-T este un fișier în format electronic, de tip XML, conținând date extrase automat din sistemele informatice ale contribuabililor/plătitorilor, exportate și stocate într-un format standardizat.

Obligația de a depune raportările SAF-T, prin intermediul Declarației informative D406, a fost temporizată diferit, în funcție de mărimea contribuabililor, primele companii vizate de raportări fiind cele încadrate în categoria marilor contribuabili. Totuși, chiar și pentru acestea, au existat două termene diferite de implementare în 2022: unul la 1 ianuarie – pentru marii contribuabili istorici, cei care erau clasificați astfel la data de 31 decembrie 2021, și un altul, la 1 iulie, pentru noii mari contribuabili, cei care au fost încadrați în această categorie de la 1 ianuarie 2022, care nu mai făcuseră parte din această categorie în 2021.

Astfel, pentru perioadele fiscale care încep de la 1 iulie, obligația de a face raportări SAF-T a devenit efectivă inclusiv pentru noii mari contribuabili, dar merită menționat că legislația prevede și pentru ei un termen de grație (similar celui pentru marii contribuabili istorici), în care nu se aplică sancțiuni pentru nedepunerea declarațiilor 406 la termen.

Perioada de grație permite companiilor să depună primele raportări până la finalul lunii ianuarie 2023

Companiile obligate să depună raportări SAF-T începând de la 1 iulie trebuie să știe că perioada de grație vizează exclusiv termenele de depunere ale declarației 406, care pot fi amânate cu până la 6 luni, fără să existe riscul aplicării unor amenzi pentru nedepunerea la timp a formularului. Perioada de grație este calculată în funcție de periodicitatea raportărilor SAF-T. Astfel, pentru contribuabilii încadrați în categoria mari contribuabili care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T, perioada de grație este de șase luni pentru prima raportare, respectiv cinci luni pentru a doua raportare, patru luni pentru a treia raportare, trei luni pentru a patra raportare, două luni pentru a cincea raportare. Pentru contribuabilii care au obligația de transmitere trimestrială a fișierului SAF-T, perioada de grație este de trei luni pentru prima raportare.

În mod concret, pentru marii contribuabili obligați la raportări începând cu 1 iulie, perioada de grație vizează raportările din iulie – decembrie 2022, astfel că termenul pentru depunerea tuturor declarațiilor 406 este finalul lunii ianuarie 2023. Amenda pentru nedepunerea la termenele-limită a fișierului SAF-T este între 1.000 și 5.000 de lei, dar aceasta nu se va aplica în perioada de grație.

Ce date trebuie raportate la ANAF

SAF-T permite organelor fiscale accesul la datele contabile ale contribuabililor/plătitorilor, stocate și prelucrate în mediu electronic, într-un format ușor de citit pentru testarea substanțială a controalelor și datelor sistemului, folosind software de audit proprietar, ca parte a unei metodologii care asigură eficacitate și productivitate crescută în controlul fiscal asistat de computer.

SAF-T este un fișier în format electronic, de tip XML, conținând date extrase automat din sistemele informatice ale contribuabililor/plătitorilor, exportate și stocate într-un format standardizat.

Principalele informații care vor fi raportate prin declarația 406 vizează conturile contabile/Registrul Jurnal, clienți, furnizori, informații specifice despre taxe, produse, stocuri, înregistrări contabile la nivel de tranzacție sau plăți, mișcări de bunuri sau alte tranzacții cu active.

Cu ce periodicitate se fac raportările SAF-T

Declarația 406 se transmite la ANAF în format electronic prin anaf.ro sau prin e-guvernare.ro, iar formularul va trebui să fie semnat electronic.

Depunerea se face lunar sau trimestrial, în funcție de perioada fiscală pentru TVA pe care o aplică respectivele companii.

Transmiterea fișierelor la ANAF

Transmiterea Declarației informative D406 se poate face de către contribuabilii/plătitorii cu obligația de depunere, începând cu prima zi calendaristică a lunii următoare perioadei pentru care obligația devine activă, până la data-limită de depunere (de exemplu, ultima zi a lunii care urmează perioadei pentru care se face raportarea). Ca termene limită, legislația menționează:

  • ultima zi calendaristică a lunii următoare perioadei de raportare (luna/trimestrul calendaristic, după caz, pentru alte informații decât cele privind secțiunile „Stocuri” și „Active”);
  • la termenul de depunere a situațiilor financiare aferente exercițiului financiar, în cazul secțiunii „Active”;
  • la termenul stabilit de ANAF, care nu poate fi mai mic de 30 de zile calendaristice de la data solicitării, în cazul secțiunii „Stocuri”.

Ne puteți urmări și pe:

Intră în comunitatea BusinessMark – Ready for Business:


Sistemul național care vizează monitorizarea transportului de mărfuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul României, RO e-Transport, implementat de autorități în cadrul procesului de digitalizare a administrației fiscale, este în vigoare de la data de 1 iulie, iar contribuabilii vizați trebuie să se conformeze, chiar dacă procedura a fost finalizată cu întârziere, iar termenul de aplicare a amenzilor a fost amânat până la 1 octombrie 2022. Această nouă obligație se adaugă la celelalte două măsuri majore adoptate în cadrul aceluiași proces, cu termene de conformare în iulie 2022, respectiv SAF-T și RO e-Factura. Care sunt pașii necesari pentru o raportare corectă?

Sistemul SAF-T este în vigoare de la 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili încadrați în această categorie de mai multă vreme, iar aceștia au avut o perioadă de grație de șase luni, astfel încât termenul de depunere a situațiilor lunare pentru perioada ianuarie – iunie este ultima săptămână din luna iulie. În plus, de la 1 iulie intră în acest sistem de raportare și contribuabilii mari care au fost incluși pe listă la finalul anului trecut.

La aceeași dată a intrat în vigoare și Ro e-Factura, sistemul pentru raportarea, stocarea și descărcarea facturilor prin intermediul serverului ANAF. În prima tranșă de contribuabili vizați sunt incluși, pe de o parte, partenerii privați ai entităților publice și, pe de altă parte, cei care comercializează anumite bunuri considerate cu risc fiscal ridicat.

În cazul Ro e-Transport, obligativitatea declarării în noul sistemul a intervenit tot de la 1 iulie, iar clarificările Ministerului de Finanțe cu privire la modalitatea de aplicare a reglementării au fost publicate în luna iunie.

Ca urmare a publicării procedurii de aplicare, societățile trebuie să analizeze în ce măsură transporturile programate să fie desfășurate intră sub sfera de aplicare a raportării. Ulterior, relația dintre contribuabilii obligați să raporteze și transportatori va trebui consolidată, având în vedere că declarantul va avea nevoie din start de toate datele, cum ar fi numărul de înmatriculare al vehiculului care realizează transportul și numai, pentru a le introduce în sistem. Mai mult, datele trebuie să rămână valabile pe toată durata transportului. 

Pașii pentru raportare

Primul pas constă în accesarea sistemului RO e-Transport din spațiul privat virtual (SPV) al contribuabilului și completarea, în secțiunile dedicate, a datelor referitoare la partenerii comerciali, mărfurile transportate, respectiv descrierea, caracteristicile, cantitățile și valoarea acestora, locurile de încărcare și descărcare sau detalii despre tipul de transport folosit.

Raportarea presupune transmiterea fișierului .xml, cu datele menționare, care, similar celorlalte raportări nou introduse, va fi supus unei serii de validări de către autoritatea fiscală. Ulterior verificărilor, sistemul fie va aplica semnătura electronică a Ministerului Finanțelor, care atestă primirea declarației, fie va considera că declarația nu se consideră transmisă în sistem, iar contribuabilul va primi un fișier de tip .xml ce conține erorile identificate.

În urma transmiterii și validării datelor, sistemul RO e-Transport atribuie automat un număr unic de identificare (UIT), utilizat ca referință în cadrul proceselor și operațiunilor specifice sistemului. Codul UIT se transmite către transportator pentru a fi aplicat pe documentația de transport.

Totodată, este important de subliniat faptul că în RO e-Transport trebuie declarate inclusiv transporturile care conțin atât bunuri cu risc fiscal ridicat, cât și alte tipuri de bunuri, iar sistemul va genera un singur cod UIT pentru întregul transport.

Decizia autorităților de a amâna aplicarea amenzilor pentru neconformare până la 1 octombrie 2022 oferă un răgaz binevenit pentru contribuabili, care au astfel un interval de trei luni în care își pot pune ordine în sistemele informatice interne, dar demersurile trebuie urgentate pentru a se asigura că la acea dată totul va funcționa corespunzător. În caz de neconformare, amenda este cuprinsă între 10.000 şi 50.000 lei, pentru persoane fizice, sau între 20.000 şi 100.000 lei, pentru persoane juridice (plus confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate).

Așadar, scopul implementării sistemului RO e-Transport este unul benefic, pentru că asigură trasabilitatea bunurilor și, astfel, contribuie la reducerea evaziunii fiscale și implicit la creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, dar întârzierea definitivării procedurilor necesare de către autoritățile fiscale a pus o presiune ridicată pe contribuabilii vizați, mare parte dintre aceștia fiind, în același timp, împovărați cu implementarea raportărilor SAF-T și RO e-Factura.

În concluzie, este incontestabil faptul că toate aceste schimbări legislative creează un nivel ridicat de transparență între contribuabili și autoritățile fiscale, astfel că, pe termen lung, inspecțiile fiscale ar trebui să fie cu mult simplificate, în beneficiul ambelor părți. Pe de altă parte, însă, există și consecințe nefaste pe termen scurt, având în vedere dificultățile întâmpinate de contribuabili pentru o conformare corectă și completă, dar mai ales în timp util.


