Vladislav Dabija, Deloitte România: Acordul post-Brexit – reguli pentru schimburile comerciale cu produse de origine preferențială

Acordul comercial post-Brexit, încheiat cu doar câteva zile înainte de expirarea perioadei de tranziție, de Uniunea Europeană (UE) cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, stabilește modul în care se vor derula relațiile economice viitoare dintre cele două părți. Acordul se aplică cu titlu provizoriu începând cu 1 ianuarie 2021 și prevede eliminarea completă a taxelor vamale, dar numai pentru produsele care respectă regulile de origine preferențială.

Originea preferențială este conferită mărfurilor importate dintr-o țară atunci când sunt obținute integral sau sunt prelucrate substanțial în acea țară, parte a unui acord de comerț preferențial. Astfel, produsele pot beneficia de taxe reduse sau zero la import.

Care sunt cele mai importante aspecte de care trebuie să țină cont comercianții vizați?

Așadar, începând din acest an, companiile implicate în astfel de operațiuni trebuie, în primul rând, să verifice care sunt taxele vamale standard aplicate de UE și Regatul Unit pentru produsele pe care le comercializează. O bună parte din statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului aplică tarife vamale relativ mici. Din acest considerent, este posibil ca produsele respective să beneficieze deja de taxe vamale standard zero la importul în UE sau Regatul Unit. În acest caz, bunurile expediate între UE și Regatul Unit sunt deja scutite de plata taxelor de import, iar compania nu va trebui să îndeplinească formalitățile privind originea preferențială (aplicabile la importurile UE din state terțe, pentru ca taxele vamale să fie zero) cuprinse în acord. Cu toate acestea, companiile vor fi obligate să efectueze formalitățile de import și /sau export atunci când livrează bunurile din UE în Regatul Unit sau invers.

În cazul în care există taxe vamale, companiile implicate trebuie să stabilească posibila origine preferențială a mărfurilor, pe baza regulilor de origine incluse în acord, pentru a solicita cu succes taxe vamale zero pentru un produs importat din UE sau Regatul Unit. În acest scop, este necesar să se demonstreze că produsul implicat provine din UE sau Regatul Unit din perspectiva originii preferențiale. Este important de menționat că solicitarea unui tratament tarifar preferențial este o decizie comercială care nu trebuie luată imediat. Dacă lanțul de aprovizionare a companiei nu este încă pregătit să îndeplinească toate cerințele impuse de aceste reguli, mărfurile pot fi importate în UE sau Regatul Unit cu taxe vamale nepreferențiale/standard cu posibilitatea de a solicita cota preferențială (zero) în termen de trei ani de la momentul importului.

În acest demers comercial, companiile interesate trebuie să urmeze câțiva pași. Primul constă în analizarea codurilor de clasificare tarifară vamală pentru produsele pe care urmează să le importe/exporte și verificarea regulilor de origine preferențială. Cei care comercializează produse precum fructe proaspete, legume, animale vii, resurse naturale trebuie să demonstreze că acele produse sunt extrase, cultivate sau recoltate în UE sau Regatul Unit pentru a fi considerate „obținute în întregime” de acolo și scutite de taxe vamale.

Cei care comercializează produse fabricate/prelucrate trebuie să stabilească dacă acestea au fost transformate suficient în UE sau Regatul Unit. Dacă tipul de procesare a produselor este încadrat în categoria „operațiuni minime”, înseamnă că este insuficientă pentru a conferi originea produsului. Lista cu operațiunile minime, cum ar fi „simpla asamblare a părților”, este cuprinsă în acord.

Dacă tipul de prelucrare sau fabricație care are loc în UE sau Regatul Unit depășește nivelul de „operațiuni minime”, produsul trebuie să îndeplinească și cerințele cuprinse în „Regulile de origine specifice produsului” cuprinse în acord. Aceste reguli stipulează ce fel de transformare trebuie să aibă loc cu materialele neoriginare utilizate la fabricarea produsului exportat pentru ca acesta să poată beneficia de cotă zero la taxele vamale. În plus, în acord sunt specificate și contingentele de origine, alternativele la regulile de origine specifice produsului și regulile tranzitorii specifice produsului aplicabile acumulatoarelor electrice și vehiculelor electrificate.

Cum se dovedește originea produsului?

După ce s-a stabilit că produsul în cauză îndeplinește regula de origine preferențială, comerciantul trebuie să se informeze cu privire la modul în care trebuie să facă cererea de origine preferențială la importul său în UE sau Regatul Unit. Acordul permite comercianților să solicite taxa vamala preferențială pe baza atestatelor de origine (constând într-o declarație a furnizorilor înscrisă pe factură) sau a informațiilor pe care le deține importatorul. În ambele cazuri, cererea de origine preferențială trebuie să se bazeze pe informațiile și documentele suport care susțin originea solicitată.

