reTAG – a retail, FMCG & e-commerce conference for the modern world. Viitorul sectorului de vânzări este digital, însă nu trebuie să neglijăm factorul uman

Pe 14 aprilie 2022, a avut loc o nouă ediție a „reTAG – a retail, FMCG & e-commerce conference for the modern world”, eveniment ce a reunit peste 200 de speakeri și participanți, atât online, cât și fizic, la Radisson Blu Hotel din București.

Pe parcursul celor două sesiuni, am vorbit despre rolul pandemiei ca factor accelerator în procesul de digitalizare al acelor business-uri care nu aveau consolidată o strategie digitală pentru brandurile lor, despre perspectivele de creștere pe sectorul e-commerce pentru următorii ani, despre tendințele consumatorilor în mediul online, despre provocările cu care se confruntă companiile atât din cauza situației economice instabile, cât și a provocărilor de securitate regională, dar și despre ce pot face organizațiile pentru a-și consolida brandurile și pentru a se ridica la așteptările consumatorilor, tot mai exigenți în ultima perioadă.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie de discuție ale evenimentului, ce a inclus o sesiune de prezentări și un panel de dezbatere. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Prima sesiune a fost deschisă de Andrei Elvădeanu, Director Cercetare Cantitativă, iSense Solutions, care a prezentat un studiu despre sustenabilitate și rolul retailerilor în încurajarea unui comportament sustenabil. La studiu au participat 1 000 de persoane din mediul urban.

Oamenii au spus că, pentru ei, sustenabilitate înseamnă: consumul responsabil al resurselor, protecția mediului înconjurător și o activitate pe termen lung. Acestea au fost top trei răspunsuri. Cele mai importante probleme de mediu sunt similare cu cele de la nivel global, însă putem observa din studiu că tăierea pădurilor și reciclarea insuficientă sunt preocupări specifice pentru cetățenii români. Ce fac oamenii? 60% dintre participanții la studiu declară că reciclează foarte des. Mai sunt persoane care fac economie la electricitate sau la gaz. Sigur, acest comportament este legat și de economisire, nu doar din grija pentru mediu.

Când ne uităm la generații, avem parte de o surpriză. Mă așteptam ca tocmai tinerii să fie cei care reciclează cel mai mult, dar dacă ne uităm, cei între 18 – 29 ani reciclează cel mai puțin. Cel mai mult reciclează persoanele între 46 – 65 ani. Colectarea selectivă este principalul comportament al oamenilor, potrivit acestui studiu. Oamenii mai recilează baterii, sticlă, hârtie.

Întrebarea este: unde reciclăm? Avem cele mai multe locuri pentru a recicla plastic și baterii, adică exact lucrurile pe care le și reciclăm. Acolo unde avem posibilitatea sau suntem susținuți în a avea un comportament sustenabil, mi se pare că o și facem. Cel mai puțin reciclăm ulei folosit, substanțe periculoase sau chiar moloz și materiale din construcții.”

În continuare, Romeo Dumitru, Supply Chain Operations Expert, APTUS Manhattan Associates GeoPartner EE, a vorbit despre beneficiile automatizării depozitelor și beneficiile pe care astfel de soluții aduc le au în a facilita fluxul prin care un produs ajunge de la retailer la consumator.

Automatizarea este vedeta timpurilor noastre. Noi vedem câteva elemente care, practic, au împins întreaga omenire către automatizare. În primul rând, sunt reduse costurile cu forța de muncă. Totodată, automatizarea acoperă lipsa acută de forță de muncă la nivel global, iar piața are cerințe de flexibilitate și acuratețe tot mai mari. Factorii foarte importanți, care influențează acest trend, sunt aceia că în ultimii ani, costurile cu echipamentele automate nu mai sunt așa prohibitive, ci sunt din ce în ce mai mici, îmbunătățirile sunt din ce în ce mai complexe și mai acoperitoare pentru multe variante.  În plus, odată cu pandemia, au apărut niște rupturi în supply chain, care foarte greu au putut fi compensate. Acestea au început înainte de pandemie, de fapt, cu criza majoră de containere din China. Automatizările au scăzut, totodată, presiunea legată de lipsa forței de muncă – mă refer aici la ieșirea din zonele tradiționale, aglomerate, urbane, de unde îți căutai forță de muncă. Automatizările au scăzut această presiune, astfel că nu mai depinzi atât de mult de demografie. Când discutăm de automatizare, discutăm de trei zone: automatizările clasice, care au apărut acum cel puțin 10 ani, robotică – roboței de picking la bucată, la baxuri, dar și inteligența artificială – vorbim aici de Order Management System, care ține cont de trendul pieței pe anumite zone segmentate din punct de vedere marketing, cât și în zona de automatizări în depozit. Un beneficiu este acela că, prin automatizare, crește foarte mult eficiența; sunt mult mai puține erori. Avem costuri optimizate și un sistem care face foarte ușor trecerea de la 10.000 mp2, de exemplu, la 20.000 mp2”.

