Vlad Boeriu, Deloitte România: Creșterea colectării TVA, opțiunea viabilă pentru majorarea veniturilor la buget. La cât a ajuns decalajul de încasare?

Restabilirea echilibrului bugetar prin reducerea deficitului la un nivel sustenabil trebuie să preocupe factorii de decizie din întreaga economie românească, dat fiind că finanțarea datoriilor devine tot mai scumpă și, odată cu disiparea efectelor pandemiei de COVID-19, toleranța investitorilor și a organismelor internaționale față de țările cu deficite ridicate va scădea. Misiunea este dificilă, având în vedere ritmul insuficient de creștere a veniturilor la buget în raport cu cheltuielile și opțiunile limitate pe care statul le are la dispoziție pentru a majora încasările fără să afecteze contribuabilii deja slăbiți de pandemie. Dar noul raport al Comisiei Europene privind decalajul de încasare la TVA indică, o dată în plus, zona în care există potențial de creștere a colectării.

Construcția bugetară pe 2021 se bazează pe venituri de peste 386 de miliarde de lei, conform celei mai recente rectificări bugetare, din care însă, potrivit Consiliului Fiscal, în jur de zece miliarde de lei reprezintă sume recuperate din impozitele amânate la plată anul trecut de către contribuabili, în baza înlesnirilor acordate de stat. În același timp, cheltuielile programate pentru acest an depășesc 471 de miliarde de lei, astfel că deficitul bugetar va ajunge aproape de 85 de miliarde de lei (7,13% din PIB). În condițiile în care reducerea cheltuielilor este dificil de realizat și, mai ales, de nedorit, pentru că ar afecta atât populația, cât și proiectele de dezvoltare necesare pentru recuperarea decalajelor față de celelalte state europene, majorarea veniturilor rămâne singura soluție pentru readucerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, nivel considerat sustenabil la nivel european și asumat de autoritățile române pentru finalul anului 2024.

Deficitul de încasare la TVA este în creștere

Obiectivul nu este ușor de atins într-o perioadă complicată din punct de vedere economic și cu perspective încă incerte, în care contribuabilii trebuie mai degrabă susținuți, decât împovărați suplimentar. Așadar, opțiunile autorităților, prin care să asigure atât creșterea veniturilor, cât și protejarea contribuabililor, sunt oarecum limitate, dar nu inexistente. Doar din reducerea evaziunii fiscale din zona de TVA statul ar putea colecta sume importante, având în vedere că din datele Comisiei Europene rezultă că deficitul de încasare la TVA s-a menținut ridicat și în creștere în România, în 2019, la 34,9% (peste nivelul din 2018, de 32,7%), cel mai mare din UE pentru al șaptelea an consecutiv. În sumă absolută, acest procent reprezintă echivalentul a 7,4 miliarde de euro.

În clasamentul european, România este urmată de Grecia (cu un deficit de 25,8%, în scădere de la 30,1%, cu un an în urmă) și Malta (23,5%, în creștere cu 5,4 puncte procentuale). Media europeană a fost de 8,6%, în scădere cu 0,8 puncte procentuale față de 2018.

Prin comparație, în țările vecine, deficitul de încasare la TVA este mult mai mic și în scădere. În Bulgaria s-a redus cu 2,5 puncte procentuale, la 8,3%, și în Polonia, cu 0,3 puncte, la 11,3%. În Ungaria, deși a crescut cu 0,8 puncte procentuale, deficitul se menține scăzut, la 9,6%.

Pentru 2020, comisia estimează că în România deficitul de încasare va scădea la 33,9% (cu un punct procentual), în Bulgaria va ajunge la 7,2%, în Ungaria, la 6,1%, iar în Polonia, la 10%.

Așadar, există potențial de creștere a veniturilor la bugetul de stat din reducerea decalajului de încasare la TVA, mai ales dacă ne raportăm la evoluția din țările vecine în urma aplicării unor măsuri eficiente în această direcție. Spre exemplu, dacă România ar reduce acest deficit de încasare cu cinci puncte procentuale într-un an, performanță posibilă dacă ne raportăm la Grecia, în 2019, sau la Ungaria și Polonia, în anii anteriori, ar putea încasa venituri suplimentare la buget de peste un miliard de euro pe an.