Astfel, pentru a fi în măsură să revendice cu succes originea preferențială, comercianții sunt sfătuiți să ia în considerare întregul lanț de aprovizionare/procesele de fabricație: de unde provin materialele utilizate la fabricarea produsului, ce entitate din lanțul de aprovizionare cunoaște procesul de fabricație la care a fost supus produsul și poate face o declarație privind originea, care este responsabilul pentru vămuirea mărfurilor (acesta din urmă este, în general, responsabil cu dovedirea originii mărfurilor).

Pentru a atesta originea pe documente comerciale la importul în Regatul Unit, exportatorii din UE trebuie, în general, să fie înregistrați în sistemul REX (Sistemul exportatorilor autorizați). Însă pentru mărfurile cu o valoare mai mică de 6.000 de euro nu este necesară înregistrarea REX. La importul în UE, exportatorii din Regatul Unit trebuie să prezinte un atestat de origine ce include numerele lor EORI (număr de înregistrare şi identificare a operatorilor economici) din Regatul Unit.

O alternativă la un atestat de origine este revendicarea preferinței pe baza informațiilor pe care le deține importatorul. În acest caz, exportatorul nu trebuie să facă declarații oficiale cu privire la statutul originar al mărfurilor. Cu toate acestea, exportatorul sau producătorul ar putea fi obligați să furnizeze importatorului informații care să susțină originea produsului.

În cazul procesării și fabricării produselor, acestea trebuie să aibă loc, în principiu, pe teritoriul UE sau al Regatului Unit pentru ca produsul să fie considerat de origine preferențială. Există, totuși, excepții pentru bunurile returnate. Mai mult, chiar dacă acordul permite transportul produselor către state terțe, pentru a fi expuse sau depozitate acolo, acestea își pot păstra statutul de origine preferențială numai dacă nu au fost modificate în statul terț respectiv. Autoritățile vamale pot solicita o dovadă în acest sens.

Nu în ultimul rând, este extrem de importantă stabilirea unui proces de control al originii și a unei administrări adecvate pentru a demonstra originea preferențială a bunurilor comercializate. În această privință, trebuie să se țină cont de faptul că cerințele/perioadele de păstrare a înregistrărilor pot fi diferite în cadrul părților la acord și, de asemenea, pot varia în funcție de statele membre ale UE. Acest aspect este important în cazul controalelor/verificărilor efectuate de autoritățile vamale competente.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie de Vladislav Dabija, Manager Taxe Indirecte, Deloitte România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY: Activitatea globală de fuziuni și achiziții a fost rezistentă la șocuri în 2020, se așteaptă o intensificare a activității în anii următori

Alex Milcev, EY România: Mesaj către noul Guvern: Relansarea depinde de noi toți și trebuie să înceapă chiar acum

Vlad Boeriu, Deloitte România: Necunoscutele anului 2021 –  factorii care ar putea influența activitatea companiilor anul viitor

Studiu Deloitte: Siguranța angajaților și revenirea la locul de muncă sunt principalele preocupări din perspectiva juridică ale organizațiilor, care anticipează reluarea unui nivel obișnuit de funcționare în prima jumătate a lui 2021

Mihaela Iacob & Claudia Matei, Deloitte România: Necesitatea taxării echitabile a economiei digitale, urgentată de pandemia de COVID-19

Studiu Deloitte: jumătate dintre consumatori consideră că noile experiențe digitale sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemia de COVID-19

Silvia Axinescu, Reff & Asociații|Deloitte Legal: Beneficiile și provocările deciziilor luate de inteligența artificială

Studiu EY: Jumătate dintre șoferii români afectați de criza generată de pandemie au amânat achiziția unei mașini sau au ales o variantă mai ieftină

Raport Deloitte: Vânzările de mașini electrice vor crește anual cu 30% în următorul deceniu, iar una din trei mașini nou vândute în 2030 va fi electrică

Raluca Popa, EY România: România nu a reușit să elimine dubla impunere pentru majoritatea cazurilor închise în 2019


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă fotoUnsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Semnarea recentă a Protocolului privind coordonarea sistemelor de securitate socială aduce noi provocări pentru angajatorii din statele membre ale Uniunii Europene și din Regatul Unit al Marii Britanii, care vor trebui să aplice atât prevederile anterioare, cât și pe cele noi din această zonă. Lipsa de certitudine cu privire la modul în care se vor aplica noile norme, dar și din modificările operate pentru lucrătorii detașați, completează noul context. Există, însă, și o veste bună – o mare parte din dispozițiile noului protocol par să se alinieze cu cele din regulamentul anterior, aducând, astfel, o oarecare predictibilitate pe piața securității sociale.

Protocolul privind securitatea socială, care face parte din Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prevede multe dintre aspectele esențiale pentru piața muncii și mobilitatea angajaților după încheierea perioadei de tranziție generată de Brexit.

Reglementările UE acoperă reguli privind contribuțiile în sistemele de securitate socială și acumularea de prestații aplicabilă lucrătorilor. Aceste aranjamente asigurau apartenența la un singur sistem de asigurări sociale în piața comună, reglementată de Regulamentul CE 883/2004, care au continuat să fie aplicabile și pe perioada de tranziție de până la 31 decembrie 2020.