Ne puteți urmări și pe:

Intră în comunitatea BusinessMark – Ready for Business:


ANAF a oficializat procedura de punere în aplicare a amnistiei fiscale pentru recalificările de diurne, iar noile reguli publicate vizează atât contribuabilii care au primit deja decizii de impunere, cât și pe cei care nu au primit asemenea documente de la Fisc. Companiile care nu au primit decizii de impunere încă sau le-au primit, dar nu le-au achitat, sunt cele mai câștigate pentru că pentru ele amnistia se va aplica automat. Cele care, însă, au primit decizii de impunere și le-au achitat deja vor avea de făcut câteva demersuri pentru a-și recupera de la stat sumele plătite și care prin amnistie au fost anulate.

Ordinul ANAF nr. 1000/2022 pune în aplicare Legea nr. 72/2022, cea prin care s-a stabilit o amnistie fiscală pentru toate diurnele reîncadrate de ANAF ca venituri salariale, în perioada 1 iulie 2015 – 3 aprilie 2022.

Vă reamintim că Legea nr. 72/2022 a stabilit că, pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 și 3 aprilie 2022, se anulează diferențele de obligații fiscale principale și/sau obligațiile fiscale accesorii, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, ca urmare a calificării ulterioare de către organul fiscal a sumelor reprezentând indemnizații sau orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada delegării, detașării sau desfășurării activității pe teritoriul altei țări, de către angajați ai angajatorilor români care și-au desfășurat activitate pe teritoriul altei țări.

Întrucât amnistia reglementată vizează atât datoriile plătite deja, cât și pe cele neachitate, procedura aprobată de ANAF prin Ordinul ANAF nr. 1000/2022 prevede trei ipoteze de lucru, în funcție de primirea sau nu a deciziilor de impunere și achitarea sau neachitarea lor.

Cei mai norocoși sunt contribuabilii care nu au primit deloc decizii de impunere sau care le-au primit dar nu le-au achitat, pentru ei amnistia aplicându-se automat, fără să mai fie necesare alte demersuri din partea lor.

Astfel, pentru contribuabilii care nu au primit decizii de impunere, administrațiile fiscale vor modifica direct rapoartele de inspecție fiscală (care stabiliseră anterior amnistiei recalificarea diurnelor și impunerea unor sume de plată suplimentare) și vor emite decizii de nemodificare a bazelor de impunere. Practic, aceste companii vor primi de la ANAF decizii care să ateste că baza de impunere aplicată de ele diurnelor a fost în regulă și că nu vor datora nimic de plată la stat.

Și pentru contribuabilii care au primit decizii de impunere și nu le-au achitat, lucrurile vor fi destul de simple. Conform procedurii publicate de ANAF, la nivelul fiecărei structuri de inspecție fiscală, vor fi identificate și verificate rapoartele de inspecție fiscală și actele fiscale aferente, ce au fost comunicate contribuabililor, prin care s-au stabilit sume suplimentare de plată pentru diurne recalificate. Listele întocmite cu obligațiile fiscale de anulat sunt transmise compartimentelor cu atribuţii de evidenţă pe plătitori din cadrul unităților fiscale, urmând ca aceste structuri ale ANAF să întocmească referate de aprobare a anulării obligațiilor fiscale nestinse și să emită decizii de anulare, care vor fi comunicate apoi contribuabililor vizați. Practic, aceste companii vor primi decizii de anulare, care să le confirme că creanțele stabilite prin deciziile de impunere deja primite au fost șterse din evidența datoriilor cu care figurează la stat.

Situația se complică din punct de vedere birocratic pentru contribuabilii care au primit decizii de impunere și au achitat obligațiile fiscale. Aceste companii vor urma procedura standard de solicitare a unei restituiri, în baza articolului 168 din Codul de procedură fiscală. Astfel, ele vor trebui să depună o cerere de restituire la ANAF care să conțină codul de înregistrare fiscală, suma şi natura creanţei de restituit.

Solicitarea trebuie făcută obligatoriu în interiorul perioadei de prescripție, care este de cinci ani și care va fi calculată începând din 3 aprilie 2022 (data la care a intrat în vigoare legea prin care s-a reglementat amnistia fiscală a reîncadrărilor de diurne).

Restituirea sumelor de către ANAF se va face, conform prevederilor legale, în termen de cel mult 45 de zile, însă trebuie ținut cont și de faptul că, dacă există alte datorii ale contribuabililor față de stat, întâi se vor compensa acestea, urmând ca ANAF să returneze apoi companiilor doar diferențele de bani.


Ne puteți urmări și pe:

Intră în comunitatea BusinessMark – Ready for Business:


În perioada următoare se vor desfășura inspecții fiscale la peste 555 de mari contribuabili reprezentând aproximativ 17% din numărul total de mari contribuabili, conform unui comunicat de presă publicat de ANAF.

Acest demers a fost declanșat ca urmare a analizelor de risc iar pentru a putea face posibilă o desfășurare de forțe de o asemenea amploare „conducerea ANAF a suplimentat numărul inspectorilor și a delegat competențe inspectorilor fiscali de la Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice”, conform aceluiași comunicat de presă emis de ANAF.

Reamintim că în luna martie a anului curent conducerea ANAF a fost preluată de către domnul Lucian Heiuș de la predecesorul său Mirela Călugăreanu care s-a mutat la Curtea de Conturi. De la numirea în funcție a domnului Lucian Heiuș, cel puțin la nivel declarativ, pare că anul 2022 va fi anul inspecțiilor fiscale pe toate fronturile.

Având în vedere subperformanțele din 2021 în ce privește numărul de inspecții fiscale și sumele suplimentare aduse la bugetul de stat, puteam anticipa cu ușurință că vor veni iată și astfel de mutări, aș putea spune îndrăznețe și chiar agresive din partea ANAF, în acest an 2022. Anul 2021 a fost spre exemplu primul an în care nivelul ajustărilor de prețuri de transfer a scăzut după o serie de trei ani de creșteri.” declară Viorel Sbora, expert specializat în domeniul prețurilor de transfer și Managing Partner ATIPIC Solutions.

Intenția acestor acțiuni de inspecție fiscală este declarată ca fiind eliminarea sau cel puțin minimizarea evaziunii fiscale.

ANAF își canalizează resursele către zonele cu risc ridicat de încălcare a legii. Evaziunea fiscală nu va fi ignorată la niciun nivel, începând acolo unde riscurile sunt mai mari.” declară președintele ANAF, domnul Lucian Heiuș.

În orice caz, cert este că acest anunț vine într-o perioadă de cumpănă pentru marii contribuabili, în care aceștia se luptă la propriu să reușească să implementeze numeroasele tipuri de raportări noi introduse în ultimul an de ANAF precum SAF-T, e-factura, e-transport si altele.

Ne-am fi așteptat la puțin fair-play din partea ANAF și să nu se fi inițiat aceste acțiuni de inspecție fiscală fix la marii contribuabili și tocmai în perioada în care tot aceștia sunt obligați să finalizeze implementarea a de departe celei mai complexe raportări fiscale de la apariția Codului Fiscal încoace, respectiv  SAF-T. Practic, după ce o mare parte dintre acești contribuabili și-au epuizat energia pentru un an întreg ca să poată depune raportările SAF-T la timp, află iată în toiul verii că intră în calvarul inspecției fiscale.” mai declară Viorel Sbora, partener al ATIPIC Solutions.

Rămâne însă în cele din urmă de urmărit în ce măsură personalul ANAF va reuși să ducă și la îndeplinire tot ceea ce declară mai ales având în vedere că în aproape fiecare dintre ultimele luni s-au remis comunicate care mai de care mai amenințătoare și mai ambițioase.

Oare chiar are ANAF atâtea resurse la dispoziție încât să poată controla și veniturile din criptomonede și persoanele cu averi mari și evazioniștii și pe deasupra să mai controleze și 555 de contribuabili mari care este bine știut sunt mult mai greu de verificat?


Citește și:

EY Payroll Survey 2022: Tot mai multe companii iau în calcul externalizarea activităților de resurse umane și salarizare

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Opinie EY România: Prețurile de transfer și relocările de investiții. Șapte puncte de atenție pentru companii

Săptămâna de lucru de patru zile este deja permisă de legislația muncii și se poate implementa în orice companie

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


Noile raportări fiscale creează un nivel mult mai mare de transparenţă în relaţia dintre contribuabili şi autorităţile fiscale. Este esenţial ca eforturile depuse în prezent atât de mediul de afaceri, cât şi de către administraţia fiscală să îşi atingă obiectivele şi, în anii în care urmează, să vedem timpi mai reduși de control fiscal, costuri mai reduse de conformare fiscală, simplificarea sau chiar eliminarea altor declarații fiscale, dar şi o îmbunătăţire a colectării şi crearea unui mediu mai echitabil pentru agenţii economici. Aceasta ar fi, pe scurt, concluzia specialiștilor EY în cadrul webinarulului Tot ce trebuie să știi despre ”restartarea sistemului fiscal”: RO e-Factura și RO e-Transport organizat pe 1 iulie 2022, data de la care RO e-Factura și RO e-Transport devin obligatorii pentru produsele cu grad de risc fiscal ridicat.