Liliana Caimacan, Head of Global Innovation, Tata Consumer Products, Professor of Marketing & Innovations, Hult International Business School, și Daniel Rukare, Professor of Practice in Innovation and Entrepreneurship, Hult International Business School, invitații speciali ai evenimentului, au vorbit despre e-commerce și transformarea organizațională într-o lume volatilă, incertă, complexă și ambiguă (E-commerce and Business Transformation in the VUCA World).

Cei doi au vorbit despre evoluția modelelor de afaceri, astfel încât să răspundă la schimbările din mediul de afaceri, despre ce fac companiile mari pentru a crea modele de afaceri inovatoare, cu accent atât pe adaptare, cât și pe reziliență, despre cum își pot seta obiectivele astfel încât să țină cont de comportamentul consumatorilor, cât și despre strategii de identificare a elementelor, resurselor și parteneriatelor ce pot accelera transformarea organizațională.

Comportamentele consumatorilor sunt într-o continuă schimbare, iar în prezent ei sunt mai implicați ca niciodată: acțiunile lor au impact asupra organizațiilor, cărora li se solicită să fie diferite, să găsească soluții clare și invoatoare și care să răspundă nevoilor lor specifice. În alte cuvinte, am putea spune că, în ziua de astăzi, consumatorii dețin mai multă putere ca niciodată, pentru că sunt conectați la tehnologie, știu tot ce se întâmplă, iar atenția lor trebuie percepută de companii ca o recompensă, nu ca un drept. Dacă ai un brand, ar trebui nu doar să ai întotdeaua consumatorul în minte, ci și să îi atragi atenția. Companiile care prevăd trendurile și microtrendurile, care reușesc să includă e-commerce-ul, inteligența artficială în strategia de business sunt cele care pot avea o creștere accelerată. În acest mediu digital, este important să dezvoltăm parteneriate și ecosisteme, să asigurăm o transformare agilă a organizației. Cred că acestea sunt câteva aspecte fundamentale de care companiile trebuie să țină cont”, a explicat Liliana Caimacan.

La rândul său, Daniel Rukare a adăugat că, pentru a optimiza experiența consumatorilor, organizațiile trebuie „să adopte strategii pentru a co-crea, pentru a transforma vocea acestora, a transforma consumatorul în elementul central al strategiei de dezvoltare și pentru a construi o poziționare relevantă în piață. Primele două elemente sunt fundamentale – înțelegând comportamentul consumatorilor, putem consolida relația acestora cu brandul”.

La rândul său, Cosmin Băroiu, General Manager, Mantis România, a vorbit despre necesitatea businessurilor de a se adapta rapid la provocări și a prezentat modul în care compania sa a implementat Logistics Vision Suite – LVS,  care ajută cei mai mari lideri în sectorul e-commerce să facă față perioadelor supraaglomerate.

Parte din obiectivul proiectului a fost să creăm fluxuri cât mai rezistente, cât mai smart și cu cât mai puține blocaje. Un obiectiv a fost să reducem erorile la zero și, conceptual, să gândim o eliminare a orice activitate nenecesară la nivel de factor uman, până la nivelul la care să ridice terminalul sau să apese un buton în plus, pentru că, astfel, creăm viteză și fluiditate, în fiecare proces în parte. Din punct de vedere al integrării și circulației de date, sistemul comunică direct cu sistemele companiei. Când clientul face check-out-ul, comenzile ajung la noi în sistem. Este o comunicare bidirecțională pe tot procesul, până la livrare. Există posibilitatea să trimitem statusuri despre stoc – diferite modificări, deteriorări, lipsuri. Există și posibilitatea să primim anulări de comandă până la final de proces. Proiectul a fost făcut de o echipă internațională din România, Turcia și Grecia (…) Ce am reușit noi să facem a fost să realizăm un flux care să funcționeze fluid. Acest proiect a început în februarie 2021, iar implementarea a durat 6 – 7 luni. Următorii pași vor fi să adăugăm niște automatizări accesibile.

