Studiu Deloitte: Cheltuielile cu începerea anului școlar, tot mai mari. Produsele de tehnologie înlocuiesc treptat rechizitele clasice

Cheltuielile generate de începerea anului școlar sunt în creștere cu 16% anul acesta față de 2020, urmând să se ridice la aproximativ 32,5 miliarde de dolari, iar instrumentele digitale înlocuiesc rechizitele școlare tradiționale, astfel încât vânzările de produse bazate pe tehnologie destinate elevilor vor înregistra o creștere anuală de 37%, reiese din studiul Deloitte back-to-school 2021. Pentru cumpărarea produselor de tehnologie legate de școală, 49% dintre participanții la studiu spun că magazinele online reprezintă prima opțiune, iar 41% preferă comercianții de tip discount.

Percepția consumatorilor s-a îmbunătățit în acest an, dat fiind că 45% dintre respondenți estimează o evoluție pozitivă a condițiilor economice în următoarele șase luni (față de 23% în 2020), 55% sunt mai încrezători în perspectivele economiei acum decât la finalul anului trecut (17% în 2020), iar 78% au o situație financiară similară sau mai bună a gospodăriilor decât în urmă cu un an (71% în 2020). În aceste condiții, cheltuielile pentru școală ajung anul acesta la cel mai ridicat nivel din perioada recentă, respectiv 612 dolari/copil (în creștere de la 529 de dolari/copil în 2020). Per ansamblu, anul acesta, 40% dintre gospodării se așteaptă să cheltuiască mai mult pe articole de școală decât în anul anterior.

Dintre cei care achiziționează produse de tehnologice, 31% intenționează să cumpere computere și echipamente hardware (în creștere de la 22% în 2020), în timp ce 37% au în plan să cumpere dispozitive electronice (față de 24% în 2020). În același timp, 44% spun că optează pentru mai puține consumabile tradiționale pentru școală, deoarece copiii lor folosesc mai mult tehnologiile digitale la ore și după școală. Totodată, chiar dacă școlile se deschid fizic, 58% dintre respondenți au în vedere cumpărarea de resurse de învățare online pentru începerea școlii (în urcare de la 51% în 2020).

Pe categorii de produse de tehnologie, cea mai mare parte a cheltuielilor va merge către produse electronice (5,9 miliarde de dolari, cu 47% mai mult decât în 2020) și calculatoare și echipamente hardware (5,9 miliarde de dolari, cu 20% peste suma cheltuită în urmă cu un an).

„Costurile părinților cu școala au crescut semnificativ și în România în pandemie, având în vedere că cei mai mulți au fost nevoiți să cumpere echipamente IT pentru educația online. Pe fondul acestor achiziții, dar și al investițiilor realizate de companii și instituții publice pentru a asigura soluții pentru munca la distanță, piața locală de IT&C a crescut cu peste 20% în 2020 față de 2019, conform datelor oficiale. În plus, dat fiind faptul că procesul de digitalizare trebuie să continue în toate structurile societății, este de așteptat ca ritmul de creștere pe această piață să rămână accelerat cel puțin pentru următorii trei-patru ani”, a declarat Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, și Liderul industriei de retail și bunuri de larg consum.

Conform studiului, comercianții clasici rămân preferații cumpărătorilor pentru produsele școlare, dar pierd teren în fața magazinelor online – 43% optează pentru cumpărături în magazine, iar 39%, în mediul online. Față de 2020, schimbarea nu este foarte mare, dar discrepanța crește dacă ne raportăm la 2019, când 56% dintre cumpărători preferau magazinul fizic și doar 29%, cumpărăturile online.

În plus, chiar dacă economiile își revin, obiceiul de a cumpăra online pare să persiste. Pe măsură ce vânzătorii oferă mai multe instrumente de cumpărare compatibile cu tehnologia, consumatorii încep să le adopte (asistentul vocal pentru cumpărături, portofelul digital, butoane de „cumpărare” în postările de pe rețelele sociale, realitate virtuală etc.), iar 44% dintre respondenți spun că intenționează să utilizeze cel puțin una dintre aceste tehnologii în perioada următoare (în creștere de la 26% în 2020).