„În mod cert, toate aceste raportări vin cu multiple provocări asociate – începând de la înţelegerea cerinţelor, costurile suplimentare de conformare, calibrarea soluţiilor ERP sau identificarea unor soluţii potrivite pentru pregătirea datelor în formatele cerute, timpul şi resursele limitate, termenele scurte de implementare. Este esenţial ca agenţii economici să înţeleagă importanţa şi impactul acestor raportări pe termen lung, atunci când îşi stabilesc strategia şi planul de acţiune pentru adaptarea la noile cerinţe ale ANAF. După un an de pregătiri pentru raportarea SAF-T. alături de clienţii noştri, vedem cât este de important ca dincolo de alegerea unei soluţii tehnice care să fie cât mai adaptată specificului activităţii şi sistemelor ERP folosite, să fie înțelese cerinţele de raportare, cum se corelează datele raportate şi care sunt soluţiile inteligente la care se poate apela atunci când tehnologia îşi are limitările sale”, arată Georgiana Iancu, Partener, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte.

La Webinarul EY au participat reprezentanți ANAF şi ai Direcției Generale Antifraudă. Albert Fruth, Consilier Superior ANAF în cadrul Unităţii de Management al Informaţiei, a acoperit mai multe aspecte care țin de aplicabilitatea e-factura şi a declarat: “Sistemul RO e-Factura a fost creat în vederea punerii la dispoziția operatorilor economici a unui serviciu electronic pentru emiterea și primirea facturilor, ce contribuie la susținerea unui mediu fiscal eficient şi adaptat nevoilor de tranziție către o metodă de lucru bazată pe instrumente digitale, nu pe hârtii, răspunzând evoluțiilor tehnologice și cerințelor mediului de afaceri.”

RO e-transport împreună cu celelalte proiecte de digitalizare ale ANAF contribuie la reducerea decalajului fiscal și la crearea unui mediu concurențial corect. Aceste instrumente pun la dispoziția ANAF un sistem proactiv de prevenire și identificare timpurie a fraudelor, constituind o premisă pentru creșterea conformării fiscale”, a transmis mediului de afaceri și domnul Teodor-Alexandru Georgescu, director general al Direcției Generale Antifraudă Fiscală.

De asemenea, în cadrul  webinarului, specialiștii EY au dat vești bune mediului de afaceri: „Pe 30 iunie, a fost publicată Procedura de utilizare și funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, RO e-Transport și amânarea stabilirii de sancțiuni pentru RO-E transport, până la 1 octombrie 2022, măsură mult așteptată de agenții economici”, a punctat Georgiana Iancu, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte. De asemenea, vor fi aduse clarificări suplimentare pentru aplicabilitatea RO e-transport.

Cum percep companiile re-startul sistemului fiscal – sondaj EY 

În pragul termenului de raportare în sistemul RO e-factura și a sistemului RO e-Transport, companiile declarau, în proporție covârșitoare – 72%, că nu sunt pregătite pentru ”o implementare atât de rapidă”, mai ales luând în calcul faptul că, între 30% şi, respectiv, 45% dintre facturile emise, respectiv primite, sunt pe hârtie, dar și alte proiecte derulate în paralel – cum este SAF-T, care le solicită la maximum resursele. Acestea sunt concluziile unui studiu EY România, derulat zilele acestea, care și-a propus să vadă cât de pregătite se simt companiile să pună în practică noul pachet de ”digitalizare” a raportărilor fiscale. Marii contribuabili spun, majoritar – 60%, că, deși au început pregătirile pentru raportarea SAF-T, nu cred că vor fi pregătite să raporteze în termen și apreciază că ”o extindere a perioadei de grație este imperios necesară”.

Realitatea cu care se confruntă agenții economici, acum relevată de studiul EY, este că aceștia emit și comunică către clienți, în proporție de 30%, facturile pe hârtie/prin curier sau poștă și le primesc de la furnizori tot tradițional, pe hârtie, prin curier sau poștă, într-o și mai mare proporție, de 45%. Astfel, deși toate companiile care au participat la sondajul EY România au spus că folosesc sisteme informatice financiar-contabile, prelucrarea informațiilor este foarte dificilă. Marii contribuabili – principalii respondenți ai studiului EY România, se mai lovesc de o barieră – preluarea datelor aferente facturilor primite de la furnizori în sistemul financiar-contabil se realizează, pentru 95% dintre ei, în mod semi-automat sau manual. 

De asemenea, un alt aspect interesant revelat de studiul EY România este acela că doar o treime dintre marii contribuabili respondenți au declarat că au înțeles în proporție de cel puțin 70% cerințele raportării în sistemul RO e-factura.

Întrebate fiind care sunt principalele costuri suplimentare pe care estimează că le vor avea pentru a se adapta la raportarea e-Factura, companiile au răspuns că acestea vor veni în principal din implementarea unei soluții tehnice, care să permită generarea facturii electronice, comunicarea prin SPV și procesarea ulterioară a mesajelor generate din SPV în legătură cu e-Factura – 75% dintre respondenți.

„Este interesant că la această întrebare, companiile iau în considerare şi un potențial impact al neconformării în sistemul RO e-factura asupra fluxurilor de numerar, în cazul în care partenerii comerciali condiționează plata facturilor de raportarea prin SPV a e-Facturii. Aici bineînțeles, nu se poate exclude un astfel de impact, de aici importanța clarificărilor din partea autorităților fiscale asupra aplicabilității acestei raportări prin RO e-factura pentru produsele cu grad ridicat de risc. Raportarea prin SPV a facturilor pentru produsele cu risc nu se poate substitui facturii originale care susține deducerea TVA la beneficiar, cel puțin nu până la obținerea unei derogări de la regulile de facturare consacrate prin Directiva de TVA”, arată Georgiana Iancu, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte.

Costuri vor mai fi, anticipează agenții economici, și din asigurarea unei piste de audit (arhivare, reconciliere, trasabilitate) între factura tradițională și e-Factura, dar și din resursele umane suplimentare ce vor trebui asigurate, cum arată 13% dintre respondenți.

Aproape 50% din marii contribuabili cred că un interval rezonabil pentru a se putea conforma și a factura electronic prin intermediul platformei puse la dispoziție de ANAF ar fi între 6 luni și un an.

De remarcat este faptul că toți agenții economici întrebați au răspuns, în proporție de 90%, că știu că autoritățile fiscale intenționează ca programul e-Factura să devină aplicabil cu caracter generalizat, ceea ce nu poate decât să confere premisele unei și mai bune mobilizări pentru trecerea către facturarea electronică obligatorie, mai arată Georgiana Iancu.

Informații esenţiale pentru Ro e-transport nu pot fi extrase automat

„În ceea ce privește cel de-al doilea proiect de raportare digitală RO e-Transport, companiile care au răspuns demersului EY România au dat de înțeles că nu sunt tocmai pregătite de implementare – 53% dintre ele declarând că nu au făcut, încă, o analiză pentru a vedea cât din datele raportabile în RO e-Transport care pot fi extrase automat sunt disponibile în sistemele ERP. Doar 8% dintre respondenții studiului nostru au spus că au executat această analiză și au constatat că au date disponibile în proporție de 70-90%, ceea ce în mod evident că va duce la dificultăți în întocmirea raportării în RO e-Transport, dar şi în costuri şi timpi suplimentari de obținere şi procesare a informațiilor”, explică Georgiana Constantin, Senior Manager în cadrul departamentului de Taxe Indirecte.

„Dintre informațiile necesare, care nu sunt disponibile în sistemele financiar contabile, respondenții pun pe primul loc detalii despre transport  (transportator și mijlocul de transport) și detaliile despre documentele de transport – 27%. Alte informații importante care nu se regăsesc în sistemele companiilor sunt cele despre locul de descărcare – 15%, detalii despre locul de încărcare –14% sau chiar detalii despre bunurile transportate (cantitate, valoare, cod tarifar) – 11%. Aici trebuie punctat şi că în funcție de operațiunea supusă raportării, mai pot apărea şi informații specifice care sunt obligatorii, cum ar fi punctul de trecere a frontierei sau biroul vamal unde se declară importul sau exportul bunurilor”, mai arată Georgiana Constantin, Senior Manager.

Dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă companiile implicate în raportarea RO e-Transport, studiul EY România a identificat derularea în paralel cu SAF-T și e-Factura, timpul prea scurt de implementare în plin sezon, volumul datelor raportate și acuratețea lor, la care se adaugă timpul scurt de pregătire, resursele numeroase de care ar avea nevoie, pentru a se putea conforma cerințelor legale.

De asemenea, Georgiana Iancu mai punctează şi că în anumite situații devine practic imposibilă sau foarte dificilă obținerea codul UIT. Un exemplu foarte frecvent este cel al operațiunilor care implică retur sau refuz al mărfii (total sau parțial), care implică rute alternative de transport, sau chiar operațiuni care trebuie efectuate în afara programului de lucru şi pentru care declararea datelor sau accesul prin SPV nu pot fi realizate în timp real. Lipsa accesului sau internet sau chiar dificultatea de a asigura o comunicare în timp real cu conducătorii vehiculelor de transport sunt de asemenea provocări bine știute în rândul celor impactaţi de această raportare.

41% dintre respondenți afirmă chiar că nu identifică potențialul de a asigura o astfel de raportare, având în vedere complexitatea fluxurilor logistice și complexitatea detaliilor care trebuie raportate. O astfel de raportare nu reflectă realitățile din practică cu care se confruntă operatorii implicați în comercializarea de bunuri și nu este adaptată pentru a adresa complexitatea și multitudinea scenariilor din activitatea logistică.  