Prima sesiune a fost încheiată de Teodor Gurgui, Mobile, Loyalty & UX Development Manager, Carrefour România, care vorbit despre strategiile de fidelizare ale clienților și programul clasic de loialitate „Act For Good”.

Carrefour este un univers de modele, pe care noi îl numim «omnicanal», care reușește să servească întregul univers al familiei, prin mâncare bună (good food) și produse non food la prețuri accesibile. Ne-am dorit un mod de a aduce laolaltă și a recompensa clienții noștri cei mai loiali și activi, într-o comunitate care valorizează progresul printr-un stil de viață sănătos și care trăiesc cu respect față de natură și comunitățile din jurul lor.

Noi am încercat să rezolvăm o ecuație de marketing importantă – să oferim reduceri și promoții, dar și să susținem în continuare misiunea unei comunități mai bune. E o ecuație complicată, dar care avea abilitatea de a aduce valoare adăugată pentru toată lumea.  «Act for Good» are patru piloni – în primul rând, este 100% un program digital. Al doilea pilon este self scan, ce asigură un checkout ușor, doar cu telefonul mobil. Al treilea pilon este Account 360°, ce oferă o perspectivă integrată asupra beneficiilor colectate, iar cel de-al patrulea se referă la Q & E-Commerce (Bringo, E-Shop & Cataloage Digitale)”.

Cea de-a doua sesiune a evenimentului a fost dedicată unui panel de dezbatere, în cadrul căruia invitații au discutat despre provocările cu care s-au confruntat companiile pe care le reprezintă în perioada pandemiei, cât și despre oportunitățile de creștere pe zona de e-commerce pentru următorii ani.

Panelul a fost moderat de Mircea Stan (CEO, Postis) și Daniel Drăgan (Managing Partner, BusinessMark), iar invitați au fost: Sergiu Chircă (CEO, elefant.ro), Claudia Badea (E-commerce and Cross-channel Director, Cora Romania), Alina Donici (Managing Partner, Artesana International), Laura Sardescu (Co-founder, neakaisa.ro), Florinel Ioan Chiș (Executive Director, ARMO), Andrei Stănescu (Chief Commercial Officer, Lensa) și Florian Mateiță (Co-founder, Obor21.ro).

Un prim subiect de dezbatere a vizat pandemia ca factor de schimbare în relația dintre brand și consumator. În acest context, invitații au vorbit despre provocările cu care s-au confruntat și previziunile pentru următorii doi ani.

Trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat în ultimii ani. Ultimii 10 ani au reprezentat o perioadă foarte bună pentru comerțul online, după care au venit perioade total diferite de ce am mai văzut. Acum doi ani, în martie, totul s-a oprit: nu exista nicio mișcare, după care, cei din e-commerce și-au dat seama că trebuie să crească capacitățile, pentru a încuraja consumul. Acum vedem o altă schimbare, cu probleme ce vin din zona macroeconomică – inflație, cât și din situația de instabilitate regională, cauzată de conflictul din Ucraina. M-am întrebat acum doi ani ce am fi făcut în pandemie dacă intram în această situație acum 10-15 ani. Trendul de e-commerce este în creștere și nu cred că va fi influențat de schimbările din economie. Sunt convins că tendința de cumpărare online va deveni mult mai sofisticată. Progoza mea e că în următorii cinci ani vom ajunge la o maturitate a industriei online”, a precizat Sergiu Chircă, CEO, elefant.ro.

La rândul său, Laura Sardescu, Co-fondator, neakaisa.ro, a explicat că începutul pandemiei a fost o perioadă de risc. „Pentru un magazin online mediu, începutul pandemiei a fost o perioadă în care am simțit riscuri, după care a început oportunitatea. La finalul zilei, ne-am dat seama că este o responsabilitate, pentru că au început să apară clienți care nu aveau o prezență în online. Prima lor experiență în online va dicta postura lor de consumator pe termen lung, îi va determina să cumpere sau nu din online. Avem oportunitatea de a păstra acești clienți. Ce pot să spun despre viitor este că planurile sunt de creștere, cu accent pe satisfacția clientului. Eu cred că toată piața de e-commerce va fi pusă la grea încercare de a menține ritmul accelerat de creștere și de a-și ține clienții aproape.”