Studiul Deloitte back-to-school 2021, ajuns la cea de-a 14-a ediție, este realizat pe baza unui sondaj derulat în rândul a 1.200 de părinți din Statele Unite ale Americii cu copii de școală.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY: Adoptarea telemuncii în pandemie evidențiază problemele legate de subfinanțarea zonei de apărare cibernetică

Studiu EY: Companiile întâmpină dificultăți în includerea riscurilor climatice în raportările lor

Opinie: Noua configurație a inspecției fiscale când există indicii cu privire la săvârșirea unor fapte penale. Beneficii și incertitudini

Studiu EY: Pandemia accelerează interesul față de tehnologia 5G, iar lipsa competențelor de implementare este principala îngrijorare a companiilor

Opinie: Ministerul Finanțelor Publice vrea să evite emiterea unor decizii contrare în cazul contestațiilor în domeniul accizelor

Vlad Boeriu, Deloitte România: Raportarea SAF-T, obligatorie pentru marii contribuabili de la 1 ianuarie 2022. Ce presupune implementarea?

Opinie: Sistemul de raportare SAF-T, deschis pentru testare. Care sunt pașii următori?

Camelia Malahov, Deloitte România: Cum a modificat pandemia preferințele consumatorilor și regulile campaniilor promoționale?


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

La un an de la debutul pandemiei, în topul priorităților consumatorilor de la nivel global se află prețurile accesibile (32%) și sănătatea (25%), devansând teme precum planeta (17%), societatea (14%) și experiențele personale (12%). În prezent, consumatorii sunt mai preocupați decât în urmă cu patru luni de sănătatea lor, de familie și de viitorul lor, potrivit celei de-a șasea ediții a EY Future Consumer Index, un studiu realizat pe un eșantion de 14.500 de consumatori din 20 de țări, în intervalul ianuarie – februarie 2021.

Consumatorii sunt tot mai îngrijorați de sănătatea familiei lor, de accesul la necesitățile de bază, finanțele personale și libertățile fundamentale

Procentul celor care cred că vor trăi încă un an cu teama provocată de pandemia de COVID-19 a crescut de la 37% (octombrie 2020) la 40% (februarie 2021), în pofida apariției vaccinurilor.

Studiul constată de asemenea că, din cauza pandemiei, oamenii sunt tot mai îngrijorați de sănătatea familiei lor, de accesul la necesitățile de bază, de finanțele personale și libertățile fundamentale. Nivelul de îngrijorare este însă diferit la nivel global. Respondenții din India și Brazilia au fost în mod constant mai preocupați de toate aceste aspecte (peste 90% dintre consumatori) de-a lungul pandemiei, în timp ce oamenii din alte țări sunt acum mai îngrijorați în privința sănătății familiei lor decât erau în urmă cu patru luni (creștere de 4% în SUA și de 5% în Japonia). Respondenții din China și Germania au declarat că sunt tot mai preocupați de situația lor financiară (creștere de 4%) și de libertatea de a se bucura de viață (creștere de peste 10%) față de octombrie 2020.

În acest context, aproape jumătate dintre consumatori (48%) consideră că viața după perioada de vaccinare va fi mai bună decât cea de dinainte de pandemie, în timp ce 36% cred că pandemia provocată de COVID-19 a accelerat schimbările pe care doreau să le facă de mult: mutarea în afara orașelor, mai multe cumpărături online, mai multă importanță acordată sănătății, prețurilor accesibile și sustenabilității. Având în vedere aceste date, companiile trebuie să înțeleagă încotro se îndreaptă consumatorii și să fie mai curajoase în accelerarea transformării lor, regândindu-și afacerile în funcție de cum trăiesc oamenii, nu de ceea ce cumpără.

Atitudinea față de vaccinarea împotriva COVID-19 diferă între zonele geografice și categoriile de venituri

Majoritatea respondenților la nivel global (91%) intenționează să se vaccineze, dar 25% au declarat că au „rețineri”, iar 9% nu intenționează să facă acest lucru. Procentul ultimei categorii crește până la 15% în SUA și până la 19% în Franța, dar scade la 3% în China, 5% în Brazilia și 6% în Regatul Unit. Printre principalele motive care alimentează această atitudine la nivel global se numără preocupările legate de posibilele efecte secundare (29%) și neîncrederea în siguranța vaccinurilor (19%).

Opiniile cu privire la vaccin sunt polarizate și între consumatorii cu venituri mari și cei cu venituri mici și se leagă cu încrederea în instituții. Potrivit studiului global, doar 43% dintre respondenții cu venituri mici intenționează să se vaccineze imediat ce au această posibilitate față de 54% dintre respondenții cu venituri mari. Este posibil ca această situație să fie rezultatul faptului că 37% dintre respondenții cu venituri mici au mai puțină încredere sau deloc în autorități, față de 28% în cazul respondenților cu venituri mari.

