Raluca Popa, EY România: Raportarea DAC6 – primele rapoarte, primele concluzii. Ce ar trebui să ia în calcul companiile în continuare?

La 31 ianuarie, termenul de raportare a aranjamentelor transfrontaliere derulate în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020 realizate cu scopul de a obține un avantaj fiscal a expirat. De asemenea, 28 februarie a fost termenul final pentru raportarea aranjamentelor ”istorice”, din perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020. Potrivit unei comunicări a Camerei Consultanților Fiscali, Fiscul a primit doar 400 de raportări ale tranzacțiilor transfrontaliere până la finele lui martie. Aparent este un număr mic, însă, momentan, nu sunt disponibile informații suficiente astfel încât să putem compara cu ce s-a raportat în alte state europene. De asemenea, acest număr nu foarte mare ar putea ajuta autoritățile fiscale la stabilirea unei strategii de control orientată către companiile care au avut tranzacții raportabile.

Contribuabilii trebuie să țină cont că, pentru acele aranjamente realizate după 1 ianuarie 2021, se aplică regula generală a celor 30 de zile și că, în cazul României, amenzile pentru neraportare sau raportarea cu întârziere pot ajunge la 100.000 de lei, adică la cel mai mare nivel din legislația fiscală (există ceva similar doar pentru neprezentarea Raportării pentru fiecare țară în parte – CbCR/DAC4). În plus, deși obligația de raportare revine în primul rând intermediarilor (consultanți, contabili, avocați), sunt și state membre, cum este cazul României, unde intermediarii raportează doar cu acordul contribuabilului relevant. În lipsa acestui acord, obligația de raportare îi revine automat contribuabilului. Deși poate părea simplu, se pare că nu este chiar așa, având în vedere numărul dosarelor depuse.

La ce să fie atente companiile și ce acțiuni să întreprindă?

Momentul raportării. Este important pentru companii să nu omită un detaliu important – momentul de la care încep să curgă cele 30 de zile, și anume de la primul pas în implementare. Altfel, este posibil ca, la momentul semnării documentelor de implementare a tranzacției, termenul să fie deja expirat. Prin urmare, departamentul financiar trebuie să fie extrem de agil și vigilent, ca să identifice aceste tranzacții încă din stadiile incipiente, pentru a putea îndeplini obligațiile de raportare la timp. Pe de altă parte, însă, companiile pot avea tranzacții raportabile care, în final, nu se implementează. Totuși, dacă decizia de a nu implementa se ia după trecerea celor 30 de zile, obligația de raportare rămâne.

Să nu plece de la premisa că nu au nimic de raportat. Am observat în practică faptul că multe companii nu primesc instrucțiuni clare din partea grupului referitoare la ce au de raportat. Sau situația în care li se transmite că nu au nimic de raportat. Însă, la nivel de grup, nu se cunoaște lista de tranzacții derulate de societățile din România in extenso (analiza vizează de cele mai multe ori tranzacții materiale).

La nivel de grup pot exista, de asemenea, anumite contracte la care este parte și România (de ex. contracte de cash pooling), pe care compania din România nu le-a raportat, dar le raportează entități afiliate din alte țări. În astfel de situații, companiile nu trebuie să fie pasive, ci e important să verifice analiza făcută de entitatea din grup care a realizat raportarea – analiza poate fi relevantă și pentru România. De asemenea, DAC6 ne cere să declarăm orice alte entități afectate de tranzacția raportabilă, prin urmare, este posibil ca societatea din România să fi fost menționată de o altă entitate care a făcut raportarea. Având în vedere că informațiile raportate în baza DAC6 vor fi disponibile autorităților fiscale la nivel european, Fiscul din România poate afla pe această cale de tranzacțiile raportate de entitățile afiliate și poate veni la firma locală cu întrebări. Astfel, trebuie urmărită orice tranzacție raportată la nivelul altor societăți din grup și în ce măsură aceasta poate avea un impact asupra activităților societății din România.

Analiza în detaliu a informațiilor. Indiferent de ce acțiuni de analiză și selectare a tranzacțiilor în vederea raportării s-au întreprins la nivel de grup, este nevoie ca firmele din România să preia informația și s-o detalieze. Pentru că mai mult ca sigur, grupul s-a concentrat pe tranzacțiile mari de care avea cunoștință și nu a stabilit o listă detaliată a tranzacțiilor. În plus, firmele locale parte a unui grup multinațional trebuie să verifice toate documentele justificative pentru a putea decela dacă concluzia trasă de grup, „nu aveți nimic de raportat”, este cea corectă. Firmele mai trebuie să fie atente și să solicite grupului toate documentele de care au nevoie pentru un dosar complet în România. Firmele locale sunt cele care vor trebui să justifice acțiunile întreprinse în fața autorităților fiscale din România.