Dacă pandemia a adus în magazinele online și clienți care preferau experiența fizică dintr-un magazin, este necesar ca brandurile să se adapteze nevoilor acestora, inclusiv ale celor din mediul rural.

Dacă ne uităm puțin în context european, 74% din utilizatorii de internet din UE au comandat online. În România, noi suntem la 50% – cam jumătate din cei care au acces la internet și comandă online. Oportunitatea este pentru cei care au rămas ca e-shoppers și, mai ales, partea de mobile shoppers, pentru că, de multe ori, în mediul rural, accesul la internet se face prin intermediul telefonului mobil, lucru care face ca tehnologia să fie accesibilă.  Mai există potențial în zona de creștere a abilităților de a folosi tehnologia mobilă, pentru că una din barierele în a comanda online pentru segmentul de consumatori care nu au făcut asta, este a avea abilitățile de a folosi telefonul cât mai ușor. Suntem într-o perspectivă pozitivă, perioada în care suntem este de consolidare și  validare. Există o diversitate din ce în ce mai mare, atât a retailerilor locali, cât și a celor care intră în România. Suntem pe trend ascendent, însă avem mult de recuperat față de restul Europei, mai ales partea de vest”, a explicat Florinel Ioan Chiș, Executive Director, ARMO.

În această perioadă post-pandemie, brandurile trebuie să își accelereze procesele digitale, a punctat, la rândul său, Mircea Stan, CEO, Postis. „Ne e mult mai ușor să vorbim despre ce s-a întâmplat în pandemie, pentru că în mare parte a trecut, însă efectele macroeconomice abia acum încep să se resimtă. Coroborat cu situația regională destul de complicată, se creează un mediu destul e volatil. Există perspective bune pentru mediul online și cred că zona de maturizare a început. Jucătorii care nu vor oferi servicii, o experiență de calitate și o experiență de cumpărare de la un capăt la altul, nu vor mai rezista în piață. Într-adevăr, vin și mulți jucători din afară, care vor crea niște premise de accelerare a proceselor digitale.

Invitații au discutat și despre ce anume își doresc consumatorii când vine vorba de conveniență și ce ar trebui să facă retailerii pentru a se ridica la așteptările acestora. În acest context, Florian Mateiță,  Co-Fondator, Obor21.ro a răspuns: „Problema pe care ar trebui să o rezolve societatea în perioada următoare este legată de logistică, care transformă acest vis din pixeli într-un produs real la tine acasă. În perioadele ploioase, există întârzieri la livrarea de mâncare acasă, la birou. Investițiile majore care ar trebui făcute pentru a ajunge la un grad mai mare de satisfacție a clienților nu sunt doar în zona de digitalizare, ci se referă și la  a suprapune pe zona de creștere pentru acest tip de comerț o logistică adecvată.”

Consumatorii, își doresc, totodată, produse mai sănătoase, sunt atenți la ambalaje, la conținutul produselor pe care le aleg, a explicat Alina Donici, Managing Partner, Artesana International.

 „Oamenii, pe lângă faptul că vor să acceseze produsele rapid, își doresc produse simple, se întorc foarte mult spre natură, citesc foarte atent etichetele. Acum câțiva ani, nu interesa pe nimeni ce ferment folosim sau la ce temperatură pasteurizăm laptele. Pe noi ne ajută foarte mult – și nu numai pe noi, ci pe toți jucătorii care sunt atenți și livrează asfel de produse. Trendul era deja în direcția de sănătate, dar acum vedem o și mai mare presiune, iar adevărul este că noi ne-am dorit să fim atenți la ce produse consumăm. Aceasta este o parte pozitivă a acestei perioade provocatoare.”

Deși experiența digitală este foarte importantă pentru client, la fel de importantă trebuie să rămână și atenția acordată factorului uman, a subliniat Claudia Badea, E-commerce and Cross-channel Director, Cora România.