Pentru acest an, veniturile din TVA sunt estimate la 79 de miliarde de lei, în creștere cu peste 30% comparativ cu 2020, însă, dincolo de faptul că se raportează la un an extrem de dificil pentru activitățile economice, în care veniturile din TVA au scăzut comparativ cu anul anterior, încorporează și plățile amânate anul trecut. În aceste condiții, o reducere a deficitului de încasare la TVA ar ajuta la creșterea încasărilor bugetare din această taxă care reprezintă, în prezent, aproximativ 20% din totalul veniturilor la bugetul de stat.

Implementarea măsurilor necesare pentru creșterea colectări a fost demarată, dar eforturile trebuie intensificate atât din partea autorităților, cât și din partea contribuabililor, având în vedere presiunile tot mai mari pe buget și situația economică încă incertă.

Soluțiile bazate pe tehnologie, de luat în calcul în lupta cu evaziunea

Dintre măsurile aflate în curs de implementare, de departe cea mai importantă este introducerea raportării în sistemul SAF-T (Fișierul Standard de Audit de Taxe), care devine obligatorie pentru marii contribuabili de la 1 ianuarie 2022, iar pentru contribuabilii mijlocii și mici, din 2023, respectiv 2025. Prin excepție, pentru instituțiile financiar-bancare și societățile de asigurare-reasigurare, încadrate la data de 31 decembrie 2021 în categoria marilor contribuabili, obligația de raportare în sistemul SAF-T începe în anul 2023.

O altă măsură menită să ajute la creșterea colectării este lansarea sistemului informatic e-factură, în prezent opțional în relația dintre companiile private și instituțiile de stat. Acest sistem urmează să devină obligatoriu pentru astfel de tranzacții și, în viitor, să fie extins și pentru facturile emise între companii – cel mai probabil din 2023. Acest sistem va permite inspectorilor fiscali să urmărească în timp real situația facturilor emise, să facă verificări la distanță și să aibă o imagine mult mai clară a cazurilor în care trebuie să facă verificări suplimentare.

În plus, ANAF mai are în plan și alte măsuri pentru a asigura o colectare mai bună a taxelor, bazate pe extinderea serviciilor digitale și asigurarea interoperabilității sistemelor IT care să genereze, în final, identificarea și reducerea neconformării la declarare și plată.

În concluzie, colectarea unor sume mai mari la bugetul de stat reprezintă o necesitate incontestabilă și este tot mai evident că acest lucru nu este posibil în lipsa unor mecanisme moderne, bazate pe tehnologie, care să permită schimbul de informații în timp real între autorități și companii, astfel încât să se depisteze din timp eventualele tentative de fraudă sau greșelile involuntare, atât în beneficiul statului cât și al contribuabililor corecți.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Cum ratează companiile obiectivul de a fi agile?

Răzvan Ungureanu, EY România: Impozitul pe profit 2022, trei beneficii pentru companii

Analiză Deloitte: Utilizarea energiei electrice în industrie, construcții și transporturi poate contribui la atingerea obiectivului zero emisii nete de gaze cu efect de seră

Mihai Petre, EY România: Taxa pe carbon, o nouă taxă propusă de Comisia Europeană asupra importurilor

Studiu EY: Exigențele clienților plasează securitatea și sustenabilitatea pe radarul riscurilor din sectorul de telecomunicații

Opinie Deloitte: Strategia ANAF în plină criză sanitară – transformările așteptate în privința inspecțiilor fiscale

Studiu EY: Europa de Est își intensifică eforturile în atingerea țintei de emisii „net zero”. România ocupă primul loc în energie regenerabilă

Opinie Deloitte România: Fiscalitatea internațională, adaptată la era digitală

Raport EY: Activitatea IPO globală din primele trei trimestre ale anului depășește numărul și valoarea tranzacțiilor din întregul an 2020


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Primul termen de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF a fost depășit, ce urmează?