Astfel, protocolul agreat privind coordonarea sistemelor de securitate socială oferă un anumit grad de certitudine referitor la condițiile de relaționare pe piața muncii și în domeniul asigurărilor sociale, începând cu ianuarie 2021, între Marea Britanie și statele membre UE. Persoanele ale căror activități transfrontaliere au început anterior datei de 1 ianuarie 2021 vor beneficia de drepturile derivate din Acordul de retragere (semnat în ianuarie 2020) și li se vor aplica aranjamentele de securitate socială în vigoare înainte de 1 ianuarie 2021.

Elementele noului protocol în domeniul securității sociale sunt în concordanță cu multe dintre dispozițiile actuale ale reglementărilor existente în UE. Cea mai importantă este cea de afiliere la sistemul de securitate socială într-un singur stat, precum și recunoașterea perioadelor de contribuție. Totuși, există unele diferențe și ambiguități dintr-o perspectivă tehnică și de punere în aplicare, care pot rămâne timp de câteva luni sau pe termen chiar și mai lung.

Majoritatea dispozițiilor din noul protocol par să preia, în mare măsură, prevederile Regulamentului CE 883/2004. Astfel, între principalele reglementări putem regăsi patru dispoziții importante: doar legislația de securitate socială a unei singure țări se poate aplica unei persoane la un moment dat, teoretic împiedicând dubla acoperire și implicit contribuție; principiul „plătește acolo unde lucrezi” continuă să se aplice ca principiu general; regulile pentru marinari și pentru echipajele la bordul aeronavelor rămân neschimbate, iar acoperirea în cazul activităților desfășurate în mai multe state din UE și Marea Britanie rămâne în concordanță cu prevederile existente în Regulamentul deja amintit.

Se pare totuși că există modificări importante ale regulilor pentru lucrătorii „detașați”. Astfel, conform noului acord, acoperirea în statul de origine a detașaților este limitată doar pentru detașări de până la 24 de luni, aparent, fără existența unei opțiuni de extindere. Anterior, această perioadă putea fi prelungită și până la 5 ani. Chiar și așa, potrivit unor dispoziții tranzitorii limitate, fiecare stat membru al UE are posibilitatea de a opta sau a renunța la aplicarea acestor dispoziții privind legislația aplicabilă pe perioada detașării, prin comunicarea unei astfel de opțiuni până la sfârșitul lunii ianuarie 2021.

Deși reciprocitatea în sistemul de sănătate va continua și Cardul European de Sănătate va rămâne valabil până să fie înlocuit de un nou Card Global de Sănătate, e destul de neclar cum se va aplica această reciprocitate în contextul detașaților și a lucrătorilor în mai multe state.

Este de subliniat faptul că Protocolul acoperă drepturile la pensie, boală, invaliditate, maternitate și paternitate, precum și cele legate de șomaj. Cum era de așteptat, beneficiile care nu se bazează pe contributivitate au fost excluse. Și viitoarea coordonare a sistemului de securitate socială între Regatul Unit și UE, din perspectivă individuală, va permite agregarea perioadelor de acoperire/rezidență a securității sociale în UE la stabilirea calificării de eligibilitate pentru a beneficia de pensionare în statul membru în care au fost plătite contribuțiile.

Noul acord încheiat între Marea Britanie și UE în decembrie 2020 intră în vigoare provizoriu de la 1 ianuarie 2021, deși o aprobare oficială de către Parlamentul European este preconizată să se întâmple în jurul datei de 1 februarie 2021.

În concluzie, deși noile dispoziții sunt binevenite, este deja clar că vor exista provocări pentru toți angajatorii care vor trebui să analizeze implicațiile pe termen lung atât ale Regulamentului, cât și ale noului Protocol, în funcție de situația angajatului. În plus, este de urmărit poziția României în ceea ce privește detașarea și ce opțiune va lua în considerare.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Autor: Stela Andrei, Partener Asociat | People Advisory Services, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Vladislav Dabija, Deloitte România: Acordul post-Brexit – reguli pentru schimburile comerciale cu produse de origine preferențială

Raluca Bâldea & Monica Zipiș, Deloitte România: Digitalizarea administrației fiscale din România, pe calea cea bună. Ce măsuri așteptăm în 2021?

Gabriela Ilie & Ana-Maria Vlăsceanu, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Reguli privind detașarea lucrătorilor între statele UE. Ce obligații au angajatorii?