În pofida acestei reticențe, majoritatea respondenților (56%) ar fi mai dispuși să cumpere din magazinele care impun angajaților să se vaccineze, iar 48% dintre respondenți consideră că cei care refuză vaccinarea se comportă egoist.

Majoritatea consumatorilor vor acorda prioritate prețurilor accesibile sau sănătății

După pandemie, prețurile accesibile (32%) și sănătatea (25%) vor rămâne priorități pentru consumatori atunci când fac cumpărături. Această atitudine este în linie cu răspunsurile colectate în iunie 2020, când 30% dintre respondenți au declarat că vor acorda mai multă atenție prețurilor accesibile și 26% sănătății, decât sustenabilității, impactului social și experiențelor personale.

  • Prețuri accesibile. Peste jumătate dintre respondenți (58%) intenționează să fie mai atenți și mai prudenți pe termen lung cu cheltuielile lor și 63% au declarat că prețul va fi cel mai important criteriu de achiziție pentru ei în următorii trei ani.
  • Sănătate. 57% dintre respondenți își doresc să facă alegeri mai sănătoase pe termen lung în ceea ce privește achizițiile de produse, iar 43% au declarat că sănătatea sau „ce este bine pentru mine” va reprezenta cel mai important criteriu de achiziție în următorii trei ani. 62% sunt dispuși să își pună la dispoziție datele cu caracter personal pentru a obține recomandări de produse mai sănătoase.
  • 49% dintre respondenți vor acorda prioritate mediului și schimbărilor climatice prin modul în care trăiesc și prin produsele pe care le achiziționează. Pentru 26%, sustenabilitatea va fi cel mai important criteriu de achiziție în următorii trei ani.
  • Impactul social. 56% vor fi mai dispuși să cumpere de la companiile care îi asigură că activitatea lor are un impact pozitiv asupra societății, 38% vor cumpăra mai mult de la organizații cu impact pozitiv în societate, chiar dacă produsele sau serviciile lor sunt mai scumpe, iar 69% consideră că mărcile cunoscute trebuie să schimbe lumea în bine.
  • Experiențe. 37% vor fi mai puțin inclinați să se implice în experiențe în afara casei (de exemplu, să meargă la bar, la cinema) pe fondul preocupărilor legate de sănătate și siguranță, iar 76% și-au schimbat modul în care se distrează.

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanță, EY România: „Având în vedere că programul de vaccinare progresează diferit în întreaga lume, consumatorii nu par să-și fi schimbat preferințele de achiziție – accesibilitatea și sănătatea ocupă încă pozițiile de top. În timp ce mulți au fost afectați financiar, accentul pe alegeri sănătoase (prezent înainte de pandemie și până astăzi) pare să rămână și va influența sortimentele și mixul lanțurilor de aprovizionare ale retailerilor. Mai mult, trei sferturi dintre respondenți au menționat că și-au schimbat modul în care se relaxează (mai puțin timp în restaurant, baruri, la film etc.) și vedem, de asemenea, o creștere a băuturilor fără alcool / cu conținut scăzut de alcool în obiceiurile de consum, în special în Asia de Sud-Est, dar mai nou, și în Europa.”

 Pandemia provocată de COVID-19 a modificat comportamentele consumatorilor și a făcut mai mult decât să încurajeze „consumul de acasă” prin intermediul comerțului electronic. Consumatorii își construiesc acum întregul lor stil de viață în jurul locuințelor lor, acestea fiind locul unde muncesc, se distrează și se mențin sănătoși. Peste jumătate dintre respondenți (56%) plănuiesc să se mențină în formă acasă după trecerea pandemiei, în timp ce o treime (33%) intenționează să își schimbe electrocasnicele și mobilierul și 30% speră să lucreze mai mult de acasă în viitor.

Cea mai recentă ediție a studiului EY Future Consumer Index este disponibilă la ey.com/futureconsumerindex6.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Emanuel Bondalici, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Dispoziția de măsuri – o practică discutabilă în contextul controalelor antifraudă?