 „Toți actorii implicați în acest proces care duce la experiența plăcută în mediul online sunt la fel de importanți. Experiența clientului începe de la momentul realizării unui cont, continuând mai apoi cu tot catalogul de produse, calitatea produselor, experiența pe care o are în magazinul online și terminând cu experiența de livrare și experiența pe care o are din partea livratorului. Chiar dacă vorbim despre digitalizare sau despre procesele automatizate care eficientizează destul de mult toată achizița online, ajungem la factorul uman și este la fel de importantă interacțiunea cu livratorul, cu call-center-ul. Cred că trebuie să existe un echilibru între procese automate și digitalizare și inputul factorului uman, care va rămâne în continuare foarte, foarte important, cu atât mai mult cu cât piața din România este la început și se va dezvolta mult mai mult în anii viitori. Nu trebuie să eliminăm partea asta, ci să o valorizăm mult mai mult, să facilităm această interacțiune. Este foarte important, în opinia mea, și cred că totul va asigura succesul și creșterea.”

La rândul său, Andrei Stănescu, Chief Commercial Officer, Lensa, a subliniat importanța zonei de customer experience: „Evoluția Lensa a fost dinspre online către brick&mortar. Acest lucru ne-a ajutat în perioada pandemiei, iar prin faptul că magazinele noastre nu sunt poziționate în mall-uri, am putut menține un program corect. Focusul nostru este și pe offline, nu doar pe online, dar cu siguranță dezvoltarea va fi în ambele direcții (…). Dacă vorbim de zona de offline, și noi am sesizat un timp mai mare pe care clienții îl petrec în magazin cu reprezentanții sau cu optometriștii noștri; oamenii pun mai multe întrebări, vor să fie mai informați, povestesc mai multe lucruri, iar toate acestea contează foarte mult atât pentru ei, cât și pentru noi, pentru că învățăm mai multe despre clienții noștri și cum putem să ne adresăm mai bine către ei.”


Evenimentul a fost organizat de BusinessMark, cu susținerea:  APTUS Manhattan Associates GeoPartner EE, Postis, OLX Business, iSense Solutions, SCS, Merlin’s Vitamin Aqua

Parteneri media ai evenimentului au fost: BEROCC, Bursa, DeBizz, Transilvania Business, Revista Piața, Administrație.ro, Global Manager, Financial Market, Jurnalul de Afaceri, TopBusiness, MATEK, spatiulconstruit.ro


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


Ana Krasovschi, Director Resurse Umane, Carrefour România a fost invitata noastră la #dialogurileBusinessMark. Ea ne-a vorbit despre schimbările produse în companie, ca urmare a restricțiilor impuse de pandemie, recrutarea în această perioadă și nevoile actuale ale angajaților 

[divider height=”30″ line=”1″]

Cum a schimbat COVID-19 domeniul dvs. de lucru? Care ați spune că sunt cele mai importante măsuri luate de la începutul epidemiei?

Ana Krasovschi:Contextul actual a adus, așa cum era firesc, modificări și în domeniul nostru. Colegii noștri au continuat să își desfășoare activitatea în magazine, cu mult curaj și responsabilitate pentru a oferi cele necesare unei țări aflate în stare de urgență. Sectorul online a fost cel care a fost turat la o altă putere față de anul trecut, Carrefour Online și Bringo fiind două variante la care oamenii au apelat cu încredere atunci când și-au făcut cumpărăturile de acasă. Bineînțeles că acest nou focus a presupus o altfel de abordare și din partea noastră și a fost un exemplu concret de mobilizare, indiferent dacă în trecut erai sau nu implicat în acest proces. Am știut că de asta au nevoie clienții și într-acolo ne-am mobilizat.

În rest, ceea ce funcționează acum diferit este activitatea Sediului (aproximativ 700 oameni) pentru care am ales tot ca măsură de prevenție pentru a reduce riscul răspândirii virusului să lucreze de acasă, încă din 12 martie. Noi aveam deja această obișnuință de câțiva ani, aveam cadrul și instrumentele necesare și astfel am reușit în doar câteva zile să ne aliniem și funcționăm eficient la capacitate maximă.  Pentru întoarcerea la serviciu am pregătit un plan de revenire graduală, cu un număr redus de colegi din fiecare departament, prin rotație, astfel încât să ne asigurăm că aceștia vor fi în siguranță. De asemenea, accesului în clădire și etajelor unde lucrăm le-au fost aduse modificări pentru a permite distanțarea socială și pentru a evita aglomerarea zonelor respective.”

Ați recrutat personal în această perioadă? Dacă da, ne puteți spune cum s-a schimbat comportamentul candidaților? 