Raportarea SAF-T. Cum finalul lunii iulie 2022 reprezintă termenul până la care toate companiile mari contribuabili, încadrate în această categorie la 31 decembrie 2021, trebuie să depună Declarația D-406, EY România a dorit să afle și cât de bine merge implementarea acestui proiect. Doar 4% dintre companii declară că au reușit deja, în timp ce 24% dintre respondenți declară că sunt în curs şi speră să reușească să respecte acest termen. Majoritatea marilor contribuabili vechi spun că sunt în curs, dar nu vor fi pregătiți să raporteze în termen. ”Apreciem că o extindere a perioadei de grație este imperios necesară”, susțin aceștia.

În ceea ce privește companiile care s-au regăsit pe listele de mari contribuabili după 31 decembrie 2021 și ar trebui să depună declarația până la finele lunii ianuarie 2023 – 10% spun că sunt în curs, dar nu cred ca vor fi pregătite să raporteze la termenul din ianuarie, în vreme ce 40% spun că nu au început încă, dar cred că vor fi pregătite să raporteze până la finalul lunii ianuarie 2023. 25% dintre respondenți spun că sunt în curs și vor fi pregătite să raporteze chiar de la finalul lunii august 2022.


Citește și:

EY Payroll Survey 2022: Tot mai multe companii iau în calcul externalizarea activităților de resurse umane și salarizare

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Opinie EY România: Prețurile de transfer și relocările de investiții. Șapte puncte de atenție pentru companii

Săptămâna de lucru de patru zile este deja permisă de legislația muncii și se poate implementa în orice companie

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


Tratamentul fiscal al indemnizațiilor acordate de angajatori pentru delegarea/detașarea sau pentru desfășurarea activității angajaților în străinătate (diurne) a reprezentat, pentru o perioadă îndelungată, subiect de dispută între contribuabili și autoritatea fiscală. În aceste condiții, au existat numeroase inspecții fiscale în cadrul cărora diurnele au fost reîncadrate în venituri de natură salarială, stabilindu-se impozite și contribuții suplimentare de plată în sarcina contribuabililor, precum și dobânzi și penalități aferente acestora.

După îndelungi dezbateri, Parlamentul României a adoptat legea pentru anularea unor obligații fiscale şi pentru modificarea unor acte normative (promulgată recent de președintele României, urmând a fi publicată în Monitorul Oficial), care prevede o nouă amnistie pentru obligațiile fiscale principale și accesorii stabilite în astfel de cazuri, dar și clarificări ale regimului fiscal aplicabil diurnelor.

Autoritățile au mai apelat și în trecut la amnistierea datoriilor de acest tip, dar, în lipsa unei viziuni unitare și a armonizării legislației în această materie, problema s-a perpetuat. Unul dintre domeniile cele mai afectate de reîncadrarea indemnizațiilor în venituri de natură salarială este cel al transportului internațional.

Care este obiectul amnistiei?

Obiectul amnistiei constă în anularea obligațiilor stabilite de organele fiscale ca urmare a reîncadrării indemnizațiilor acordate pentru delegarea/detașarea angajaților sau pentru desfășurarea activității pe teritoriul altei țări, în venituri de natură salarială, începând cu data de 1 iulie 2015 până la data intrării în vigoare a actualei legi.

Anularea vizează datoriile fiscale neplătite, dar și pe cele plătite deja, pe care contribuabilii au dreptul să le recupereze, la cerere. Deși proiectul de lege prevedea inițial o excepție potrivit căreia societățile în cazul cărora deciziile de impunere a unor sume suplimentare de plată au fost validate printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu puteau beneficia de amnistie, aceasta a fost eliminată în Camera Deputaților.

Termenul de prescripție a dreptului de a solicita restituirea acestor sume este de cinci ani și începe să curgă de la data intrării în vigoare a noii legi. Ulterior împlinirii acestui termen, angajatorii nu vor mai putea beneficia de restituirea sumelor respective.

În plus, obiectul amnistiei nu se limitează doar la anularea obligațiilor deja impuse, ci prevede și interdicția pentru autoritățile fiscale de a emite, în viitor, decizii de impunere privind reîncadrarea indemnizațiilor de delegare/detașare acordate în perioada cuprinsă între 1 iulie 2015 și data intrării în vigoare a legii.

Cine poate beneficia de această facilitate?

Beneficiari ai acestei facilități sunt toți contribuabilii în sarcina cărora au fost stabilite, prin decizie de impunere, diferențe de obligații fiscale ca urmare a reîncadrării indemnizațiilor de delegare/detașare transnațională în venituri salariale.

Principalele categorii de contribuabili vizați de această amnistie sunt transportatorii internaționali, agenții de muncă temporară din România, care recrutează persoane și le pun la dispoziția altor întreprinderi din Uniunea Europeană și din state terțe, și prestatorii de servicii de construcții, montaj, antrepriză etc., care își trimit angajații pe diferite șantiere din state membre sau terțe.

Care va fi procedura de punere în aplicare a acestei amnistii?

Potrivit legii, amnistia ar trebui să fie aplicată de organele fiscale din oficiu. Cu toate acestea, este indicat ca societățile să semnaleze autorității fiscale situațiile în care au primit decizii de impunere pentru astfel de obligații, pentru a se asigura că vor beneficia de efectele amnistiei constând în anularea/restituirea sumelor respective.

Pentru aplicarea amnistiei, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este obligată să emită, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, un ordin cu regulile necesare pentru anularea obligațiilor fiscale.

Ce se va întâmpla în viitor cu sumele acordate sub formă de diurnă – cum vor putea fi reîncadrate drept venituri salariale?

Din perspectiva regimului fiscal aplicabil în viitor, noua lege aduce claritate, dat fiind că menționează expres că tratamentul fiscal preferențial, respectiv scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii se aplică și în situațiile de detașare transnațională (aceasta fiind una dintre cele mai utilizate modalități în care salariații își desfășoară activitatea în străinătate), dar și în cazurile în care activitatea se desfășoară în altă localitate. În plus, noile prevederi extind aplicarea regimului fiscal preferențial și asupra salariaților mobili, care primesc o astfel de indemnizație, potrivit legii.

În același timp, legea introduce un plafon suplimentar pentru sumele acordate angajaților și scutite de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii. Potrivit noilor prevederi, acestea nu trebuie să depășească: de 2,5 ori valoarea indemnizației stabilite pentru salariații instituțiilor publice și contravaloarea a trei salarii de bază pentru locul de muncă ocupat, raportată la numărul de zile lucrate în luna respectivă și multiplicată cu numărul de zile în care activitatea este desfășurată în altă localitate/în străinătate.

În situația în care unul dintre cele două plafoane este depășit, diferența va fi asimilată venitului salarial și supusă impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii.

Este de reținut faptul că regimul fiscal și plafoanele menționate se aplică și pentru persoanele fizice cu alte forme contractuale (spre exemplu directorii cu contract de mandat) care se află în situații similare.

Din perspectivă procedurală, este posibil să apară și pe viitor situații în care sumele acordate salariaților sub formă de diurnă să fie reîncadrate ca venituri salariale, însă numai în baza constatărilor realizate de organele competente din cadrul Inspecției Muncii. Astfel, autoritățile fiscale nu vor mai avea dreptul să aprecieze, în mod direct, că sumele primite sub formă de indemnizații pentru delegare/detașare reprezintă venituri de natura salarială, ci doar ca urmare a controalelor efectuate în acest scop de Inspecția Muncii.

În concluzie, noua lege aduce duble beneficii contribuabililor. Pe de o parte, vine în ajutorul agenților economici prin anularea datoriilor fiscale impuse pentru sumele acordate cu titlu de indemnizații de delegare/detașare și, pe de altă parte, oferă premisele elaborării cadrului legal mult așteptat. Acesta va asigura aplicarea unitară și eficientă de către autorități a legislației fiscale și a legislației muncii, constituind atât un mecanism de armonizare, cât și o garanție de predictibilitate pentru contribuabili.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

 

Material de opinie de Elena Răileanu, Senior Manager, Deloitte România, Laura Epure, Senior Associate, și Tatiana Milu, Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Indexul OLX al locurilor de muncă – predicții în piața muncii pentru 2022

Cristina Săulescu, Cabot Transfer Pricing: Popriri fiscale greșite – cinci recomandări pentru contribuabilii corecți, care au fost popriți în mod eronat

Opinie Deloitte România: Activarea mecanismului de protecție temporară pentru cetățenii ucraineni

Opinie PKF Finconta: Rolul directorilor executivi în tranziția la Net Zero emisii de carbon

Opinie Deloitte: Cetățenii ucraineni beneficiază de acces liber la piața muncii din România

Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Credit foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Poprirea fiscală este unul dintre cele mai neplăcute momente din viața unei companii pentru că presupune blocarea conturilor bancare, astfel că nu se mai pot face retrageri sau tranzacții din acele conturi până când poprirea nu este achitată. Situația poate fi cu atât mai frustrantă pentru companiile bune-platnice, care, deși și-au plătit la timp taxele și impozitele către stat, ajung să aibă conturile blocate dintr-o eroare de administrare fiscală, neimputabilă lor. Chiar dacă nu este vina companiei pentru instituirea greșită a unei popriri, ea este cea care trebuie să facă toate demersurile pentru a obține clarificarea situației fiscale și ridicarea respectivelor popriri. Vă prezentăm mai jos câteva informații, clarificări și recomandări care se pot dovedi utile când vă confruntați cu popriri fiscale dispuse în mod eronat.