Studiu Deloitte: Posibilitatea de a lucra de acasă reduce nivelul de stres pentru Generațiile Millennials și Z

Nilanjan Nag & Diana Vlad, PKF Finconta: Noile orientări OCDE privind implicațiile prețurilor de transfer în contextul pandemiei COVID-19

Studiu Deloitte: jucătorii din sectorul imobiliar comercial din România vor căuta să încheie contracte pentru perioade mai scurte în viitor

Maria Butcu & Adina Marciu, Deloitte România: Transformarea digitală în resurse umane și salarizare – beneficii și provocări

Diana Lupu, EY România: În alinierea prevederilor contabile la cele fiscale, Finanțele pierd din vedere aspectele practice ale cerințelor de raportare

Georgiana Singurel, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Schimbări în regimul investițiilor străine în UE. Care va fi impactul asupra investitorilor?

Studiu EY România: Angajații români doresc un program de lucru mai flexibil, iar instabilitatea pieței muncii îi determină să nu își schimbe angajatorul

Riscurile fiscale în industria financiar-bancară sunt în creștere. Ce soluții există?

Studiu Deloitte: Directorii financiari din România sunt mai optimiști decât în 2020, dar rămân concentrați pe reducerea costurilor


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

În timpul pandemiei de COVID-19, mai mult de opt din zece consumatori (82%) au încercat pentru prima dată cel puțin o activitate digitală, cum ar fi comandarea on-line a produselor alimentare, folosirea unei aplicații educaționale sau dedicate exercițiilor fizice, potrivit studiului Deloitte Global Marketing Trends 2021, și mai mult de jumătate dintre aceștia (53%) consideră că noile lor experiențe on-line sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemie. Studiul evidențiază importanța extinderii ecosistemului digital al mărcilor, aproape o treime dintre respondenți spunând că derularea acestor activități într-un mediu digital a fost chiar o alternativă superioară experiențelor în persoană. Studiul a fost realizat la nivel global pe baza răspunsurilor a peste 2.400 de consumatori din Africa de Sud, China, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Mexic, Qatar, Regatul Arabiei Saudite și Statele Unite.

Contextul actual schimbă rapid comportamentul consumatorilor, care par să prefere canalele digitale, 66% afirmând că pandemia i-a făcut să aprecieze mai mult soluțiile tehnologice de calitate. Criza sanitară a contribuit nu numai la trecerea către tehnologiile digitale, ci și la crearea unui model pentru anii următori, conform rezultatelor studiului, 63% dintre respondenți declarând că vor continua să folosească mult mai des tehnologiile digitale chiar și după ce pandemia se va încheia.

„Brandurile se confruntă cu situații fără precedent și sunt nevoite să facă schimbări mai rapid decât oricând, căutând parteneriate în afara domeniilor lor tradiționale de activitate și folosind soluții digitale pentru a satisface noile nevoi ale clienților. În ultimele luni, colaborarea dintre mărci la nivel mondial a fost creativă și a depășit așteptările. Au existat parteneriate între bănci și cabinete de psihologie pentru a răspunde unor preocupări asociate problemelor financiare, între producători de echipamente medicale și companii din sectorul auto pentru a răspunde cererii, precum și între platforme de tehnologie și jucători din diferite industrii pentru a furniza servicii de telemedicină. Folosirea intensă a tehnologiei vine și cu provocări, cum ar fi menținerea interacțiunii fizice cu clienții, interacțiune care nu trebuie înlocuită de soluții digitale, ci doar sprijinită sau îmbunătățită, iar consecvența între misiunea si acțiunile brandului devine mai relevantă ca niciodată”, a spus Ruxandra Băndilă, Director Marketing și Business Development, Deloitte România.

Studiul Deloitte Global Marketing Trends 2021 subliniază deschiderea consumatorilor față de mărcile care se concentrează pe îndeplinirea propriului obiectiv într-o perioadă de criză. Atunci când organizațiile au un scop clar definit, acțiunile lor au capacitatea de a modela atitudinile consumatorilor, aproape un sfert dintre respondenți susținând că acțiunile concertate le-au schimbat pozitiv percepția asupra mărcii, arată studiul. Mai mult, companiile cu obiective foarte clare pot influența comportamentul de cumpărare, unul din cinci consumatori menționând că acțiunile brandului i-au influențat în mod pozitiv decizia de cumpărare.

Contextul pandemiei de COVID-19 a evidențiat importanța unei relații bazate pe încredere între mărci și consumatori, potrivit studiului. Lipsa de încredere poate afecta brandul, două treimi dintre respondenți (66%) fiind la curent cu acțiunile negative întreprinse de companii în timpul pandemiei, cum ar fi creșterea prețurilor la articolele de bază, acțiuni care au făcut ca 25% dintre clienți să renunțe la unele mărci. Când vine vorba de confidențialitatea datelor, consumatorii manifestă mai degrabă lipsă de încredere în mărci, doar 21% dintre respondenți declarând că sunt de acord să-și împărtășească datele cu o organizație pentru a o ajuta să ia măsuri în contextul pandemiei.