Studiu EY: Activitatea globală de fuziuni și achiziții a fost rezistentă la șocuri în 2020, se așteaptă o intensificare a activității în anii următori

Vlad Boeriu, Deloitte România: Necunoscutele anului 2021 –  factorii care ar putea influența activitatea companiilor anul viitor

Studiu Deloitte: Siguranța angajaților și revenirea la locul de muncă sunt principalele preocupări din perspectiva juridică ale organizațiilor, care anticipează reluarea unui nivel obișnuit de funcționare în prima jumătate a lui 2021

Studiu Deloitte: jumătate dintre consumatori consideră că noile experiențe digitale sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemia de COVID-19

Studiu EY: Jumătate dintre șoferii români afectați de criza generată de pandemie au amânat achiziția unei mașini sau au ales o variantă mai ieftină

Raport Deloitte: Vânzările de mașini electrice vor crește anual cu 30% în următorul deceniu, iar una din trei mașini nou vândute în 2030 va fi electrică

Raluca Popa, EY România: România nu a reușit să elimine dubla impunere pentru majoritatea cazurilor închise în 2019


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă fotoUnsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Accesul facil la piața muncii și dreptul de a circula fără restricții în orice stat membru al Uniunii Europene (UE) reprezintă două dintre cele mai importante avantaje ale apartenenței la UE pentru cetățeni. Britanicii însă riscă să le piardă începând cu 1 ianuarie 2021, ca urmare a deciziei Marii Britanii de a părăsi UE. Cele două părți încă negociază intens, în această perioadă, un acord post-Brexit care să stabilească noile condiții de relaționare, inclusiv pe piața muncii și în domeniul asigurărilor sociale, după expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020. Timpul rămas este însă foarte scurt, așadar cei direct implicați ar trebui să se pregătească pentru oricare dintre scenariile posibile.

Primul scenariu, și cel de preferat, este acela în care se ajunge la un acord în timp util, în care să fie prevăzute toate aspectele esențiale. În cazul în care nu se decide un acord la nivelul UE, atunci mai există posibilitatea încheierii de acorduri bilaterale între Marea Britanie și fiecare stat membru. A treia variantă este cea în care nu se ajunge la niciun fel de acord și atunci Marea Britanie va fi tratată de statele membre ca un stat terț din toate punctele de vedere. Acest ultim scenariu pare totuși mai puțin probabil.

 Determinarea legislației aplicabile relațiilor de muncă, marea provocare a anului viitor

Atât companiile românești care trimit angajați în Marea Britanie, cât și cele britanice care trimit angajați în România trebuie să se pregătească pentru trecerea în 2021. Majoritatea structurilor de mobilitate curente urmează prevederile Directivei Comisiei Europene (CE) pentru detașarea de personal, ce nu va mai fi aplicabilă post-Brexit în relațiile menționate. Astfel, o mare provocare va consta în determinarea corectă a legislației aplicabile unei relații de muncă transfrontaliere în afara reglementărilor europene actuale privind detașarea în cadrul UE. În cazul României, vor deveni aplicabile exclusiv structurile de mobilitate prevăzute de Codul Muncii: delegare, detașare și/sau clauze de mobilitate. Toate aceste alternative au însă particularități proprii distincte de instituția juridică a detașării în baza directivei CE. Cel mai comun exemplu este cel al obligației de a suspenda contractul individual de muncă, în țara de origine, pe perioada detașării clasice, reglementată de Codul Muncii (spre deosebire de cazul detașării în baza directivei, când contractul de muncă rămâne activ). Astfel, angajatorii vor trebui să își regândească politicile de mobilitate în relația cu Regatul Unit, poate chiar să le alinieze într-o mare măsură celor aplicabile până acum în relația cu state terțe. Determinarea corectă a legislației aplicabile unei relații de muncă nu este doar încă un punct pe listă care trebuie bifat. Nu este vorba doar de un act birocratic, ci despre drepturile pe care le are fiecare angajat în raporturile sale de muncă cu angajatorul, drepturi care pot ține de nivelul de salarizare, sănătate și securitate în muncă, zile de concediu, ore suplimentare, condiții de repatriere, dar și drepturi de asigurări sociale.

Similar, apartenența la un sistem de  asigurări sociale pentru contractele de muncă valabile în piața comună este reglementată, în prezent, de legislația europeană (Regulamentul CE 883/2004). În cazul în care se ajunge la un acord, fie comun, fie bilateral, cel mai probabil se va menține, ca regulă, plata contribuțiilor într-un singur stat și se vor detalia criteriile în funcție de care se alege statul beneficiar. Este de așteptat ca aceste reguli să fie oarecum similare în ambele situații (acord comun sau bilateral) și să permită obținerea unor certificate de acoperire sociale (similare celor actuale de tipul A1, care să ofere angajatului posibilitatea să rămână asigurat în statul membru de origine și să fie exceptat de plata contribuțiilor obligatorii în statul gazdă).

Dar, dacă la finalul perioadei de tranziție, aceste aspecte nu sunt clar stabilite, se poate ajunge în situația în care, spre exemplu, angajații britanici care activează în România să fie obligați să se înregistreze aici în scop de asigurări sociale și vice-versa.  

Acest aspect are mai multe implicații. În primul rând, în lipsa unui acord, dubla impunere a veniturilor în scop de asigurări sociale nu poate fi evitată și acest lucru va aduce cu sine costuri suplimentare pentru angajați și angajatori. Apoi, activitățile temporare, cum sunt cele de mobilitate, nu îndeplinesc de cele mai multe ori condițiile minime de stagiu de cotizare (mai puțin în cazurile în care sunt urmate de un transfer permanent). Astfel, deși se vor achita contribuții de asigurări sociale în România, în lipsa unui stagiu minim de 15 ani, angajatul nu va primi pensie de la statul român. Pentru a rămâne asigurat la un cost cât mai mic, angajatul din Marea Britanie trebuie să găsească soluții în legislația locală. Și pentru angajații români care desfășoară activități în Marea Britanie există soluții, însă acestea presupun costuri suplimentare, fie că vorbim despre asigurare obligatorie sau voluntară.