  1. Somațiile de plată sau titlurile executorii primite de la Fisc nu ar trebui ignorate, ci verificate și lămurite imediat

Executarea silită a unui contribuabil începe, teoretic, prin comunicarea somației de plată (însoțite de titlul executoriu). E foarte important pentru orice contribuabil să se asigure ca își verifică constant și frecvent Spațiul Privat Virtual, pentru a se asigura că intră rapid în posesia documentelor de acest tip (vă reamintim că, de la 1 martie, ANAF comunică exclusiv online cu companiile prin intermediul SPV).

Dacă primiți o somație de plată, mai ales dacă știți că ați achitat toate taxele și impozitele datorate, începeți rapid toate procedurile pentru a vă lămuri în cel mai scurt timp situația fiscală.

De la momentul comunicării somației de plată și până la poprirea efectivă a conturilor, există o fereastră de timp de 15 zile în care teoretic contribuabilul are timp să își plătească datoria sau să își clarifice situația fiscală, astfel că vizualizarea somației de plată la timp devine esențială pentru a beneficia de întreaga perioadă în care se pot face demersuri care să elimine varianta impunerii popririi pe conturi.

  1. Fiscul are un sistem de ridicare a popririlor care eficientiezează procedura, iar comunicarea rapidă cu autoritățile devine esențială

ANAF a operaționalizat în 2020 aplicația e-Popriri, care automatizează înființarea și ridicarea popririlor bancare, astfel încât popririle să se instituie și să se ridice aproape în timp real, dar și să se evite situațiile în care din conturi sunt reținute sume mai mari decât cele ce trebuie recuperate.

Astfel, chiar dacă apar popriri puse greșit, e important ca orice companie să facă demersuri rapide pentru clarificarea și corectarea situației sale fiscale pentru ca, folosindu-se și de noul sistem al Fiscului, să poată rezolva rapid problema, iar popririle să fie ridicate cât mai repede, în câteva zile bancare.

Conform procedurilor de folosire a noului sistem e-popriri, băncile și ANAF comunică în fiecare zi ce sume trebuie poprite: adresele fiscale de înființare a popririlor bancare sunt validate și comunicate zilnic băncilor până la ora 24:00 (se consideră comunicate la începerea următoarei zile bancare). Băncile răspund ANAF și clarifică ce sume se pot plăti până la ora 17:00 a următoarei zile bancare de după comunicarea adreselor. Până la ora 24:00, e-Popriri analizează sumele comunicate de bănci și emite ordonanțările de plată, astfel încât instituțiile financiare să vireze banii. În următoarea zi bancară, instituțiile financiare fac plata către Fisc a sumelor indicate prin ordonanțările de plată.

Așadar, cu cât companiile își clarifică mai repede situația fiscală cu atât informațiile pot ajunge mai repede în sistemul e-popriri, iar conturile bancare ale unei companii să fie deblocate.

  1. Băncile nu pot ridica popririle fără un acord al instituției care le-a impus

Popririle nu sunt sume datorate băncii, ci unor instituții (ANAF, primării etc.), iar banca are în aceste situații doar un rol intermediar, astfel că banca blochează contul unei companii doar în baza unei informări oficiale, primită de la aceste instituții, și nu din proprie inițiativă.

Banca este obligată legal să pună în aplicare poprirea și nu poate face niciun fel de verificare legată de validitatea popririi sau corectitudinea sumelor impuse de autorități.

Pentru a debloca o sumă de la poprire, banca are nevoie de o justificare legală sau de un acord de la instituția emitentă a popririi.

Cu alte cuvinte, instituțiile bancare nu pot decide singure ridicarea unor popriri, chiar dacă ele sunt greșit impuse, băncile fiind obligate să indisponibilizeze toate sumele pentru care primesc înștiințări. Ele au dreptul să ridice popriri numai pe baza unor documente oficiale venite de la instituțiile care au impus în primă fază acele popriri. Companiile sunt cele care trebuie să facă toată demersurile la instituția emitentă a popririi, astfel încât instituția să comunice băncii ridicarea popririi, iar banca doar să o pună în aplicare.

  1. Se pot achita salarii și din conturile poprite

Chiar dacă au conturile blocate din cauza unei popriri eronate, companiile pot totuși achita salariile angajaților. Până la clarificarea situației fiscale și ridicarea popririi, companiile pot folosi banii din conturi pentru plata salariilor. Pentru a face acest lucru, este nevoie de un drum la bancă cu o declarație pentru retragerea de numerar din conturi și de statele de plată aferente lunii calendaristice pentru care se plătesc salariile.

  1. Dacă alegi să plătești o poprire chiar dacă nu o datorezi, riști să rămâi cu suma blocată în alte conturi și să faci demersuri suplimentare pentru a o debloca

Pentru că deblocarea unei popriri instituite în mod eronat se poate dovedi un demers anevoios, care nu se rezolvă de pe o zi pe alta, unele companii pot decide să achite totuși poprirea dispusă eronat ca să își poată folosi cât mai repede conturile. Nici această situație nu este una foarte fericită pentru că de multe ori suma respectivă, plătită fără a fi datorată, rămâne adesea blocată într-un cont al trezoreriei alocat popririlor, fiind rare cazurile în care astfel de sume sunt rambursate din oficiu contribuabililor. Cel mai adesea, companiile care aleg să plătească popriri nedatorate vor fi apoi nevoite să facă alte demersuri și să solicite transferul acelor sume din contul de popriri într-un cont de unde banii respectivi să poată stinge obligații fiscale viitoare.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie semnat de Cristina Săulescu, Partener Cabot Transfer Pricing

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Indexul OLX al locurilor de muncă – predicții în piața muncii pentru 2022

Opinie PKF Finconta: Rolul directorilor executivi în tranziția la Net Zero emisii de carbon

Opinie Deloitte România: Activarea mecanismului de protecție temporară pentru cetățenii ucraineni

Opinie Deloitte: Cetățenii ucraineni beneficiază de acces liber la piața muncii din România

Opinie Deloitte: Cetățenii ucraineni beneficiază de acces liber la piața muncii din România

Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Credit foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

Anul 2022 a început cu vești bune pentru piața imobiliară din România. Cota de TVA de 5% se aplică din acest an și pentru locuințele mai scumpe de 450.000 lei, plafonul fiind majorat la 700.000 lei. Pentru a putea beneficia de noul plafon, însă, a fost introdusă o nouă condiție: cota redusă de TVA se va aplica pentru o singură achiziție în acest interval de preț, în timp ce, în cazul locuințelor mai ieftine de 450.000 lei, se pot efectua mai multe achiziții cu cota de 5%. În cazul creșterii cererii pentru apartamentele situate în noul plafon de TVA, ar putea apărea ușoare creșteri de preț. Dar nu ne așteptăm, totuși, să depășească noul plafon (dincolo de care ar interveni din nou aplicarea cotei standard de TVA, fapt care ar putea duce la scăderea cererii).

Economia realizată de un cumpărător utilizând cota redusă poate fi substanțială. De exemplu, pentru o locuință cu un preț de 700.000 lei (plafonul maxim, aproximativ 140.000 de euro) economia realizată prin aplicarea cotei reduse de TVA de 5%, în locul celei standard de 19%, este de aproximativ 20.000 euro. O sumă importantă și deloc de neglijat. Mai mult, în cazul locuințelor achiziționate prin credit ipotecar, economia realizată de cumpărător crește, deoarece costurile de finanțare se vor aplica asupra unui preț mai mic (diminuat prin scăderea TVA).

În plus, ne putem aștepta că o parte din clienții interesați în trecut de locuințe cu un preț sub 450.000 lei să migreze către locuințe aflate sub noul plafon de 700.000 lei. Acest lucru ar putea contribui la facilitarea accesului la o locuință accesibilă pentru persoanele cu venituri mai mici.

Dar scăderea TVA ar putea aduce și alte beneficii, în plus față de un preț mai mic pentru cumpărători.

Substituie majorările costurilor de construcție. Noul plafon majorat poate compensa creșterile de prețuri ale materialelor de construcții, contribuind la susținerea pieței imobiliare. O lungă perioadă de timp, plafonul pentru 5% TVA a rămas constant, în vreme ce costurile au crescut susținut. Astfel, încadrarea în vechiul plafon era din ce în ce mai dificilă, mai ales în cazul locuințelor mai spațioase. Prin majorarea plafonului se poate îmbunătăți și un alt indicator.

Reducerea supraaglomerării locuințelor. România ocupă unul din primele locuri în clasamentul supraaglomerării locuințelor. Eurostat estimează o rată a supraaglomerării de 45,8%, faţă de media europeană de 17%, locuințele mai mari având un cost proporțional mai mare. Aplicarea cotei reduse de TVA de 5% poate duce la scăderea supraaglomerării locuințelor din România, locuințele mai mari devenind mai accesibile decât prin aplicarea cotei standard de TVA.

Conformarea voluntară poate crește. Așa cum s-a observat de-a lungul timpului, scăderea impozitelor poate contribui la creșterea conformării voluntare. Deși poate părea paradoxal, considerăm că scăderea cotei de TVA de la 19%, la 5% poate duce la încasări mai mari și la o mai bună conformare fiscală. Un aspect foarte important, ținând cont de locul fruntaș ocupat de ţara noastră în clasamentul fraudei de TVA. Anterior majorării plafonului, existau cazuri în care locuințele mai scumpe de 450.000 lei erau achiziționate de către firme (aplicând taxarea inversă), astfel că statul nu încasa în fapt TVA (deşi se aplica cota standard de 19% TVA). În cazul locuințelor cu un preț mai mic de 700.000 lei, ce pot fi achiziționate cu cotă redusă de 5%, achiziția prin intermediul unei societăți comerciale nu mai este la fel de atrăgătoare. Costul cu TVA 5% este semnificativ redus pentru cumpărătorii persoane fizice, iar prin achiziția directă de către aceștia este eliminat și riscul ca autoritățile fiscale să considere TVA nedeductibilă la nivelul societății (care astfel nu mai este implicată în tranzacție). Mai mult, plafonul majorat poate duce la declararea corectă a prețului de vânzare în evidențele contabile ale vânzătorilor, ceea ce ar duce la creșterea colectării altor taxe și impozite (de ex. impozitul pe profit/venit declarat din aceste tranzacții).