Raportul concluzionează că principalele șapte tendințe globale în marketing pe care mărcile trebuie să se concentreze în 2021 pentru a construi relații mai solide cu clienții, cu angajații și cu societatea sunt: claritatea scopului, agilitatea crescută, menținerea experienței umane directe, întărirea încrederii, cooperarea nemijlocită cu consumatorii, dezvoltarea ecosistemelor și  păstrarea angajaților valoroși.

Deloitte Global Marketing Trends 2021 este rezultatul interviurilor cu respondenți din întreaga lume și își propune să descopere efectele tendințelor globale în domeniul marketingului într-un moment în care lumea se schimbă în mod imprevizibil. Rezultatele sunt disponibile aici.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Silvia Axinescu, Reff & Asociații|Deloitte Legal: Beneficiile și provocările deciziilor luate de inteligența artificială

Studiu EY: Jumătate dintre șoferii români afectați de criza generată de pandemie au amânat achiziția unei mașini sau au ales o variantă mai ieftină

Radu Derscariu & Mihaela Vechiu, Deloitte România: Libera circulație a persoanelor între UE și Marea Britanie, îngrădită din 1 ianuarie 2021. Cât de mult?

Vlad Boeriu, Deloitte România: Acordul post-Brexit se lasă așteptat, deși perioada de tranziție expiră curând. Ce se schimbă din 2021?

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu Deloitte: Companiile multinaționale susțin că reglementările propuse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ar putea determina creșterea poverii fiscale

Radu Kubinschi, Deloitte România: Economia românească la răscruce – între contracția economică provocată de pandemie și oportunitățile oferite de sprijinul financiar al Uniunii Europene


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

  • Mai bine de jumătate dintre consumatori (54%) estimează că vor face achiziții în perioada reducerilor
  • 42% intenționează să cheltuiască mai puțin decât în urmă cu un an, iar 91% dintre cei care vor cumpăra vor căuta oferte online
  • Consumatorii din China și Regatul Unit sunt mai înclinați să cumpere online față de cei din Germania și Franța

 Pandemia provocată de COVID-19 a accelerat tranziția către cumpărăturile online și adoptarea acestei tendințe pe termen lung în anumite categorii de produse și pe anumite piețe, potrivit celei de-a cincea ediții a studiului EY Future Consumer Index. Peste o treime (37%) dintre cei 14.467 de consumatori intervievați au declarat că pandemia va continua să le afecteze viețile timp de cel puțin încă un an. Acest procent crește la 43% în Europa și la 66% în Japonia, în timp ce consumatorii din India (19%) și China (18%) sunt semnificativ mai optimiști. La nivel global, respondenții consumatori consideră că modul în care fac cumpărături se va schimba pe termen lung, iar 39% au declarat că vor cumpăra în mai mare măsură online articolele pe care obișnuiau să le achiziționeze din magazinele fizice.

 „Cu încasări prognozate pentru sezonul vacanțelor mai mici decât de obicei, companiile din retail trebuie să urmărească cu atenție linia profitabilității, în timp ce continuă să investească în operațiuni touchless, conținut personalizat și campanii de marketing automatizate. Următorul pas natural este de a-și dezvolta programele de loialitate de la mecanismele generale „câștigă și cheltuiește”, la recompense semnificative pentru fiecare client”, spune Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanță, EY România.

Rata de adoptare a cumpărăturilor online variază de la o piață la alta și de la o categorie la alta

În China și, într-o mai mică măsură, în Regatul Unit, consumatorii sunt mult mai înclinați să utilizeze online-ul drept principalul canal de cumpărături decât cei din alte țări. Consumatorii din Germania și Franța sunt mai puțin deschiși la această idee, se arată în studiu.

În general, respondenții au indicat electrocasnicele și produsele din zona de tehnologie (53%) drept categoria de produse pe care le vor achiziționa în principal online, dar vor continua să prefere cumpărarea băuturilor și a produselor alimentare proaspete din magazinele fizice.