Nu în ultimul rând, amintim companiilor să aibă în vedere cazurile în care DAC6, așa cum a fost transpusă în România, poate devia de la textul original al Directivei, precum și interpretările incluse în Ghidul emis de autoritățile fiscale.

Tratamentul tranzacțiilor circulare. Este un exemplu de abatere de la textul Directivei. Potrivit OG 5/2020, semnul distinctiv cu privire la tranzacțiile circulare face trimitere la acțiuni de spălare a banilor, restrângând, astfel, sfera de aplicare față de textul original al directivei.

Pe de altă parte, ghidul DAC6 se referă generic la tranzacții circulare care presupun interpunerea unor entități fără scop comercial sau tranzacții care se compensează/anulează reciproc. Cu alte cuvinte, ghidul lărgește aria de analiză din perspectiva regulilor anti-abuz în cadrul viitoarelor inspecții fiscale, atrăgând atenția asupra acelor tranzacții realizate fără un scop economic (care nu sunt destinate să producă avantaje economice, beneficii și profituri) sau acelor tranzacții care nu sunt oneste (au ca scop obținerea avantajului fiscal).

Desigur, este discutabil în ce măsura un Ghid de aplicare poate prevala asupra textului OG 5/2020, dar mă aștept ca tranșarea acestei probleme să fie subsecventă identificării unor tranzacții circulare, potențial efectuate pentru obținerea unor avantaje fiscale. În acest caz, fiscul are și alte instrumente prin care să penalizeze companiile care au implementat aceste tranzacții.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Autor: Raluca Popa, Partener Asociat, Asistență Fiscală și Juridică, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu Deloitte: Pandemia a amânat doar parțial planurile de achiziție e unui autovehicul nou și a scăzut temporar interesul pentru mașinile electrice

Camelia Malahov & Anca Preda, Deloitte România: Un an de pandemie în HoReCa. Măsuri de sprijin luate în România și în alte țări europene

Vlad Boeriu, Deloitte România: Digitalizarea ANAF, esențială pentru protejarea contribuabililor și pentru reducerea presiunii pe bugetul de stat

Mihnea Galgoțiu–Săraru și Anca Olar, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal: Noi pași înspre digitalizarea justiției din România în contextul pandemiei

Raluca Bontaș și Cătălin Barbu, Deloitte România: Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede – prevederi legate de conformare și aspecte care necesită clarificări

Studiu EY: Companiile raportează scăderi ale cifrei de afaceri, însă doar 19% și-au revizuit politica de prețuri de transfer

Maria Butcu, Deloitte România: „Calculul salarial – cum gestionăm riscul de conformitate în contextul actualelor schimbări fără precedent”

Emanuel Bondalici și Elena Moroiu, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Amnistia fiscală 3.0 – noi facilități acordate contribuabililor, alte incertitudini

Studiu EY: Liderii financiari își regândesc atribuțiile odată cu noua realitate operațională


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Companiile mai au timp până la 31 ianuarie 2021 să analizeze toate tranzacțiile pe care le-au realizat cu partenerii din alte state în intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2020 și să le documenteze, astfel încât, la momentul unei inspecții, să poată justifica decizia de a le raporta sau nu autorităților fiscale. Dacă finalul lui ianuarie 2021 marchează primul termen de raportare în baza DAC6 (ultimului amendament al Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal), 28 februarie reprezintă al doilea termen de raportare, de această dată fiind vorba despre tranzacțiile transfrontaliere pentru care primul pas a fost implementat în perioada 25 iunie 2018- 30 iunie 2020.

Aspectele legate de identificarea și documentarea tranzacțiilor raportabile în baza DAC6 au fost dezbătute de reprezentanții EY în cadrul webinarului ”DAC6 în linie dreaptă”. Principalele idei și recomandări:

DAC 6 urmărește depistarea acelor tranzacții transfrontaliere (desfășurate pe teritoriul mai multor state, dintre care cel puțin unu trebuie să fie stat membru UE), care sunt realizate în scopul obținerii unui beneficiu fiscal. Altfel spus, cu scopul de a plăti obligații fiscale – taxe și impozite mai mici. Acest amendament ar fi trebuit să intre în vigoare anul acesta, în august, dar, la nivel european, s-a stabilit amânarea termenului de aplicare. Pe lângă alte state care au convenit același lucru, și România a prorogat termenul de 31 august  2020 pentru 28 februarie 2021, în timp ce Germania, Austria și Finlanda au păstrat termenul de raportare inițial. Dintre tranzacțiile realizate, doar cele din perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020 fac excepție și trebuie raportate până la 31 ianuarie anul viitor.