Luând în considerare factorii de mai sus, ar fi de așteptat ca măsura să aibă un impact pozitiv pentru cumpărători, vânzători și chiar pentru autoritățile fiscale.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie semnat de Costin Manta, Partener Asociat, Taxe indirecte, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Opinie Deloitte România: Cumpărarea unei locuințe, între scumpirea creditelor și cota redusă de TVA

Opinie EY România: Ce bani sunt disponibili prin ajutoare de stat și alte fonduri nerambursabile. Scurt ghid pentru investitori

Opinie Deloitte România: Multe firme românești nu sunt pregătite pentru raportarea ANAF. Care sunt motivele?

Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor

Opinie Deloitte România: Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

Florentina Șușnea, PKF Finconta: „Cinci teme esențiale pe agenda liderilor de business în 2022”

Alex Milcev, EY: Suntem în fața unei schimbări fundamentale de paradigmă. Asistăm la un nou nivel al relației ANAF – contribuabil

Studiu Deloitte: Companiile imobiliare din sectorul comercial estimează o creștere a veniturilor în acest an, iar 73% se așteaptă la intensificarea tranzacțiilor


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Odată cu adoptarea Pactului Verde European, statele membre ale Uniunii Europene (UE) și-au asumat în mod unanim implementarea unor politici în domenii precum climă, energie, transporturi și fiscalitate cu scopul de a reduce, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990 și de a elimina în totalitate aceste emisii până în 2050. Deși orizontul de timp propus poate părea îndepărtat, această inițiativă prezintă implicații semnificative asupra tuturor sectoarelor de activitate europene și naționale, inclusiv în industria auto din România, care a fost puternic afectată atât de criza sanitară generată de pandemia de COVID-19, cât și de dificultățile legate de asigurarea materiilor prime.

În mod evident, ca urmare a necesității de adaptare la noile condiții, companiile din domeniu se vor confrunta cu o creștere a costurilor asociate, pe de o parte, pentru intensificarea activităților de cercetare necesare dezvoltării unor noi tehnologii compatibile cu obiectivele Pactului Verde European, și, pe de altă parte, pentru modernizarea liniilor de producție în vederea implementării noilor tehnologii, într-un mod eficient.

Pentru a reduce presiunea acestor costuri, companiile auto din România au la dispoziție o serie de facilități fiscale și de surse de finanțare care pot juca un rol important în amortizarea impactului investițiilor realizate.

Facilități fiscale aplicabile în cercetare-dezvoltare

Printre cele mai importante măsuri de sprijin pentru companiile inovatoare se numără facilitatea fiscală pentru activități de cercetare și dezvoltare, care presupune acordarea unor deduceri suplimentare de 50% pentru cheltuielile pentru astfel de activități, posibilitatea aplicării amortizării fiscale accelerate în cazul utilajelor și echipamentelor utilizate în cercetare-dezvoltare, precum și scutirea de impozit pe profit în primii zece ani de activitate pentru contribuabilii care desfășoară exclusiv activități de cercetare-dezvoltare. Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit se aplică pentru partea din profit utilizată pentru achiziția de echipamente tehnologice, programe informatice și licențe, cu respectarea anumitor condiții prevăzute de Legea 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, contribuabilii din industria auto pot fi interesați de diferitele metode de amortizare fiscală disponibile pentru noile linii de producție, în speță amortizarea fiscală accelerată sau degresivă, ambele metode jucând un rol considerabil în atenuarea impactului investițiilor efectuate pe o perioadă mai lungă de timp, reducând, astfel, presiunea asupra fluxurilor de numerar în momentul investiției.

Nu în ultimul rând, este important de menționat faptul că, odată cu adoptarea Pactului Verde European, Uniunea Europeană pune la bătaie un arsenal de instrumente financiare menite să contribuie la atingerea acestor obiective ambițioase. Bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, împreună cu instrumentul Next Generation EU, care finanțează planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, însumează puțin peste 2.000 de miliarde de euro, iar 30% din această sumă vizează investițiile sustenabile, ca parte a Pactului Verde European.

Posibile surse de finanțare pentru tranziția către economia verde

Programele pe care România le va derula în perioada 2021-2027, fie că vorbim de programele operaționale în curs de elaborare sau de investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt construite pe pilonul de sustenabilitate și tranziție verde și pun accentul pe componenta de cercetare-dezvoltare-inovare pentru dezvoltarea noilor tehnologii, a materialelor și a proceselor necesare pentru atingerea acestor obiective.

Așadar, jucătorii din industria auto din România vor avea acces la multiple opțiuni de finanțare pentru activități precum: dezvoltarea capacităților proprii de cercetare-dezvoltare sau inițierea de parteneriate și colaborări cu actori din domeniul cercetării, prin intermediul programelor operaționale regionale și a Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare; eficientizarea energetică și producția sau utilizarea de energie regenerabilă, prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, Planul Național de Redresare și Reziliență sau Fondul pentru Modernizare.

Mai mult, în completarea variantelor de finanțare oferite de UE, companiile din sectorul auto au în continuare la dispoziție surse de finanțare cu tradiție în domeniu, respectiv schemele de ajutor de stat derulate de Ministerul Finanțelor. Una dintre ele este schema de ajutor de stat instituită în baza Hotărârii Guvernului 807/2014, cu scopul sprijinirii investițiilor cu impact major în economie și care finanțează construcția și achiziția de echipamente, linii tehnologice și active necorporale asociate înființării unei noi unități de producție sau extinderii capacității uneia existente. De asemenea, există schema de ajutor de stat instituită în baza Hotărârii Guvernului 332/2014, care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă și care finanțează costuri salariale pe o perioadă de 24 de luni de la crearea fiecărui post individual, pentru acele investiții care generează cel puțin 100 de noi locuri de muncă per locație.

În plus, Ministerul Finanțelor are în pregătire o a treia schemă de ajutor de stat de luat în calcul, cu scopul stimulării investițiilor strategice, cu valoare mai mare de 500 de milioane de lei, în câteva domenii cheie, inclusiv industria auto, aerospațială și farmaceutică.

Totodată, este important de reținut faptul că, începând cu 1 ianuarie 2022, a intrat în vigoare noua hartă a ajutoarelor regionale, care stabilește intensitatea acestora aplicabilă în fiecare județ. Astfel, ajutorul de stat de care pot beneficia solicitanții variază între 30% din valoarea investițiein județele fanion din regiunea de Vest, și maximum 60%, în majoritatea județelor din Muntenia și Moldova. Municipiul București este exclus de la finanțare, având în vedere că ajutoarele de stat se direcționează către regiunile mai puțin dezvoltate ale țării (cu un PIB/locuitor sub 75% din media UE).

Așadar, companiile din domeniul auto care activează în România se confruntă cu numeroase provocări în această perioadă, dar au la dispoziție și facilități fiscale și scheme de finanțare care le pot ajuta să le depășească, cu condiția să aplice corect și la timp pentru accesarea acestora.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

 

Material de opinie semnat de Gabriel Pătru, Manager, și Paul Evi, Consultant Senior, Impozitare Directă, Deloitte România.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Opinie Deloitte România: Cumpărarea unei locuințe, între scumpirea creditelor și cota redusă de TVA

Opinie EY România: Ce bani sunt disponibili prin ajutoare de stat și alte fonduri nerambursabile. Scurt ghid pentru investitori

Opinie Deloitte România: Multe firme românești nu sunt pregătite pentru raportarea ANAF. Care sunt motivele?

Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor

Opinie Deloitte România: Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

Florentina Șușnea, PKF Finconta: „Cinci teme esențiale pe agenda liderilor de business în 2022”

Alex Milcev, EY: Suntem în fața unei schimbări fundamentale de paradigmă. Asistăm la un nou nivel al relației ANAF – contribuabil

Studiu Deloitte: Companiile imobiliare din sectorul comercial estimează o creștere a veniturilor în acest an, iar 73% se așteaptă la intensificarea tranzacțiilor


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Noul sistem de raportare fiscală, introdus de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) începând din acest an, este extrem de complex. Perioada de timp pe care firmele au avut-o la dispoziție pentru implementare a fost destul de scurtă. Din aceste considerente, există riscul ca declarațiile pe noul format SAF-T să fie depuse cu întârziere sau incomplet. Care sunt principalele aspecte la care trebuie să fie atenți contribuabilii pentru ca primul termen legal de raportare să fie respectat?

Societățile comerciale obligate să depună declarațiile SAF-T începând din ianuarie 2022 au la dispoziție o perioadă de grație de șase luni, dar trebuie să folosească eficient acest răgaz, dat fiind că declarația SAF-T presupune raportarea unui volum foarte mare de informații – toate datele din contabilitatea unei firme: toate încasările și plățile, produsele aflate în stoc, taxele plătite, facturile emise și primite, articol cu articol, înregistrările contabile etc.