În contextul în care România înregistrează cel mai mare deficit la încasarea TVA din Uniunea Europeană (peste o treime din TVA nu se regăsește în visteria statului), raportarea fiscală în timp real devine mai urgentă ca niciodată. TVA ar trebui să fie ușor de colectat având în vedere că orice măsură fiscală ai aplica asupra acestei taxe are efect imediat, vizibil direct asupra bugetului de stat. Cu atât mai mult cu cât în aceste zile se vorbește despre nevoia acută de bani pentru facilități și programe de susținere a afacerilor de către guvernele de pretutindeni și, mai cu seamă, despre cele oferite de Guvernul României, confruntat cu un deficit structural, ar trebui să se dezbată și o strategie de disciplinare a pieței și de întărire a colectării TVA.

Facturarea electronică a fost una dintre principalele măsuri adoptate de Italia, pentru a-și reduce decalajul dintre TVA încasat și cel colectat. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2017, operatorii italieni de TVA, care efectuează tranzacții cu amănuntul și alte activități similare, au putut opta pentru stocarea electronică sau transmiterea zilnică a datelor către Agenția de Venituri prin case de marcat telematice.

Portugalia a apelat, la rândul ei, la utilizarea datelor din facturi – inclusiv facturile pe hârtie, case de marcat și sisteme POS, pentru a detecta nepotrivirile și a identifica decalajul între încasările din TVA și TVA declarată în facturile trimise de contribuabili către administrația fiscală. Aceasta este una dintre măsurile care au contribuit la o scădere a necolectării TVA în Portugalia de la 16% la 10%, din 2012 până în 2016.

Belgia a introdus în 2014, în legislația privind casele de marcat certificate, o soluție de combatere a fraudei bazată pe patru piloni: o soluție tehnică pentru securizarea datelor (prin care orice manipulare ulterioară a acestora să fie detectabilă); certificarea dispozitivelor în scopuri de securitate; înregistrarea tuturor dispozitivelor la autoritățile fiscale și un program de audit la fața loculu

În Rusia, orice bon fiscal poate fi verificat în timp real printr-o aplicație mobilă gratuită. Verificarea implică scanarea codului QR care, prin lege, trebuie să fie afișat pe fiecare bon. Dacă datele nu se potrivesc, pleacă automat o reclamație la fiscul rusesc. Și Slovacia folosește un sistem similar, prin care orice nepotrivire poate fi raportată administrației fiscale.

Polonia, la câțiva ani distanță, beneficiind și de unele exemple din alte țări, a supralicitat și, printr-un sistem de stimulare/sancțiune, dar și prin introducerea fișierului standard de raportare – așa numitul SAF-T, a reușit să își reducă decalajul de TVA cu o treime.

Desigur, administrații fiscale diferite au ales soluții diferite și modalități diferite de implicare în relația cu părțile interesate. Cu toate acestea, pentru majoritatea țărilor, adoptarea caselor de marcat electronice sau a fișierului standard electronic de raportare (SAF-T) a constituit un pilon important în strategia de disciplinare a pieței.

Unde este România și cum ar trebui să acționeze?

În România, administrația fiscală lucrează de ceva vreme la implementarea și conectarea aparatelor de marcat electronice, care ar permite raportarea în timp real către autoritățile fiscale a informațiilor privind vânzările către populație. Cum primul termen de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF a fost depășit, 30 septembrie 2020 era data anunțată oficial pentru marii contribuabili, calendarul stabilit nu mai stă în picioare. Ministerul de Finanțe a anunțat deja intenția de suspendare a contravențiilor aplicabile pentru nerespectarea obligației de conectare la sistemul informatic al ANAF pentru o perioadă de 3 luni.