DAC 6 vizează toate tipurile de taxe și impozite directe, excluzând taxa pe valoarea adăugată, taxele vamale, accizele și contribuțiile sociale. De asemenea, DAC 6 definește 15 semne distinctive, în funcție de care sunt judecate tranzacțiile care trebuie raportate. Unele vor fi luate în considerare dacă trec testul beneficiului principal – obținerea avantajului fiscal, în vreme ce altele atrag raportarea imediată – plățile transfrontaliere deductibile realizate între două sau mai multe întreprinderi asociate, în cazul în care destinatarul nu este rezident fiscal în nicio jurisdicție sau acea jurisdicție se află pe lista celor necooperante.

”În timpul rămas până la raportare, recomandarea noastră pentru companii este să întocmească o listă a tranzacțiilor cu partenerii lor de afaceri din alte state, efectuate după 25 iunie 2018. Pe mai departe, să analizeze dacă aceste tranzacții prezintă acele semne distinctive care oferă indicii că au fost realizate în scopul obținerii unui beneficiu fiscal și dacă trebuie raportate autorităților fiscale, conform prevederilor Directivei”, a declarat Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA).

În privința tranzacțiilor aparent banale, dar care trebuie raportate către autorități, pentru a respecta prevederile Directivei, Raluca Popa, Partener Asociat EY România, a subliniat faptul că: ”Există companii care preferă semnarea unui nou contract și nu prelungirea unuia vechi, prin semnarea unor amendamente succesive. Deși resemnarea unui contract nu ar atrage neapărat raportarea lui către autorități, există discuții în această privință la momentul unei inspecții fiscale. De asemenea, firmele trebuie să fie atente și să analizeze orice element de extraneitate. O decizie a Consiliului de administrație sau chiar o minută a unei ședințe poate deveni un document care să facă obiectul unei raportări, dacă, de pildă, acționarii decid ca, în contextul pandemiei, întrunirile să fie ținute în altă țară. Este o decizie ce poate fi interpretată ca o mutare a rezidenței din România în țara X.”

Companiile trebuie să fie atente inclusiv la tranzacțiile cu bunuri pe care le fac cu societățile membre ale aceluiași grup. ”Din analizele EY a reieșit că, nu de puține ori, acest tip de tranzacții se derulau cu companii care fie nu puteau să dea certificat de rezidență, datorită regimurilor din țara în care se aflau, fie aveau regimuri fiscale preferențiale. Odată cu intrarea în vigoare a Directivei, este foarte important să tratăm cu mai multă atenție aceste tranzacții, pentru că, deși suntem tentați să spunem că ele nu trebuie comunicate Fiscului, Directiva s-ar putea să le acopere”, a punctat Raluca Popa.

De asemenea, companiile să nu uite de lista jurisdicțiilor necooperante care este actualizată în permanență de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și să verifice dacă au avut sau nu începând cu 28 iunie 2018 tranzacții cu partenerii din acele jurisdicții, caz în care trebuie să raporteze toate tranzacțiile. ”Chiar dacă în prezent partenerii de business nu sunt trecuți pe această listă, este posibil ca la un moment oarecare din 2018 sau 2019 ei să se fi aflat acolo, ceea ce poate atrage obligația de raportare către Fisc”, a explicat Mihaela Mitroi.

„În domeniul prețurilor de transfer, tranzacțiile efectuate cu societățile afiliate au o importanță aparte în contextul DAC6, semnele distinctive aferente nefiind condiționate de indiciile obținerii unui avantaj fiscal”, a subliniat Adrian Rus, liderul departamentului de prețuri de transfer al EY România. Directiva nu include definiții ale unor termeni importanți, prin urmare, trebuie să se recurgă la Recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în acest domeniu. Această situație face posibilă apariția unor diferențe de interpretare a unor termeni din aceste semne distinctive, care să ducă la controverse cu autoritățile fiscale din România.