Ana Krasovschi:Da, independent de contextul actual recrutările au continuat, atât în zona Operațională, cât și la Sediul central. Nu am sesizat o modificare substanțială în comportamentul candidaților, ci mai degrabă în profilul lor, observând o disponibilitate mai mare a celor veniți din industriile puternic lovite de pandemie, cum ar fi HORECA sau turism. Pentru Sediu, procesele de selecție se desfășoară în mediul online, având deja obișnuința de a lucra remote.”

Ce caută în prezent candidații? Mai reprezintă pachetul de beneficii o prioritate în alegerea unui nou loc de muncă?

Ana Krasovschi:În interviurile avute am sesizat că nevoia de stabilitate i-a îndemnat pe unii candidați care nu intenționau să se angajeze inițial să își caute un loc de muncă și o sursă de venit stabilă. De asemenea, mulți dintre ei sunt interesați de ceea ce oferim pe partea de asigurare de sănătate, pentru ei și cei dragi lor. În ceea ce privește pozițiile disponibile la Sediu, oamenii au fost mult mai atenți la componenta de siguranță și prevenție. Și-au dorit să cunoască măsurile luate, condițiile și perioada în care vom continua lucratul de acasă iar în cazul joburilor în care prezența la birou este obligatorie, au avut în vedere și un traseu cât mai scurt și mai sigur (short commute).”

Ce măsuri ați luat pentru siguranța angajaților la locul de muncă?

Ana Krasovschi:Carrefour își dorește să fie un loc sigur, fie că îți faci cumpărăturile în calitate de client, fie că faci parte din echipa magazinului. Așa că am avut o serie de măsuri de prevenție și protecție destinate tuturor prezenți în magazin: echipamentul de protecție (mască, vizieră, mănuși) oferit angajaților, fiind printre primii retaileri care au achiziționat viziere pentru angajați, instalarea panourilor de protecție în zona caselor de marcat și recepție clienți, amplasarea în magazine atât pentru angajați, cât și pentru clienți a aparatelor de dezinfectat și a chiuvetelor pentru spălarea mâinilor, dezinfecția constantă a magazinelor, nebulizarea Sediului și nu numai.

Suplimentar față de cele menționate anterior, strict pentru angajați, am lansat o campanie internă de conștientizare a contextului în care ne aflăm, cu informări constante dedicate măsurilor de prevenție. Datorită diversității de funcții și vârste din Carrefour, am încercat să ținem cont de specificul fiecărei categorii și să acționăm responsabil pentru a-i proteja. Astfel, încă de la închiderea școlilor, compania a decis să ofere zile libere plătite tuturor angajaților cu vârsta sub 18 ani sau peste 65 de ani, care lucrau în magazine. Am propus o alternativă la programul clasic al turelor în magazin, astfel încât colegii noștri să stea acasă mai multe zile libere. De asemenea, pentru a menține un loc de muncă sigur, am decis ca angajații care se întorceau din țările incluse în zone cu risc ridicat de infectare, dar care nu erau declarate zone roșii la acel moment, să rămână acasă, în zile libere plătite, timp de două săptămâni.

Pentru a fi pe fază și a gestiona centralizat posibile situații delicate privind COVID-19, am înființat SPOC – Single Point of Contact, o linie de contact permanentă la care au acces Directorii din sediu și magazine. Aceștia primesc informații pertinente de fiecare dată când au nevoie și au la dispoziție o aplicație unde sunt centralizate toate situațiile de coronavirus din Carrefour România, fiind mereu la curent cu evoluția lor.”

Mai putem vorbi despre „employee experience” atunci când angajații lucrează de acasă? Ce se poate face pentru ca ei să simtă, în continuare, acea apartenență la cultura organizațională?

Ana Krasovschi:Acest context a venit și a apăsat pedala de accelerație vis-a-vis de niște concepte pe care, în Carrefour, le-am dezvoltat în ultimii 4 ani de zile, sub umbrela unei puternice schimbări culturale care a avut în centrul ei încrederea și noi moduri de a lucra.  Deși de câțiva ani aveam exercițiul contribuției și al co-creării, schimbarea culturală era încă “work in progress” și simt că, dată fiind situația actuală, anumite lucruri au fost schimbate “de nevoie”, însă această nevoie ne-a făcut să le acordăm oamenilor credit 100%, să testăm concepte la scară largă și să îi câștigăm și pe colegii care la acel moment nu le-au văzut beneficiul direct.