Rata de penetrare a achizițiilor online de produse de băcănie continuă să fie redusă pe majoritatea piețelor. Dar, în timpul pandemiei, 55% dintre consumatori și-au achiziționat cel puțin o dată produsele de băcănie online. Dintre aceștia, 42% au declarat că în prezent comandă online produse de băcănie mai des din cauza pandemiei provocate de COVID-19. În viitor, 19% dintre respondenți au spus că vor cumpăra în principal online alimente proaspete și 16% băuturi nealcoolice, o creștere de 3,4% și, respectiv, 1,6% față de 2019. Această tendință arată că achizițiile online, chiar și în categoriile cu rată de penetrare redusă, nu numai că înregistrează o creștere, dar reprezintă o tendință care se va menține cel mai probabil după pandemie.

De asemenea, potrivit studiului, categoriile în care consumatorii prezintă cea mai mare înclinare spre cumpărăturile online sunt, în același timp, categoriile în care este cel mai probabil ca aceștia să aprecieze serviciile și sfaturile oferite la achiziție: tehnologie, produse de frumusețe și cosmetică și îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii. 

Impactul pandemiei provocate de COVID-19 asupra marilor evenimente de vânzări din perioada sărbătorilor

Ca urmare a pandemiei provocate de COVID-19, 40% dintre respondenți au înregistrat o scădere a veniturilor, iar majoritatea acestora (60%) analizează mai atent modul în care își cheltuiesc banii. De asemenea, 41% dintre consumatori și-au redus cheltuielile pe produse neesențiale, iar 46% au amânat achiziția sau înlocuirea articolelor mai scumpe. Aceste tendințe indică un potențial sezon de cumpărături de final de an cu vânzări mai mici.

Deși peste jumătate dintre consumatori (54%) intenționează să achiziționeze diverse produse în perioada reducerilor, datele studiului EY Future Consumer Index sugerează că 42% dintre consumatori la nivel global plănuiesc să cheltuiască mai puțin în sezonul de cumpărături comparativ cu anul trecut.

Dintre cei care vor participa, 91% vor cheltui online cel puțin jumătate din sumele destinate cumpărăturilor, ceea ce arată importanța vânzărilor online cu amănuntul în acest sezon.

În acest context, marcat de o trecere atât de rapidă la cumpărăturile online, liderii de companii trebuie să reevalueze așteptările consumatorului digital și să dezvolte o strategie online distinctă astfel încât să reușească să răspundă noilor nevoi, dar și să valorifice oportunitățile generate de perioada de pandemie.

Cea mai recentă ediție a studiului EY Future Consumer Index este disponibilă la ey.com/futureconsumerindex5.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Alina Andrei, Cabot Transfer Pricing: Ce preferați: să va crediteze statul sau să luați împrumuturi de la bănci și afiliați?

Aplicații moderne de digitalizare a pontajului și calculele salariale

Vlad Boeriu, Deloitte România: Acordul post-Brexit se lasă așteptat, deși perioada de tranziție expiră curând. Ce se schimbă din 2021?

Georgiana Iancu, EY România: Acțiuni recomandate pentru asigurarea continuității lanțului de aprovizionare, în pregătirea Brexit

Opinie – Reff & Asociații | Deloitte Legal: Comparație între cele trei tipuri de facilități fiscale disponibile în prezent

Studiu Valoria: Chiar dacă bugetele de CSR „îngheață”, companiile cresc implicarea în comunitate

Studiu privind calitatea vieții și bunăstarea socială: România se menține pe locul 45 în clasamentul mondial

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu EY: Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă fotoUnsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Efectul crizei COVID-19 a fost resimțit atât în sectorul public și privat, cât și la nivel social în România, modificând preferințele consumatorilor, dar și modul în care se raportează la activitățile uzuale și la viitor, se arată în studiul EY România – Comportamentul consumatorului român în contextul COVID -19. 

Sănătatea proprie și a familiei, precum și efectele crizei sanitare asupra situației financiare sunt principalele elemente care îngrijorează în prezent peste 64% dintre consumatorii români. Urmează preocupările privind accesul la necesitățile de bază (28%), relațiile personale (30%), restricționarea libertăților (32%) și abilitatea de a-și atinge potențialul (36%, preponderent pentru cei cu vârste cuprinse între 25 și 65 de ani).

Studiul EY, derulat în perioada mai–iunie 2020 și dezvoltat exclusiv pe consumatorii din România, confirmă tendințele identificate la nivel global, care semnalau apariția a 4 noi tipuri de comportament în rândul consumatorilor: „economisește și fă stocuri” „redu drastic cheltuielile”, „păstrează-ți calmul și cheltuie” și „hibernează și cheltuie” .