În ceea ce privește amenzile cu care este sancționată neconformarea, „acestea se situează între 20.000 lei – 100.000 lei pentru fiecare aranjament care nu a fost raportat sau care a fost raportat incorect sau cu întârziere și între 5.000 lei – 30.000 lei pentru neîndeplinirea de către intermediar a obligației de a notifica atât un alt intermediar, cât și contribuabilul relevant cu privire la obligația de raportare. Amenzile mai pot fi generate de rapoarte neconcordante făcute de mai mulți intermediari sau supra-raportare în alte state membre din cauza diferențelor din legislație”, subliniază Emanuel Băncilă, liderul litigiilor fiscale de la Radu și Asociații, casa de avocatură asociată EY România.

Potrivit lui Emanuel Băncilă, DAC6 nu face altceva decât să ușureze Fiscului aplicarea regulilor anti-abuz în cadrul viitoarelor inspecții fiscale, punând un fascicul de lumină asupra acelor tranzacții realizate fără un scop economic – ele nefiind destinate să producă avantaje economice, beneficii și profituri, sau acelor tranzacții care nu sunt oneste – au ca scop obținerea avantajului fiscal. ”Care este consecința? Fie tranzacția nu este luată în considerare, fie este reîncadrată și se vor plăti impozite pentru tranzacțiile respective”, a explicat Emanuel Băncilă.

De asemenea, este posibilă apariția unei noi infracțiuni care să circule în spațiul fiscal – spălarea de bani prin încadrarea anumitor tranzacții realizate între companii care, și prin prisma legii noastre, și prin prisma reglementărilor europene, ar putea atrage sesizarea Parchetului. ”Există o neconcordanță între termenul de prescripție pentru aplicarea amenzilor datorate pentru neconformare și termenul de prescripție pentru desfășurarea inspecțiilor fiscale, de care contribuabilii ar putea beneficia. Consideram că este aplicabilă Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care dă posibilitatea contribuabilului de a plăti jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile de la sancționare”, a mai spus Emanuel Băncilă.

În concluzie, cerințele de raportare DAC6 pot viza evenimente diverse, uneori banale, nu numai tranzacții complexe pentru care se analizează și componenta fiscală, iar riscurile neraportării sau raportării incomplete sunt semnificative pentru companii.  

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Alex Milcev, EY România: Mesaj către noul Guvern: Relansarea depinde de noi toți și trebuie să înceapă chiar acum

Studiu Deloitte: comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare au crescut cu 14% de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, determinând restaurantele să-și reconfigureze rețelele

Studiu Deloitte: comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare au crescut cu 14% de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, determinând restaurantele să-și reconfigureze rețelele

Mihaela Iacob & Claudia Matei, Deloitte România: Necesitatea taxării echitabile a economiei digitale, urgentată de pandemia de COVID-19

Studiu Deloitte: jumătate dintre consumatori consideră că noile experiențe digitale sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemia de COVID-19

Silvia Axinescu, Reff & Asociații|Deloitte Legal: Beneficiile și provocările deciziilor luate de inteligența artificială

Studiu EY: Jumătate dintre șoferii români afectați de criza generată de pandemie au amânat achiziția unei mașini sau au ales o variantă mai ieftină

Raport Deloitte: Vânzările de mașini electrice vor crește anual cu 30% în următorul deceniu, iar una din trei mașini nou vândute în 2030 va fi electrică

Raluca Popa, EY România: România nu a reușit să elimine dubla impunere pentru majoritatea cazurilor închise în 2019


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

Pe 31 ianuarie 2020, s-a încheiat cu succes prima ediție a evenimentului FINANCIAL OUTCOME. Închiderea anului financiar 2019, aspecte privind IFRS și noutăți fiscale pentru 2020”, organizat de BusinessMark la Hotel InterContinental București.

La această conferință, adresată directorilor financiari, directorilor generali, controllerilor financiari, directorilor economici, directorilor contabili, consultanților fiscali, contabililor, auditorilor, experților fiscali și analiștilor financiari au participat opt experți de la companii precum: EY România, KPMG România, PwC România, PKF Finconta, Senior Software.

Pe parcursul a două sesiuni, ei au abordat subiecte de interes, referitoare la închiderea exercițiului financiar 2019 – spețe contabile și fiscale, noutăți fiscale și reglementări contabile pentru 2020, principalele tendințe privind IFRS.