Este telemunca o soluție? Cât de mult se pot complica lucrurile?

Fenomenul care a luat amploare pe fondul pandemiei de COVD-19 rămâne, cu siguranță, aplicabil în continuare și nu doar pentru structurile afectate de Brexit. Din păcate, însă, majoritatea angajaților și chiar și a angajatorilor încă nu au o privire de ansamblu a tuturor implicațiilor telemuncii, mai ales în condițiile în care aceasta este transfrontalieră. Conceptul de „detașare virtuală” prinde din ce în ce mai mult contur la nivel global, însă, faptic, până nu va fi legiferat, acesta va fi cel mai probabil asimilat unei situații de telemuncă transfrontalieră.

Din multe puncte de vedere, poate părea o structură ușor de implementat: nu mai este nevoie de vize/avize de muncă, nu mai există costuri de relocare și călătorie etc. Apar, însă, varii implicații ale telemuncii în sine: de la securitate IT și securitate în muncă, la costuri fiscale ce pot cuprinde nu doar impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale, ci și impozit pe profit asociat riscului de sediu permanent sau probleme de prețuri de transfer.

În concluzie, în contextul pandemiei actuale, Brexit-ul poate fi un (alt) bun motiv pentru a reanaliza politicile de mobilitate internă și a regândi modul de operare din perspectiva forței de muncă. Lucrurile s-au schimbat peste noapte, oamenii s-au adaptat poate mai rapid decât ar fi crezut că o pot face, iar companiile trebuie să țină pasul cu această nouă realitate a relațiilor de muncă.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie de Monica Țariuc, Senior Manager, Global Employer Services, Deloitte România, și Ana Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Silvia Axinescu, Reff & Asociații|Deloitte Legal: Beneficiile și provocările deciziilor luate de inteligența artificială

Studiu EY: Jumătate dintre șoferii români afectați de criza generată de pandemie au amânat achiziția unei mașini sau au ales o variantă mai ieftină

Radu Derscariu & Mihaela Vechiu, Deloitte România: Libera circulație a persoanelor între UE și Marea Britanie, îngrădită din 1 ianuarie 2021. Cât de mult?

Studiul EY Future Consumer Index: Pandemia provocată de COVID-19 va perturba planurile de cumpărături ale consumatorilor cu ocazia sărbătorilor

Alina Andrei, Cabot Transfer Pricing: Ce preferați: să va crediteze statul sau să luați împrumuturi de la bănci și afiliați?

Vlad Boeriu, Deloitte România: Acordul post-Brexit se lasă așteptat, deși perioada de tranziție expiră curând. Ce se schimbă din 2021?

Georgiana Iancu, EY România: Acțiuni recomandate pentru asigurarea continuității lanțului de aprovizionare, în pregătirea Brexit

Opinie – Reff & Asociații | Deloitte Legal: Comparație între cele trei tipuri de facilități fiscale disponibile în prezent

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă fotoUnsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Prelungirea negocierilor pentru încheierea unui acord comercial post-Brexit între Uniunea Europeană (UE) și Marea Britanie ridică numeroase semne de întrebare cu privire la limitările care vor interveni începând cu 1 ianuarie 2021. Libera circulație a persoanelor, una din cele patru libertăți fundamentale garantate de apartenența la UE, va fi, cu siguranță, îngrădită. Cât de mult, depinde de rezultatul negocierilor dintre cele două părți.

Regulile actuale privind circulația persoanelor între Marea Britanie și UE rămân valabile până la finalul perioadei de tranziție, respectiv până la data de 31 decembrie 2020. Cu alte cuvinte, cetățenii britanici și familiile lor vor putea în continuare să studieze, să trăiască și să muncească în UE, ca și până cum, fără acțiuni suplimentare. Aceeași regulă se aplică și în cazul cetățenilor europeni din Marea Britanie.

Perioada de tranziție a fost convenită în baza acordului de retragere pentru a da timp celor două părți să stabilească un cadru preferențial de relaționare post-Brexit pe toate palierele, inclusiv în privința circulației persoanelor. Însă având în vedere că mai este foarte puțin timp până la expirarea acestei perioade, iar prelungirea ei nu este posibilă, statele implicate par a se pregăti mai degrabă pentru situația în care 2021 începe fără un acord. Cum afectează acest aspect statutul cetățenilor britanici stabiliți în România, respectiv pe cel al românilor care locuiesc în Marea Britanie?