De asemenea, evidențiază faptul că în perioada de relaxare a măsurilor de restricție și în România vor fi observabile 5 scenarii de comportament:

  • revenire la normal: cheltuielile rămân în mare parte neschimbate pe acest segment format din consumatorii cel mai puțin preocupați de pandemie, pentru care viața nu a fost niciodată afectată cu adevărat;
  • precaut, dar extravagant: în rândul celor cu venit mediu spre mare. Sunt foarte concentrați pe sănătate, dar relativ optimiști, în pofida unei credințe puternice că o recesiune globală se apropie. Vor cheltui mai mult în domenii importante pentru ei.
  • rămâne econom: cheltuieli mai mici, dar și tăieri substanțiale pentru anumite produse. Încearcă să se redreseze și sunt dintre cei mai pesimiști în privința viitorului.
  • continuă să reducă cheltuielile: în rândul celor cu nivelul cel mai scăzut de educație, pentru care pandemia a fost întotdeauna o îngrijorarea uriașă. Sunt cei cu riscul cel mai mare de a-și pierde locul de muncă. Fac reduceri mari de cheltuieli și își schimbă opțiunile privind ce și cum cumpără.
  • revenire în forță: în rândul celor mai tineri, care continuă să muncească. Cheltuie mult mai mult în toate categoriile de servicii și produse. Viața lor de zi cu zi a fost cea mai perturbată. Acum sunt cei mai optimiști.

Activitățile zilnice și dinamica de consum au fost perturbate pe întreaga planetă. Din studiile noastre, putem observa tipare similare ale comportamentului consumatorului român cu cele ale consumatorilor din piețe dezvoltate precum S.U.A., Regatul Unit, Franța sau Germania. În acest context, companiile trebuie să-și dezvolte capabilitățile necesare pentru a rămâne relevante în piață, de la adaptarea rapidă la noile cerințe de produse și servicii, la flexibilitatea lanțului de aprovizionare, dezvoltarea platformelor online și implicarea în comunitate. Mai mult, în funcție de tipurile de comportament existente în rândul populației, guvernanții pot să identifice nevoile sociale și de business ce trebuie gestionate și să răspundă printr-o actualizare a cadrului legal existent”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Evoluția criteriilor de achiziție

Conform analizei EY, criteriile de achiziție din timpul stării de urgență și din perioada următoare s-au modificat. Calitatea a devenit reperul principal, cu cea mai mare creștere în importanță în timpul pandemiei (66% dintre respondenți), urmată de preț. Volumul cumpărăturilor a crescut, observându-se o migrare spre produse locale în detrimentul celor de import. De asemenea, peste o treime din respondenți au preferat să comande online produse alimentare, cu livrare acasă.

Pe un trend descendent se află criterii precum: brand, proveniență, sustenabilitate, a căror importanță a scăzut pentru aprox. 20%, 11%, respectiv 17% dintre respondenți.

O tendință majoră printre consumatorii români a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesențiale, care s-ar putea permanentiza pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievați. Tot un sfert dintre consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuți. În funcție de evoluția economică, este de așteptat ca acest procent să se mărească, în cazul în care evoluția economică nu va fi în V sau U, ci mai degrabă în formă de L cu mici reveniri și scăderi.

Scăderea bugetelor de cheltuieli destinate nevoilor neesențiale vor afecta turismul, activitățile de sport/ în aer liber, precum și cheltuielile cu îngrijirea personală. În consecință, companiile cu aceste produse și servicii în portofoliu vor trebui să își regândească strategia de comunicare, de vânzare, de marketing, să renegocieze contractele existente și să analizeze achizițiile și reducerea costurilor pe întregul lanț de aprovizionare.

În ceea ce privește efectuarea cumpărăturilor, peste 75% din consumatori au spus că vor migra către cumpărături online. Oricare ar fi opțiunile, companiile trebuie să fie receptive la nevoile din prezent ale consumatorilor, la comportamentul pe care trebuie să îl adopte pentru a rămâne relevante pe piața de consum din România.

Achiziții pe tipuri de consumatori

Pentru peste 50% dintre respondenții chestionarului, cheltuielile cu majoritatea bunurilor de consum au rămas la același nivel ca înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19.

În ceea ce privește produsele alimentare, pentru un procent de 21% dintre respondenți, cheltuielile au crescut (categoria Hibernează și cheltuie), în timp ce pentru 64,81% dintre respondenți, suma alocată lunar pentru alimente nu s-a modificat (caracteristică a categoriei Păstrează-ți calmul și cheltuie). Pentru 14,18%, cheltuielile cu produse esențiale au scăzut – preponderent pentru cei din categoria de vârstă 31- 40 ani (Redu drastic cheluielile).