Principalele obstacole în calea raportării în termen

Unul dintre obstacolele cu care se confruntă firmele și care ar putea să deturneze respectarea primului termen legal de raportare constă în faptul că multe dintre acestea încă nu știu ce informații trebuie să transmită către ANAF și ce presupune exact metoda de raportare. Având în vedere că declarația se va depune online, o mare parte dintre contribuabili își pun speranța în furnizorul IT al software-ului de contabilitate pe care îl utilizează. În practică, dacă informațiile cerute de autoritatea fiscală nu există în programul de contabilitate, declarația depusă nu va fi validată. Astfel, în primul rând societățile trebuie să se asigure că, începând din 1 ianuarie 2022, colectează de la clienți și furnizori toate informațiile solicitate în schema SAF-T.

Un alt obstacol este legat de corectitudinea datelor introduse în sistemele IT ale societății. Raportarea brută a datelor din programul de contabilitate nu garantează automat că sunt și corecte. Cu alte cuvinte, în prima fază contribuabilul trebuie să se asigure că declară un tratament fiscal și contabil corect pentru toate tranzacțiile derulate. Pe baza datelor colectate, ANAF va putea să stabilească instant dacă, spre exemplu, firma a aplicat cote greșite de TVA, dacă nu a taxat anumite tranzacții, dacă a calculat eronat amortizarea etc. Așadar, înainte de implementarea oricărei soluții IT în vederea raportării electronice, trebuie analizate încadrările contabile și fiscale ale tranzacțiilor derulate în mod recurent.

Nu în ultimul rând, estimarea eronată a timpului necesar pentru pregătirea declarației – analiza datelor și implementarea unei soluții IT de raportare – poate duce la depășirea termenelor. Din această perspectivă, un alt aspect important de menționat este acela că apropierea termenului de depunere va genera, fără îndoială, suprasolicitarea prestatorilor de servicii care asistă contribuabilii în demersul de implementare a declarației SAF-T.

Ce au de făcut contribuabilii?

Pentru a evita depunerea incompletă sau cu întârziere a declarației, aspect care poate atrage atât penalități din partea autorității fiscale, cât și o posibilă creștere a riscului fiscal, societățile trebuie să demareze rapid analizarea datelor disponibile pentru raportare. Procesul se poate derula cu resurse interne sau cu ajutorul unui colaborator extern.

Ulterior, compania în cauză trebuie să identifice o soluție IT potrivită care să proceseze datele respective și să le transpună pe formatul declarației SAF-T solicitate de ANAF. Cu cât activitatea unei firme este mai complexă și utilizează mai multe programe informatice pentru evidențele interne, cu atât procesul de implementare este mai de durată.

În concluzie, societățile care trebuie să depună declarațiile SAF-T începând din acest an, respectiv marii contribuabili, trebuie să accelereze procesul de implementare, pentru că, deși beneficiază de perioada de grație de șase luni, demersul este unul laborios și implică un volum ridicat de date care trebuie colectate, verificate și apoi încărcate în formatul digital al declarației. În plus, dat fiind că și ceilalți contribuabili vor fi obligați să raporteze pe format SAF-T în viitorul apropiat, ar fi indicat să se pregătească din vreme pentru a evita presiunea timpului.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

 

Material de opinie semnat de Adrian Teampău, Director, și Raluca Ciocîia, Senior Consultant, Taxe Indirecte, Deloitte România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY CEO Outlook: Peste jumătate dintre directorii generali își vor accelera investițiile și activitatea de fuziuni și achiziții în 2022

Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor

Opinie Deloitte România: Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

Studiu EY: Exigențele clienților plasează securitatea și sustenabilitatea pe radarul riscurilor din sectorul de telecomunicații

Opinie EY România: Aderarea României la OCDE: suntem, oare, pregătiți? La capitolul fiscalitate – nu

Opinie Deloitte: Strategia ANAF în plină criză sanitară – transformările așteptate în privința inspecțiilor fiscale

Raport EY: Activitatea IPO globală din primele trei trimestre ale anului depășește numărul și valoarea tranzacțiilor din întregul an 2020


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Știrea că România ar putea fi una dintre țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) într-un orizont mic de timp este binevenită și de salutat. Mai ales că unul dintre principalele impedimente în discuțiile din anii trecuți a venit și din zona fiscală (respectarea Legii Responsabilității Fiscal-Bugetare, flexibilitate și spațiu fiscal), noul impuls în negocierile de aderare ar putea însemna că România a progresat în zona fiscală și, mai ales, ar putea semnala o recunoaștere a progreselor realizate în nenumărate zone de impact pentru taxarea corespunzătoare a profiturilor în locurile în care se desfășoară activitatea economică și se creează plus-valoarea. Este, oare, acest progres suficient pentru a ne asigura că România ajunge în sfârșit în rândul țărilor ce dețin economii de piață stabile și puternice?

Conform celui mai recent raport al OCDE cu privire la România – „Making Dispute Resolution More Effective – MAP Peer Review Report, Romania”, dat publicității în 25 mai 2021, per total, România îndeplinește mai puțin de jumătate din elementele „Acțiunii 14 Standarde Minime”, deși a reușit să remedieze o serie de deficiențe identificate de OCDE.

Spre exemplu, OCDE a constatat că, deși România are o rețea dezvoltată de tratate fiscale și este parte la Convenția privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate 90/436/CEE (EUAC), aproximativ o treime din tratate nu conțin dispoziții privind implementarea acordului amiabil privind eliminarea dublei impuneri, indiferent de termenele de prescripție prevăzute de legea română. Aproximativ un sfert din tratate nu prevăd un termen de formulare a solicitării de eliminare a dublei impuneri, iar aproximativ o zecime din tratate nu conțin posibilitatea celor două state de a discuta și alte cazuri decât cele care se încadrează expres în tratat.

OCDE a mai constatat că România nu are un plan care să vizeze tratatele ce excedează Convenţiei multilaterale pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor, deși și-a propus să rezolve aceste probleme prin semnarea și ratificarea ei, fapt care ar impune modificarea unui număr semnificativ din tratatele existente.

Mai important, OCDE subliniază că România nu îndeplinește un element major din „Acțiunea 14 Standarde Minime”, și anume prevenirea apariției disputelor, deoarece nu permite aplicarea acordurilor de preț în avans (APA) acelorași tranzacții efectuate, dar în perioadele anterioare, necuprinse în mod expres în APA emise.

Totodată, OCDE a reținut că, deși România permite accesul contribuabililor la procedura acordului amiabil privind eliminarea dublei impuneri, informațiile disponibile public cu privire la această procedură sunt foarte limitate, neexistând transparență cu privire la activitatea autorității române competente în această privință. Mai mult, OCDE semnalează că inclusiv „profilul României”, alcătuit pe baza informațiilor furnizate de aceasta nu corespunde politicii și practicilor efective ale autorității competente.

Și, dacă privim la rapoartele publice, informațiile sunt contradictorii. Din informațiile furnizate de ANAF, în 2019 au fost finalizate trei proceduri amiabile, fiind în curs de derulare alte 61 de proceduri amiabile în diverse stadii de soluţionare, în scopul eliminării dublei impuneri. Mai mult, ANAF nu precizează potrivit căror prevederi au fost finalizate cele trei (EUAC sau tratate de evitare a dublei impuneri).

În primul semestru al anului 2020, ANAF anunță ca fiind finalizate cinci proceduri amiabile, prin ”Notă de închidere a procedurii amiabile”, patru dintre ele în baza acordurilor sau convențiilor pentru evitarea/eliminarea dublei impuneri încheiate de România cu state membre UE și una în baza EUAC. Cu toate acestea, în Raportul de performanță privind întreg anul 2020, ANAF nu mai face vreo referire la procedurile amiabile, nici măcar la cele amintite în raportul privind semestrul I.

La nivelul lui 2021, ANAF raportează pentru primele șase luni din an că „au fost soluționate opt cereri de inițiere a procedurii amiabile”.

Or, dacă privim în ansamblu aceste informaţii, am putea crede că asistăm la o schimbare de optică a autorității fiscale. Astfel, dacă inițial era implicată în proceduri amiabile pe care le și soluționa (chiar dacă nu cunoaștem cum), mai apoi a început să „închidă” aceste proceduri (deși nota de închidere nu pare să echivaleze cu o decizie sau acord de eliminare a dublei impuneri), pentru ca în prezent să pară că „soluționează” nu proceduri amiabile, ci „cereri de inițiere a procedurilor amiabile”.

Toate aceste nu sunt decât aspecte ce ne îndreptățesc să credem că autoritățile mai au mult de lucru și de îndreptat până când aderarea chiar se va produce. Mai ales în condițiile în care procesul de aderare include o evaluare riguroasă și detaliată din partea a mai mult de 20 de comitete tehnice (cel de fiscalitate fiind doar unul dintre acestea) a alinierii României la standardele, politicile și practicile OCDE.

Ca rezultat al acestor revizii tehnice și înainte de orice invitaţie de a deveni membru în organizație, vor trebui implementate schimbări în legislație și în practicile autorităților pentru a îndeplini standardele OCDE, care ar putea reprezenta un catalizator puternic pentru reforme importante.