FINANCIAL OUTCOME, SESIUNEA I

Prima sesiune a fost deschisă de INGA ȚÎGAI, Director, People Advisory Services and Tax Technology and Transformation, EY ROMÂNIA, care a prezentat noile tendințe în ceea ce privește impozitarea persoanelor fizice, una dintre ele vizând pensiile ocupaționale.

„Pensia ocupațională vine separat de cei trei piloni. Se intenționează a fi implementată de un administrator autorizat de pensie. Dar care sunt participanții, elementele care vor constitui modul de derulare? Toate aceste caracteristici vor putea fi gândite de către angajatori. Condiții minime: minim 100 de participanți, se poate direcționa maximum o treime din venitul salarial. Partea bună e că dacă angajatul pleacă la alt angajator, își poate transfera și sumele. În momentul în care angajatorul vine cu schema, aceasta nu este obligatorie pentru angajat. Termenii de derulare sunt cei agreați de angajat. Angajatul, participant, poate decide cu cât vrea să contribuie”, a explicat ea.

În continuare, reprezentanții KPMG ROMÂNIA, IONUȚ MĂSTĂCĂNEANU Director, Servicii de Fiscalitate și GEORGIANA NIȚĂ, Senior Manager, Guvernanță, Risc și Raportare, au detaliat care sunt implicațiile contabile și fiscale ale adoptării IFRS 16.

Vorbind despre contractele de leasing, ei au precizat că la 1 ianuarie 2019 există o nouă definiție dată contractului de leasing, cu accent pe controlul utilizării unui anumit activ, cât și un model nou de contabilitate (un singur model de contabilitate pentru locatari, fără teste de clasificare, recunoaștere în bilanț a unui activ și a unei datorii, care decurg din contractul de leasing).

Aspecte cheie ale IFRS 16:

  • accent crescut pe evaluare, dacă o tranzacție este un leasing;
  • toate contractele de leasing trebuie identificate iar datele de leasing extrase;
  • estimări și raționamente noi;
  • volatilitatea bilanțului;
  • modificări ale termenilor contractuali și ale practicilor de afaceri;
  • sisteme și procese noi.

A urmat ALIN COBILEAC, BI & CPM Team Lead, SENIOR SOFTWARE, care a susținut o prezentare despre planificarea integrată a afacerii cu CPM (Corporate Performance Management).

„În piața muncii, în România, oamenii buni încep să fie tot mai rari și, de aceea, se vorbește tot mai mult despre automatizarea proceselor. Astfel, noi folosim o aplicație construită pe o platformă care se numește BOARD. Are și o parte de bugetare, raportare, cât și business intelligence; mai precis, aplicația permite să extragem o mulțime de date și să le centralizăm – un volum enorm de date. Toată planificarea asta este un cerc în care trebuie să ne încadrăm și să aducem cele mai bune rezultate”, a explicat el.

GEORGIANA IANCU Director TVA, PwC ROMÂNIA, a încheiat prima sesiune a conferinței, prezentând impactul Quick Fixes asupra mediului de afaceri și tranzacțiile în lanț.

Modificări TVA – Quick Fixes (1 ianuarie 2020):

  • Stocuri la dispoziția clientului: toate statele membre vor aplica simplificarea pe baza unui set comun de condiții;
  • Vânzări în lanț: bunuri expediate de la primul furnizor direct la clientul final, de către primul furnizor sau de furnizorul-intermediar (vânzarea 1 este scutită, excepție vânzarea 2);
  • Condiții mai aspre de scutire TVA pentru LIC.

„Cea mai important aspect se oferă la condițiile de scutire TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri (LIC). Vorbim, în primul rând, de codul de TVA valid al clientului dintr-un alt stat membru. O altă condiție este să raportăm LIC corect și la timp. Dacă vorbim de modalitatea de dovedire a transportului intracomunitar, avem un regulament care ne spune că ne aflăm în două prezumpții în care putem aplica scutirea de TVA pentru LIC: să dețină cel puțin două mijloace de probă emise de două părți diferite independente atât una de cealaltă, cât și de vânzător și de cumpărător + declarația clientului că a transportat bunurile (transport efectuat de client ), până pe data de 10 a lunii următoare SAU alte documente care atestă transportul (când nu suntem în celelalte două zone vizează: stocurile la dispoziția clientului și vânzările în lanț)”, a explicat ea.

FINANCIAL OUTCOME, SESIUNEA a II-a

Sesiunea a II-a a continuat tot cu o reprezentantă a PwC România, GABRIELA MARINETE, Senior Manager, care a prezentat pașii pentru pregătirea situațiilor financiare, în conformitate cu IFRS.