Cheltuielile cu produsele de îngrijire personală au scăzut pentru 16,71% dintre respondenți, iar 21,27% din consumatori au cheltuit mai mult pe acest tip de produse (Hibernează și cheltuie).

Achizițiile de articole sportive și articole de îmbrăcăminte și încălțăminte au scăzut pentru 41%, respectiv 63% din respondenți (Economisește și fă stocuri).

Pentru aproape un sfert din respondenți, economiile și investițiile au crescut. La polul opus, 14% din consumatori au redus nivelul sumelor economisite/investite.

Cea mai mare creștere în cheltuieli poate fi observată în cazul produselor de curățenie și îngrijire a casei pentru peste o treime din consumatori.

Activitățile de relaxare au suferit cea mai puternică scădere – o reducere generală a cheltuielilor de 73,42%, o schimbare anticipată având în vedere restricțiile de circulație prezente pe parcursul lunilor martie, aprilie și mai 2020.

Cum influențează comportamentul companiilor alegerile consumatorilor

Respondenții au declarat că sunt interesați de comportamentul adoptat de companii în cadrul crizei COVID-19 (măsuri de siguranță în magazine, dezinfecția produselor comercializate etc.), cât și în ceea ce privește strategia lor generală de business.

Consumatorii au fost atenți la investițiile și donațiile companiilor către infrastructura publică de sănătate și totodată la grija și protecția oferită propriilor angajați. 80% dintre respondenți consideră că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări pozitive în societate, iar 84% poziționează comportamentul companiilor pe aceeași poziție cu produsele și serviciile oferite. Publicitatea a jucat un rol secundar.

Încrederea în companii și factorii de decizie

Gestionarea pandemiei COVID-19 a implicat atât sectorul public, cât și cel privat, fiind o criză care a afectat întreaga populație. Companiile de tehnologie se află pe primul loc în ceea ce privește încrederea consumatorilor în perioada de izolare, 85% din respondenți considerând că au răspuns în mod eficient la situația actuală. Următorii clasați în topul încrederii sunt Uniunea Europeană, ONG-urile și președintele. La polul opus se află Parlamentul și autoritățile locale/regionale, în care au încredere un sfert, respectiv o treime din respondenți.

[divider height=”30″ line=”1″]

Despre studiu

Studiul Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19, inițiat de EY România, este menit să analizeze comportamentele de consum din România din ultimele luni, precum și modul în care ne așteptăm să arate o societate „post COVID-19”, privită din perspectiva consumatorului. Astfel, dorim să contribuim la schițarea unei imagini de ansamblu asupra evoluției modalităților de tranzacționare și de consum, precum și asupra preferințelor consumatorului din România, raportate la un context complet nou: o pandemie.

 Studiul a fost derulat de către EY în perioada 13 mai – 2 iunie și este bazat pe răspunsurile a 393 de participanți, colectarea datelor fiind realizată online, prin intermediul unei platforme interne.

Cele 25 de întrebări din cadrul chestionarului vizează atât comportamentul abordat de către consumatori înainte de izbucnirea pandemiei, cât și în timpul izolării sociale, precum și întrebări legate de scenarii posibile în ceea privește comportamentul lor în viitorul apropiat – când măsurile de distantanțare socială se vor relaxa treptat.

Intenționăm să actualizăm acest studiu în perioada următoare pentru a prezenta tendințele, comportamentele și evoluția acestora, pentru a sprijini companiile românești în contextul actual.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Raluca Popa, EY România: Raportarea aranjamentelor transfrontaliere în baza DAC6 a fost amânată cu 6 luni. Să stăm liniștiți?

Comisia Europeană prelungește valabilitatea ajutoarelor de stat

Alina Andrei, Cabot Transfer Pricing: Transparență fiscală de criză

Un salariu minim decent – o nouă politică a Uniunii Europene

Alina Andrei, Cabot Transfer Pricing: Investiți în România – o perspectivă fiscală

Studiu EY: Sectorul energiei regenerabile dă semne că-și revine rapid, în pofida impactului COVID-19

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Cele 5 calități ale liderului, necesare în economia afectată de pandemie

Noua normalitate: audit și consultanță la distanță în economia post-COVID

Studiu EY: Liderii de business privesc dincolo de criză și configurează noi planuri de fuziuni și achiziții


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/

[divider height=”30″ line=”1″]

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.