 Ce trebuie să facă cetățenii britanici din România

În cazul României, cetățenii britanici continuă să beneficieze de același tratament care li se aplică cetățenilor unui stat membru UE pentru a putea călători, locui, lucra sau studia în țara noastră. Documentele de ședere eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări acestora, dar și dependenților, până la finalul anului 2020 vor fi recunoscute până la data de 31 decembrie 2021, iar valabilitatea celor care expiră va fi prelungită până la aceeași dată. Guvernul României a emis o ordonanță de urgență aplicabilă în cazul unui Brexit fără acord, potrivit căreia cetățenii Marii Britanii înregistrați în România până la finalul perioadei de tranziție vor avea la dispoziție un an să își reglementeze noul drept de ședere.

Pentru britanicii care vin în România după 1 ianuarie 2021, cel mai probabil va fi aplicat regimul comun cetățenilor non-UE, dacă nu se ajunge la un acord care să stabilească condiții speciale în acest caz.  

Pe de altă parte, autoritățile române nu au încă un răspuns referitor la statutul cetățenilor britanici în România după 1 ianuarie 2021 în situația în care se ajunge la un acord, pentru că acesta depinde de rezultatul negocierilor dintre UE și Marea Britanie. 

Așadar, în acest moment, singura certitudine este că cetățenii britanici care se înregistrează în România până la 31 decembrie 2020, vor beneficia de prelungirea automată a dreptului de ședere pentru încă un an.

 Românii stabiliți în Marea Britanie trebuie să solicite noul statut

La rândul lor, românii stabiliți în Marea Britanie până la data de la 31 decembrie 2020 vor continua să beneficieze de același tratament care li se aplică în prezent în calitate de cetățeni ai unui stat membru UE pentru a putea locui, lucra sau studia în Regatul Unit. Cei care vor să rămână acolo și după finalizarea perioadei de tranziție trebuie să se înregistreze pentru obținerea noului statut de rezident. În acest scop, guvernul britanic a creat un sistem de înregistrare (EU Settlement Scheme – EUSS) prin care cetățenii europeni, inclusiv români, pot solicita noul statut. Termenul pentru depunerea acestei solicitări este 30 iunie 2021.

Românii care vor dori să se stabilească în Marea Britanie după 1 ianuarie 2021 cel mai probabil vor fi tratați ca orice alt cetățean non-UE, în cazul în care nu va exista un acord între părți care să stabilească un regim mai favorabil.

Așadar este evident că, de anul viitor, regulile privind libera circulație a persoanelor între UE și Marea Britanie se vor schimba. Indiferent de rezultatul negocierilor pentru un acord post-Brexit, atât companiile, cât și cetățenii afectați de schimbări trebuie să se asigure că sunt îndeplinite formalitățile de înregistrare, pentru a fi evitate disfuncționalitățile care pot apărea în acest context, atât în cadrul desfășurării activității, cât și din perspectiva dreptului de ședere.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie de Radu Derscariu, Director, și Mihaela Vechiu, Manager, Global Employer Services, Deloitte România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiul EY Future Consumer Index: Pandemia provocată de COVID-19 va perturba planurile de cumpărături ale consumatorilor cu ocazia sărbătorilor

Alina Andrei, Cabot Transfer Pricing: Ce preferați: să va crediteze statul sau să luați împrumuturi de la bănci și afiliați?

Vlad Boeriu, Deloitte România: Acordul post-Brexit se lasă așteptat, deși perioada de tranziție expiră curând. Ce se schimbă din 2021?

Georgiana Iancu, EY România: Acțiuni recomandate pentru asigurarea continuității lanțului de aprovizionare, în pregătirea Brexit

Opinie – Reff & Asociații | Deloitte Legal: Comparație între cele trei tipuri de facilități fiscale disponibile în prezent

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

[divider height=”30″ line=”1″]

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Timpi de livrare mai mari, TVA și taxe vamale de achitat pe loc, plus nevoia de vămuire a bunurilor, totul dublat de necesitatea adaptării sistemelor IT și de personal specializat în operațiuni vamale, acesta este doar vârful icebergului numit ”Brexit” de care se vor lovi operatorii economici români, care au parteneri comerciali din Marea Britanie, începând cu 1 ianuarie 2021.

Având în vedere că semnarea unui nou acord între Uniunea Europeană și Regatul Unit până la finalul perioadei de tranziție este, pe zi ce trece, tot mai puțin realizabilă, să vedem ce va urma din punctul de vedere al taxelor indirecte, unde se vor petrece schimbări imediate și cum s-ar putea pregăti companiile pentru acest moment.

Plata TVA pentru operațiunile vamale de import. Achizițiile din Marea Britanie vor fi supuse unui efort financiar serios, iar plata TVA la momentul importului (cu excepția cazurilor când se aplică o amânare de la plată/scutire) ar putea genera o presiune puternică asupra fluxurilor de numerar.

Acțiune recomandată: obținerea unui certificat de amânare a plății TVA în vamă, în baza atestatului AEO (Operator Economic Autorizat) sau în baza autorizației de vămuire la domiciliu, indiferent de valoarea importurilor din anii anteriori.

Formalități vamale. Importul sau exportul oricărui produs către/din Regatul Unit va presupune depunerea declarațiilor vamale. În cazul anumitor produse (de ex. produse cu dublă utilizare, produse chimice periculoase), liberul de vamă este condiționat de obținerea unor licențe în avans.