Ținem aproape unii de ceilalți, chiar și așa, remote, fiind implicați atât în sedințe și sesiuni de lucru unde musai intrăm cu camerele pornite, pentru a ne bucura de micile gesturi și glume care ne fac întâlnirile mult mai apropiate de ceea ce trăiam în trecut, offline. Ne cunoaștem casele, copiii, animalele de companie. Unii dintre noi ne luăm timp să ne “resetăm” într-un cadru organizat, facilitat de un coach, să lăsăm deoparte necunoscutul, presiunea și volumul de muncă și să avem momente de introspecție și recunoștință pentru ceea ce se întâmplă fain în viața noastră acum.  Alte echipe își beau cafeaua împreună o dată pe săptămână, tot remote, și probabil că mai sunt și multe alte obiceiuri care fac echipele să se simtă aproape în condițiile actuale, impuse de pandemie. Important este ca managerii să își dea seama de aceste nevoi, pentru ca apoi să propună ceva concret, iar noi, echipa HR, să creăm acest context de conștientizare.

În continuare, noi pregătim SWOW, cum îi spunem noi, un smart way of working. Și continuăm să facem ceea ce facem noi de câțiva ani de zile: co-creăm acest nou mod de lucru. Am făcut un Task Force cu colegi din toate departamentele care are ca scop crearea unui nou mod de lucru adaptat așteptărilor oamenilor și corporațiilor, cât și a tendințelor pe care deja le vedem în privința remote work-ului îmbinat cu prezența fizică.  Un mod de lucru eficient, care are la bază valorile organizației noastre și care nu neglijează nevoile colegilor noștri.  În felul acesta, suntem convinși că vom avea și în viitor un EVP (Employer Value Proposition) autentic pentru colegii noștri și pentru a putea atrage și păstra talentele noastre în companie.”

Ce pot face angajatorii pentru a se asigura că oamenii rămân concentrați și motivați?

Ana Krasovschi:Din punctul nostru de vedere, este esențial să îi țină pe oameni în centrul activității lor, să le acorde atenția și tot sprijinul necesar. Este o perioadă nesigură, cu multe necunoscute pentru toți, iar noi, ca angajatori, trebuie să le asigurăm angajaților noștri un cadru în care să se simtă în siguranță.

În Carrefour, spre exemplu, suntem alături unii de ceilalți printr-o inițiativă pe care am construit-o cu specialiști (coach, terapeuți și alții) denumită #PentruSuflet și care își dorește să ne fie de folos în recăpătarea echilibrului interior în această perioadă. Am pus la dispoziția managerilor noștri un număr de telefon intern dedicat #PentruSuflet (deschis 7 zile din 7, între 6:00 – 22:00), unelte și informații utile pentru gestionarea situațiilor noi din viața profesională sau personală. Am construit și un grup de voluntari Prieteni #PentruSuflet care țin legătura cu managerii din magazine.

În plus, îi încurajăm pe toți angajații noștri, dacă simt nevoia să vorbească despre îngrijorările sau temerile lor, să folosească o linie telefonică (externă), gratuită. Ei pot apela acest Helpline de pe orice telefon, la orice ora, fără niciun fel de restricții. La celălalt capăt al firului se află psihoterapeuți, 300 la număr, disponibili 24/7, care îi ascultă și pot oferi ajutor.”

Credeți că această criză sanitară va schimba procesele și procedurile de muncă? Dar interacțiunile dintre angajați?

Ana Krasovschi:Deja o face, fie că ne dăm seama acum sau peste ceva timp. Pentru mine, este clar că prea curând nu o să ne întoarcem la vechile noastre rutine și împărtășesc cu echipa mea orice noutate pe care o aflu și care mă provoacă să mă opresc din ceea ce fac și să îmi schimb mindsetul.  Cred că trebuie să fim conștienți de toate schimbările din jurul nostru, să încercăm să anticipăm cât mai mult și să avem în vedere în conturarea noilor procese siguranța noastră a tuturor. În acest context dinamic, corporațiile deștepte, liderii deștepți vor fi cei care vor face lucrurile împreună cu oamenii, fără să le impună. Astfel, liderii care vor ști să-și adapteze modul de a lucra, de a privi și înțelege oamenii din jurul lor vor fi câștigătorii pe termen lung.”

Ce lecții credeți că vor învăța organizațiile la finalul acestei pandemii?