Nu există un termen limită pentru finalizarea procesului de aderare, însă nu este de ignorat faptul că sunt și alte țări în competiție și ratarea acestui val de aderare poate împinge șansa României într-un viitor îndepărtat. Rezultatul și durata procesului depind de abilitatea României de a se adapta şi alinia cu standardele OCDE și a adopta cele mai bune practici ale organizației. Și, cum fiscalitatea este domeniul unuia din cele peste 20 de comitete, am putea începe cu eliminarea efectivă a dublei impuneri.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Autori:

Adrian Rus, Partener, Liderul practicii de prețuri de transfer, EY România

Emanuel Băncilă, Partener, Coordonatorul practicii de inspecții și controverse fiscale, EY România

Alex Slujitoru, Avocat, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY CEO Outlook: Peste jumătate dintre directorii generali își vor accelera investițiile și activitatea de fuziuni și achiziții în 2022

EY România: Riscuri fiscale pentru platformele online și lucrătorii care activează în cadrul acestora

Analiză Deloitte: Utilizarea energiei electrice în industrie, construcții și transporturi poate contribui la atingerea obiectivului zero emisii nete de gaze cu efect de seră

Opinie EY România: Surprizele oferite la final de an în privința tichetelor cadou și ce trebuie să ia în calcul companiile

Studiu EY: Exigențele clienților plasează securitatea și sustenabilitatea pe radarul riscurilor din sectorul de telecomunicații

Opinie Deloitte: Strategia ANAF în plină criză sanitară – transformările așteptate în privința inspecțiilor fiscale

Studiu EY: Europa de Est își intensifică eforturile în atingerea țintei de emisii „net zero”. România ocupă primul loc în energie regenerabilă

Opinie Deloitte România: Fiscalitatea internațională, adaptată la era digitală

Raport EY: Activitatea IPO globală din primele trei trimestre ale anului depășește numărul și valoarea tranzacțiilor din întregul an 2020


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Foto: Unsplsh.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

Administrația fiscală și-a propus, pentru 2022, creșterea ponderii veniturilor din taxe și impozite în PIB, prin eficientizarea colectării, care are la bază atât stimularea conformării voluntare, cât și o serie de măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Planurile anunțate pentru acest an indică faptul că autoritățile au ajuns la concluzia că reforma și digitalizarea administrației fiscale reprezintă combinația optimă pentru atingerea acestui scop. Prin urmare, anul ce tocmai a început se va baza pe acești doi piloni, cu beneficii estimate atât pentru stat, cât și pentru contribuabili, dar și cu eforturi substanțiale de implementare pentru ambele părți.

O parte dintre măsurile adoptate de autorități, bazate pe soluții digitale de relaționare cu contribuabilii, au intrat deja în vigoare și produc efecte, iar altele sunt le nivel de angajament.

Spațiul Privat Virtual – termen strâns pentru înrolare

Înregistrarea agenților economici în Spațiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie începând cu luna martie, ceea ce înseamnă că autoritățile fiscale vor recepționa documentele fiscale, centralizat, exclusiv prin intermediul acestui portal. În cazul în care contribuabilii nu îndeplinesc obligația comunicării prin intermediul acestui sistem, iar documentele vor fi depuse în format fizic, pe hârtie, acestea nu vor fi luate în considerare.

Prin urmare, societățile trebuie să se înroleze în SPV până la 1 martie 2022, dată după care comunicarea cu administrația fiscală se va realiza exclusiv online.

O astfel de cerință, deși prezintă beneficii pentru ambele părți implicate, are potențialul de a genera efecte nedorite dacă autoritățile fiscale nu dimensionează corect capacitatea SPV astfel încât să suporte primirea și stocarea unui număr atât de mare de documente. Orice disfuncționalitate în acest sistem informatic ar crea premisele unor situații complicate administrativ, ba chiar ar putea da naștere unor litigii.

RO e-Factura –  momentan axată asupra produselor cu risc fiscal

La nivelul administrației fiscale urmează să fie dezvoltat un sistem de management integrat al riscului, iar primii pași asumați se referă la dezvoltarea și diversificarea surselor de informații care vor sta la baza creării registrului electronic al riscurilor fiscale, iar implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura reprezintă o piesă principală a puzzle-ului reformei sistemului financiar-fiscal.

Sistemul este valabil în prezent doar pentru facturile emise în relația dintre companii și autoritățile publice, dar, începând cu luna iulie, și contribuabilii care furnizează altor companii (B2B) bunuri considerate a fi cu risc ridicat de evaziune fiscală vor emite facturile în sistem electronic, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înrolați în registrul RO e-Factura. Astfel, autoritatea fiscală va obține acces imediat la conținutul acestor facturi. La acest moment, categoriile  vizate sunt legume, fructe, băuturi alcoolice, construcții noi, produse minerale (apă minerală naturală, nisip și pietriș), precum și îmbrăcăminte și încălțăminte.

Având în vedere că prin această măsură sunt vizate în principal comportamentele incorecte, este de așteptat ca extinderea acestei obligativități să ocupe un loc important pe agenda autorităților, deoarece, în mod evident, operatorii economici care practică un astfel de comportament nu se vor înrola voluntar în sistem.

Casele de marcat electronice – costul neconformării

Începând cu 30 noiembrie 2021, comercianții, indiferent de dimensiuni, au obligația să utilizeze case de marcat electronice conectate la sistemul ANAF. Autoritățile fiscale vor aplica amenzi de la 8.000 la 10.000 de lei în caz de neconformare cu regulile privind casele de marcat electronice. Mai mult, este de așteptat ca Direcția Generală Antifraudă să facă și în acest an controale, acțiuni efectuate în baza analizelor de risc ce vor avea în vedere prevenția acțiunilor de fraudă, dar și îndrumarea contribuabililor.

e-Transport – va permite ANAF monitorizarea în timp real

Ministerul Finanțelor a anunțat că va introduce un nou sistem electronic național de monitorizare a transporturilor de bunuri de pe teritoriul României. Prin intermediul acestui sistem, contribuabilii vor declara anticipat ruta de deplasare a bunurilor deținute dintr-un loc în altul, astfel că, la momentul controalelor efectuate de organele abilitate pe căile de transport, acestea să poată verifica dacă informațiile din teren sunt în conformitate cu declarația din sistem. Astfel, transporturile de bunuri pe teritoriul național vor fi monitorizate de către ANAF prin intermediul sistemului informatic.

Procedura de aplicare a sistemului e-Transport urmează să fie stabilită printr-un ordin al ministrului finanțelor care trebuie emis până la finalul lunii ianuarie.

Primul an pentru aplicarea SAF-T

Începând cu acest an, marii contribuabili au obligația să efectueze raportările prin depunerea fișierului de control fiscal SAF-T (declarația D406).

Contribuabilii care se încadrau în această categorie la 31 decembrie 2021 sunt obligați să raporteze astfel începând cu luna ianuarie, iar cei care sunt încadrați începând cu anul 2022, din luna iulie. În ambele situații, societățile beneficiază de o perioadă de grație de șase luni.

Deși, teoretic, noul mecanism este aplicabil începând cu 1 ianuarie, practica arată că, până în prezent, o bună parte dintre contribuabilii vizați în prima etapă nici nu au demarat procesul de pregătire pentru această raportare.

Inspecții și controale fiscale – care sunt așteptările?

Anul 2022 va consemna, cu certitudine, o intensificare a inspecțiilor și controalelor fiscale, având în vedere obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Strategia ANAF 2022-2024, care implică o majorare cu 10% a numărului de inspecții fiscale în acest interval. Totodată, controlul documentar la distanță ar urma să reprezinte 30% din totalul verificărilor în 2022 și 60%, în 2025.

Pe lângă creșterea numărului de inspecții fiscale, este anticipată și o majorare semnificativă a verificărilor documentare efectuate de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală, care, încă de la finalul anului 2020, au posibilitatea ca, în situații excepționale, să emită decizii de impunere. Desigur, o astfel de practică riscă să creeze un conflict între atribuțiile Direcției Antifraudă și cele ale autorităților competente să efectueze inspecții fiscale, aspect care, la rândul său, ar fi tranșat cel mai probabil în instanță.

În concluzie, planurile autorităților pentru acest an și măsurile anunțate pentru punerea lor în practică sunt în conformitate cu așteptările mediului de afaceri referitoare la digitalizarea administrației fiscale, cu scopul de a spori transparența relației dintre stat și contribuabili, de a identifica din timp comportamentele neconforme și, în final, de a majora veniturile din impozite și taxe la bugetul de stat prin creșterea conformării voluntare și reducerea evaziunii fiscale. Însă toate aceste măsuri prezintă eforturi semnificative de implementare pentru ambele părți, astfel că reglementările și procedurile trebuie să fie atent elaborate, iar aplicarea lor, analizată intens de către contribuabili.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

 

Material de opinie de Camelia Malahov, Director Taxe Directe, Victoria Dobre, Manager Senior Taxe Indirecte, Deloitte România, și Emanuel Bondalici, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY CEO Outlook: Peste jumătate dintre directorii generali își vor accelera investițiile și activitatea de fuziuni și achiziții în 2022

EY România: Riscuri fiscale pentru platformele online și lucrătorii care activează în cadrul acestora

Analiză Deloitte: Utilizarea energiei electrice în industrie, construcții și transporturi poate contribui la atingerea obiectivului zero emisii nete de gaze cu efect de seră

Opinie EY România: Surprizele oferite la final de an în privința tichetelor cadou și ce trebuie să ia în calcul companiile

Studiu EY: Exigențele clienților plasează securitatea și sustenabilitatea pe radarul riscurilor din sectorul de telecomunicații

Opinie Deloitte: Strategia ANAF în plină criză sanitară – transformările așteptate în privința inspecțiilor fiscale

Studiu EY: Europa de Est își intensifică eforturile în atingerea țintei de emisii „net zero”. România ocupă primul loc în energie regenerabilă

Opinie Deloitte România: Fiscalitatea internațională, adaptată la era digitală

Raport EY: Activitatea IPO globală din primele trei trimestre ale anului depășește numărul și valoarea tranzacțiilor din întregul an 2020


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.