Acțiune recomandată: de verificat, în baza codului tarifar (format din 8 cifre), în TARIC (tariful vamal electronic), măsurile comerciale și, implicit, tipul de licențe/autorizații necesare pentru fiecare tip de produs pentru asigurarea tuturor documentelor necesare la momentul efectuării operațiunilor vamale.

Determinarea originii mărfurilor. Odată cu începutul anului 2021, materiile prime de origine Marea Britanie/Uniunea Europeană vor deveni materii prime neoriginare.

Acțiune recomandată: agenții economici vor trebui să-și revizuiască calculul de origine a produselor finite, atât pentru origine preferențială, cât și nepreferențială.

Regimuri speciale și simplificări vamale. Autorizațiile acordate operatorilor economici în baza numerelor EORI obținute din Marea Britanie nu vor mai fi valabile în Uniune, cu excepția cazului în care operatorul economic este stabilit și pe teritoriul UE și are posibilitatea să obțină un număr de înregistrare EORI (un număr unic în Uniunea Europeană, pe care autoritățile vamale sau alte autorități desemnate de către statele membre îl atribuie operatorilor economici și altor persoane interesate) și, bineînțeles, să solicite modificarea autorizației pentru includerea acestui număr.

Pe de altă parte, implementarea unor regimuri speciale (de ex. antrepozit vamal, perfecționare activă) și a simplificărilor vamale vor aduce beneficii operatorilor economici cum ar fi scurtarea timpului de transport și optimizarea fluxului de numerar.

Recent, autoritățile vamale din România au demarat o amplă campanie de promovare a procedurilor simplificate de vămuire, propunând-și să crească operațiunile simplificate de vămuire de la 10% la 25% la nivelul birourilor vamale. De exemplu, procedura cunoscută ca vămuire la domiciliu (actuala înscriere în evidențele declarantului) permite sosirea mijlocului de transport direct la depozitul de destinație, fără a trece pe la biroul vamal. Controlul vamal și liberul de vamă se realizează direct la depozitul/sediul importatorului, cu implicare minimă din partea funcționarilor vamali. În contextul crizei COVID-19, prin implementarea acestei proceduri se diminuează și interacțiunea între angajații societății și funcționarii vamali.

Revizuirea contractelor cu furnizorii/clienții din Marea Britanie din perspectivă vamală și de TVA. O acțiune necesară este și aceea de revizuire a contractelor cu furnizorii și clienții din Marea Britanie, pentru a determina cine are obligația vămuirii mărfurilor, cine suportă taxele vamale de import, în ce măsură se poate atrage răspunderea comercială în cazul invalidării ulterioare a certificatelor de origine puse la dispoziție de exportator, respectiv cine poate aplica scutirea de TVA la export ori deducerea TVA la import. Astfel, identificarea entităților din lanțul de tranzacționare care pot acționa ca exportator din punct de vedere vamal, ca exportator din punct de vedere TVA sau ca importator depind în mare măsură de aranjamentele comerciale dintre părți, în special de clauzele cu privire la transferul proprietății și condițiile de transport.

Circulația produselor accizabile. Circulația produselor accizabile (alcool, tutun sau combustibil) către/din Regatul Unit va necesita formalități suplimentare. În lipsa sistemului EMCS, ce permite în prezent circulația în regim suspensiv, accizele vor deveni exigibile la momentul efectuării formalităților vamale de import.

Acțiuni recomandate: cum circulația în regim suspensiv de accize a acestor produse pe teritoriul Uniunii va fi condiționată de obținerea unor autorizații specifice (de exemplu, antrepozit vamal, tranzit, utilizator final), companiile trebuie să obțină din timp acest tip de autorizații.

În concluzie, recomandăm companiilor o analiză cât mai exactă a tranzacțiilor cu bunuri pe care le vor avea cu Marea Britanie în 2021 pentru a stabili impactul din perspectivă vamală și pentru a identifica acțiunile ce ar trebui pregătite până la sfârșitul anului pentru a-și continua activitatea în condiții optime și fără întreruperi în 2021. De asemenea, este necesară o analiză a contractelor cu partenerii comerciali din Marea Britanie, precum și ajustarea proceselor operaționale și a setărilor de sisteme de gestiune.

[divider height=”30″ line=”1″]

Georgiana Iancu

 

 

 

 

 

Autori: Georgiana Iancu, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, coordonator al Departamentului de Taxe Indirecte și Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Mihaela Mitroi, EY România: Ce tactici fiscale adoptă statele europene în 2021? Ce ar trebui să facă România?

 Studiu privind calitatea vieții și bunăstarea socială: România se menține pe locul 45 în clasamentul mondial

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu EY: Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), deși pare tot mai aproape de finalizare, continuă să creeze confuzie cu privire la regulile după care se vor derula, după 1 ianuarie 2021, relațiile dintre cele două entități pe toate palierele, de la cele care afectează cetățenii țărilor implicate, la cele comerciale sau administrative. Acordul post-Brexit dintre UE și Marea Britanie, care ar trebui să clarifice lucrurile, încă se negociază, în ciuda faptului că termenul limită este foarte aproape. Din acest considerent, cel puțin din punctul de vedere al relațiilor comerciale, este esențial ca toate societățile să se pregătească pentru schimbări profunde și să finalizeze toate măsurile administrative necesare înainte de 31 decembrie 2020.