„Pregătirea situațiilor financiare IFRS este un proces foarte complex. Avem obligativitatea legală de a o face. Uneori, am văzut că este și cerința acționarilor. Mai nou, observ că există societăți – inclusiv cu capital românesc – care doresc să ajungă la nivelul următor, să atragă finanțare, să obțină listarea pe bursă, și de aceea se pregătesc pentru acest proces. Când facem tranziția pentru prima oară, este mai greu și avem un standard IFRS 1, specific adoptării pentru prima dată a IFRS. Nu este singurul relevant, dar trebuie să avem grijă să ne uităm la prevederile specifice”, a subliniat ea.

În continuare, RĂZVAN UNGUREANU, Senior Manager, Tax Advisory & Compliance Services, EY România, a vorbit despre consolidarea fiscală DAC6, care reprezintă „o nouă directivă europeană ce dorește să îmbunătățească transparența fiscală, cât și un instrument ce permite identificarea aranjamentelor transfrontaliere potențial agresive fiscal.”

Principalele avantaje:

  • minimizarea eforturilor de declarare fiscală;
  • posibilitatea diminuării impozitului pe profit datorat cu eventuale pierderi fiscale înregistrate în cadrul grupului;
  • recuperarea mai rapidă a pierderilor fiscale și reducerea riscului ca acestea să expire înainte de a fi utilizate;
  • nu e necesar în mod specific un dosar de prețuri de transfer suplimentar consolidat.

Principalele dezavantaje:

  • calculul de impozit pe profit individual nu este eliminat;
  • compensarea pierderilor fiscale înregistrate înainte de intrarea în grup nu este posibilă
  • Dosarul prețurilor de transfer trebuie realizat individual, de fiecare membru al grupului fiscal în parte (ce se întâmplă în cazul unor ajustări de prețuri de transfer?);
  • răspundere separat și în solidar.

În finalul conferinței, ALINA FĂNIȚĂ, CEO, PKF FINCONTA, a vorbit despre spețele contabile și închiderea exercițiului financiar. Vorbind despre prezentarea și verificarea/auditarea situațiilor financiare, ea a recomandat să existe un checklist cu verificări pentru fiecare clasă de conturi.

  • Note explicative – secțiunea 6.2 OMF 1802/2014 (trebuie să fie cuprinzătoare și să detalieze pozițiile semnificative din bilanț și contul de profit și pierdere, respectând cerințele minime din Secțiunea 6.2)
  • Raportul administratorilor („Conține o prezentare fidelă a dezvoltării și performanței activităților entității și a poziției sale, precum și o descriere a principalelor riscuri și incertitudini cu care aceasta se confruntă. Această prezentare este o analiză echilibrată și cuprinzătoare a dezvoltării și performanței activităților entității și a poziției sale, corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților.”
  • Declarația nefinanciară (Cuprinde informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită.)
  • Auditare/verificare de către cenzori (Trebuie testați anual indicatorii financiari care conduc la obligativitatea auditarii situațiilor financiare anuale. Cenzori – pentru SA-uri neauditate și SRL-uri cu mai mult de 15 asociați).

[divider height=”30″ line=”1″]

Aici puteți vedea toate fotografiile de la evenimentul „FINANCIAL OUTCOME. Închiderea anului financiar 2019, aspecte privind IFRS și noutăți fiscale pentru 2020”. 

[divider height=”30″ line=”1″]

Eveniment organizat de BusinessMark, susținut de:  EY România, PwC România, Senior Software, PKF Finconta.

Cu sprijinul: Camera Consultanților Fiscali, BCCBRBillateral Chamber of Commerce Bulgaria – Româna

Digital Marketing Partner: Marketiu

Radio-ul oficial al evenimentului: Europa FM

BusinessMark sprijină: Plantăm Fapte Bune în România, The Social Incubator

Parteneri media:  DeBizz, Financial Market, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Administrație.ro, Global Manager, Antreprenor în România, Ziare.com, Business24, DepozitInfo.ro, BirouInfo.ro, Financiarul.ro, PRbox, RBE Connect, MATEK, CentruldePresă, PRwave, Finzoom, SpațiulConstruit.ro, Business Press, Clujul de Buzunar, Express de Banat, ÎnOraș.ro, Monitorul de Fagaraş.

[divider height=”30″ line=”1″]

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/

[divider height=”30″ line=”1″]

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.