Măsura este binevenită pentru mediul de afaceri dacă ne gândim la dificultățile practice legate de dezvoltările de soft și exercițiile de testare care să permită raportarea unor date corecte. Cele trei luni de răgaz ne oferă posibilitatea de a sugera administrației fiscale o strategie care, așa cum vedem și la nivelul altor state, să vizeze interpretarea corectă a datelor ce vor fi colectate în timp real de la contribuabili. De exemplu, analizele să aibă în vedere informațiile privind TVA colectată per cote și număr de tranzacții. În acest fel, se vor putea identifica anomaliile bazate pe comparații privind vânzările efectuate de operatorii economici care activează în același domeniu și au un volum comparabil de activitate, comparații privind vânzările efectuate de același contribuabil într-un anumit interval de timp sau corelarea datelor din raportul Z cu deconturile de TVA.

Tot de ceva vreme, administrația fiscală a anunțat intenția de a introduce și în România fișierul electronic standard de raportare SAF-T, una dintre măsurile menite să faciliteze autorității fiscale accesul, în timp real, la tranzacțiile derulate de contribuabili și, implicit, să le identifice pe cele care prezintă un risc ridicat de fraudă. În același timp, pe termen mediu și lung, SAF-T ar trebui să ușureze procedura de control fiscal, atât pentru ANAF, cât și pentru contribuabil.

Pe termen scurt, estimăm că tranziția către SAF-T va genera complexitate pentru mediul de afaceri. Firmele ar trebui să se gândească de pe acum la aspectele tehnice care țin de adaptarea soluțiilor de IT folosite pentru furnizarea datelor solicitate, dar și de cum le vor comunica către ANAF. De asemenea, recomandăm ca societățile să își revizuiască intern modul în care își identifică din punct de vedere fiscal tranzacțiile derulate, pentru a depista eventualele erori de aplicare a tratamentului fiscal, care, evident, ar fi de dorit să fie corectate înainte de raportare.

Oficialii Ministerului de Finanțe au anunțat recent și inițiativa de implementare a facturii electronice cu număr unic de înregistrare, care ar trebui să se contureze undeva la începutul anului 2022 și care este o altă măsură testată cu succes în perimetrul UE de către autoritățile italiene.

Nevoia de digitalizare a administrației fiscale și beneficiile automatizării în lupta cu frauda de TVA sunt evidente. Soluțiile ar putea fi identificate în rândul celor deja testate de alte administrații fiscale, principalul obiectiv fiind acela de a depista în timp util anomaliile generate de eventualele nedeclarări fiscale. Dar, ca pentru orice reformă, e nevoie de timp și tact în implementarea unor măsuri eficiente, așa cum am observat și în cazul altor state, în care măsurile au fost clar comunicate, procedurile au fost exersate, iar intervalul de timp de probă și calendarul de implementare au fost destul de generoase. Rusiei, de pildă, i-au trebuit trei ani ca să implementeze scanarea în timp real a bonurilor fiscale. Polonia experimentează și acum, la 4 ani de la introducerea raportării – ultima structură de fișier SAF-T impusă contribuabililor de la 1 octombrie 2020 nu este scutită de provocări și dificultăți în conformare.

În concluzie, reforma necesită timp și strategie, dar, mai presus de acestea, o colaborare strânsă între autorități și mediul de afaceri, astfel încât să permită dezvoltarea și implementarea cu succes a unor instrumente eficiente în lupta împotriva evaziunii fiscale.

[divider height=”30″ line=”1″]

Georgiana Iancu

 

 

 

 

 

Autor: Georgiana Iancu, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, coordonator al Departamentului de Taxe Indirecte

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Claudia Sofianu, EY România: Vești bune din pandemie – aranjamentele flexibile de lucru și dreptul părinților de a lipsi de la serviciu devin soluții legale permanente

Studiu privind calitatea vieții și bunăstarea socială: România se menține pe locul 45 în clasamentul mondial

Dimitrios Goranitis, Deloitte România: De ce ar trebui ca România să intre în Uniunea Bancară chiar și fără a adopta moneda euro

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu EY: Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online

Carmen Adamescu, EY România: Schimbări instituționale și legislative necesare pentru transformarea e-guvernării


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.