Acordul de retragere a Marii Britanii din UE, convenit în urmă cu un an și intrat în vigoare la 1 februarie 2020, prevede o perioadă de tranziție, până la finalul acestui an, în care regulile comerciale și cele privind piața muncii rămân neschimbate. În acest timp, cele două părți s-au angajat să ajungă la un acord de parteneriat economic „amplu și echilibrat”, care să faciliteze comerțul și investițiile între părți după finalizarea perioadei de tranziție. În practică, însă, negocierile avansează lent și nu sunt lipsite de tensiuni.

În cea mai recentă întâlnire, care a avut loc la jumătatea lunii octombrie, reprezentanții celor două tabere au admis că textul acordului privind viitoarele relații trebuie să fie gata în timp util, având în vedere procedurile complexe pe care trebuie să le urmeze, inclusiv ratificarea Parlamentului European și a tuturor parlamentelor statelor membre. În caz contrar, dacă Londra și Bruxelles-ul nu vor ajunge la un acord post-Brexit, începând cu data de 1 ianuarie 2021, legăturile comerciale între cele două părți se vor desfășura după procedura urmată în prezent de UE cu orice alt stat terț.

 Cu sau fără acord, regulile se schimbă

Așadar, regulile care se vor aplica de anul viitor nu sunt definitivate, însă, dincolo de rezultatul acestor negocieri, un lucru este cert: decizia Regatului Unit de a se retrage din piața unică a UE și din uniunea vamală și de a pune capăt liberei circulații a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor cu UE de la 31 decembrie 2020 presupune o schimbare semnificativă în relația dintre societățile ambelor părți după această dată. Chiar dacă se ajunge la un acord de parteneriat, relațiile se schimbă, în special în ce privește piața unică a UE, uniunea vamală, domeniul TVA și cel al accizelor. Acest lucru se va aplica în ambele direcții, și anume dinspre Marea Britanie înspre Uniune și invers.

Sfârșitul perioadei de tranziție va afecta în mod semnificativ atât administrațiile publice din statele membre UE, cât și operatorii economici și cetățenii, fiind necesară pregătirea adecvată și în timp util pentru a evita orice blocaje sau obstacole nedorite și pentru a asigura continuitatea fluxurilor comerciale cu Marea Britanie.

Cum sunt afectate companiile din România

Pentru societățile comerciale din România implicate în operațiuni de export şi/sau import cu parteneri din Marea Britanie, sfârșitul perioadei de tranziție va aduce modificări administrative în domenii precum comerțul cu bunuri (formalități, verificări și controale vamale; regimul vamal; reguli de origine; regimul de taxare și impozitare pentru importul și exportul de bunuri – taxe vamale, TVA, accize), comerțul cu servicii (servicii financiare; servicii de transport; recunoașterea calificărilor profesionale) sau transferuri de date și protecția datelor cu caracter personal.

Spre exemplu, în privința taxei pe valoarea adăugată (TVA), Brexit-ul are numeroase consecințe, de la schimbarea regulilor privind aplicarea taxei în vamă (tranzacția nu va mai fi considerată intracomunitară, ci extracomunitară), la înregistrarea companiilor în scop de TVA. În această privință, companiile stabilite în Marea Britanie, înregistrate în România în scop de TVA, care intenționează să își continue activitățile, trebuie să știe că vor fi obligate să numească în România un reprezentant fiscal care să se ocupe de aceste formalități.

Dar implicațiile Brexit-ului nu se vor resimți doar în relațiile comerciale, ci și în piața muncii, fie că vorbim de cetățenii britanici care activează în România sau de românii care lucrează în Marea Britanie, atât prin prisma documentelor necesare desfășurării activității, cât și a contribuțiilor sociale și beneficiilor aferente.

Și exemplele pot continua, pe tipuri de tranzacții sau domenii de activitate. Ce este esențial, însă, de reținut este termenul de 31 decembrie 2020, după care regulile jocului dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie vor fi altele decât cele după care ne-am ghidat în toți acești ani, de când România este membră a Uniunii Europene. Și, pentru că regulile încă nu sunt clare, iar timpul este foarte scurt, trebuie să ne pregătim temeinic.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie semnat de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Georgiana Iancu, EY România: Acțiuni recomandate pentru asigurarea continuității lanțului de aprovizionare, în pregătirea Brexit

Opinie – Reff & Asociații | Deloitte Legal: Comparație între cele trei tipuri de facilități fiscale disponibile în prezent

Studiu Valoria: Chiar dacă bugetele de CSR „îngheață”, companiile cresc implicarea în comunitate

Studiu privind calitatea vieții și bunăstarea socială: România se menține pe locul 45 în clasamentul mondial

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu EY: Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/

[divider height=”30″ line=”1″]

Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.