Ana Krasovschi:Cu siguranță fiecare dintre noi va avea ceva de învățat, la scară mai mare sau mai mică. Zona de business efectiv se va schimba radical, iar noi suntem aici să întâmpinăm toate oportunitățile și să fim cu doi pași înaintea schimbărilor (de trenduri, de viață, de consum).  Aș putea adăuga câteva din lecțiile mele de până acum: ceva este imposibil doar până când devine posibil; nu evita să iei în considerare ce așteptări au oamenii;  încrederea, într-un cadru care îmbină și reguli, este cheia motivării oamenilor; tratează oamenii ca fiind adulți când comunici cu ei, adică transparent și explicând “de ce-ul”, arată-te vulnerabil, spune că ai nevoie de o mână de ajutor,  dacă este cazul, și ia-ți puterea de la colegi pentru a depăși momentul, într-un status quo total nou și cu multe necunoscute pentru toată lumea; creează o ambianță de echilibru, pune controlul deoparte și “be water”, cum zicea Bruce Lee, în sensul în care poți alege să nu te lupți cu lucrurile care se întâmplă oricum, cu sau fără voia ta, și să iei ce e bun din ele.”

[divider height=”30″ line=”1″]

Despre Ana:

Ea ocupă această funcție de mai bine de 19 ani, încă de la venirea Carrefour pe piața din România, reușind să gestioneze cu succes și să asigure de-a lungul timpului o continuă adaptare a zonei de resurse umane, în funcție de strategia companiei precum și de schimbările survenite la nivel cultural, de trenduri, de viață, de consum.

Ana a jucat un rol cheie în achiziția și integrarea Billa și a început transformarea culturală și digitală a companiei, în conformitate cu metodologia VUCA. Ea este o sursă de inspirație în ceea ce privește obiceiurile noilor generații, îmbunătățirea mediului de lucru, adoptarea unor noi instrumente tehnologice și digitale în echipă.

Misiunea Anei ca profesionist este „Să conduci cu umilință, prin a fi un Servant Leader, să îi vezi pe ceilalți creascând prin coaching, facilitare, ascultare, prin puterea exemplului și prin plantarea de semințe.

[divider height=”30″ line=”1″]

Ați ratat primele articole din seria „Dialogurile BusinessMark”? Le puteți citi aici: 

#dialogurileBusinessMark. Ruxandra Caraivan, DB Global Technology: „Modalitatea în care companiile vor gestiona această criză va avea o contribuție importantă la sentimentul de apartenență la cultura organizațională”

#dialogurileBusinessMark. Cristina Ionescu, Mondelēz International: „În aceste momente excepționale avem o oportunitate unică de a arăta compasiune, înțelegere și un pic de vulnerabilitate”

#dialogurileBusinessMark. Radu Manoliu, Mondelēz International: „Lanțul de aprovizionare trebuie să se adapteze, să fie mai eficient, să descopere rute alternative de distribuție și să fie mai optimizat”

#dialogurileBusinessMark. Lăcrămioara Dărăban, Continental Sibiu: „Cred că această criză a pus în evidență încă o dată importanța flexibilității și a adaptabilității unei companii”

#dialogurileBusinessMark. Lavinia Răducu, Philip Morris Romania: „Coronavirusul este un profesor dur, de la care învățăm despre noi, despre compania în care lucrăm, despre cultura organizațională și despre oameni și omenire, în general”

#dialogurileBusinessMark. Ramona Puia, IKEA România: „Liderii trebuie să îşi cultive şi să îşi dezvolte agilitatea emoţională şi de afaceri pentru a putea conduce în vremuri nesigure”

#dialogurileBusinessMark. Andreea Van den Bosch, Bombardier Transportation Romania: „Este important ca liderii să rămână la fel de aproape de echipele lor, ca atunci cand erau la birou. Să nu cadă în capcana micro-managementului”

#dialogurileBusinessMark. Florentina Greger, Zitec: „Oamenii au nevoie să simtă că nu sunt singuri în această luptă cu pandemia, că organizația le este aproape și îi pune pe primul loc în priorități”

#dialogurileBusinessMark. Andreea Voinea, BCR: „Atunci când cultura organizațională este recunoscută și însușită de toți colegii, lucrurile merg de la sine chiar și remote”

#dialogurileBusinessMark. Anca Grezov, Danone: „Nevoia de relaționare se resimte pe parcursul tuturor etapelor emoționale prin care trecem în munca de acasă”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.