Indicele EY Future Consumer: Creșterea costului vieții îi obligă pe consumatori să își restrângă controlul asupra finanțelor și să devină creativi în ceea ce privește sustenabilitatea

  • Pentru prima dată de la mijlocul pandemiei, consumatorii acordă prioritate accesibilității în detrimentul sustenabilității
  • Piețele occidentale sunt pesimiste în ceea ce privește perspectivele economice viitoare în comparație cu piețele emergente
  • Provocări din ce în ce mai mari pentru fast fashion și fidelizarea clienților, deoarece 64% dintre consumatori ignoră ultimele tendințe în materie de modă

Consumatorii din întreaga lume se pregătesc să se retragă pentru o lungă perioadă de criză financiară, deoarece costul tot mai ridicat al vieții și incertitudinile geopolitice îi împing să caute controlul financiar pe fondul unei încrederi economice scăzute, potrivit celui mai recent indice EY Future Consumer Index (FCI).

Cea de-a zecea ediție a cercetării globale a 18.000 de consumatori, realizată în perioada 18 mai – 7 iunie 2022, arată că 79% dintre consumatori spun că finanțele lor reprezintă o preocupare, iar 62% dintre ei se așteaptă să crească și mai mult costurile vieții în următoarele șase luni. Aceste preocupări legate de finanțele personale afectează majoritatea tuturor nivelurilor de venituri, de la venituri mici (87%) la clasa de mijloc (77%) și până la venituri mari (64%).

În condițiile în care încrederea consumatorilor este în scădere, cercetarea relevă o perspectivă economică semnificativ pesimistă din partea piețelor occidentale, în comparație cu piețele emergente/alte piețe. Un număr mult mai mare de consumatori din SUA (54%), Regatul Unit (65%), Germania (84%) și Franța (85%) declară că sunt de părere că viața va rămâne la fel sau se va înrăutăți în următorii trei ani, în comparație cu Brazilia (21%), India (24%), Arabia Saudită (37%) și China (38%). Cu această continuă „mentalitate de urgență permanentă” adoptată de pandemie, consumatorii la nivel global se concentrează din ce în ce mai mult pe controlul cheltuielilor și pe reajustarea priorităților pentru a-și menține valorile și stilul de viață în fața perturbărilor.

În condițiile în care costurile de trai cresc în spirală în fiecare săptămână, cercetarea FCI arată că acum consumatorii cer accesibilitate, deoarece mai mult de unul din trei consumatori (35%) declară că sunt îngrijorați că nu vor avea suficienți bani pentru a cheltui pe alte lucruri decât cheltuielile de trai. Consumatorii nu se limitează la a renunța la produsele esențiale pentru a reduce costurile, ci încearcă noi branduri (33%) și trec la branduri private sau „mărci proprii” (21%), expunând în cele din urmă la risc o treime din piața de adresabilitate a unui brand.

Susținerea sustenabilității în raport cu tendințele

În ciuda impulsului și a presiunilor tot mai mari pentru a trăi într-un mod mai ecologic, eforturile consumatorilor sunt frânate de creșterea costului vieții. Șaizeci și șapte la sută dintre respondenții la nivel mondial spun că prețul ridicat al bunurilor și produselor sustenabile îi descurajează în mod semnificativ să le cumpere. Cu toate acestea, sentimentul consumatorilor față de sustenabilitate s-a îmbunătățit față de mai 2021: mai puțini asociază produsele sustenabile cu o calitate scăzută (67% mai 2021 vs. 58% mai/iunie 2022) sau cu o durabilitate slabă (58% vs. 50%) și tot mai mulți au încredere din ce în ce mai mare în informațiile despre produsele sustenabile de la companiile care le produc (lipsa de încredere a scăzut de la 59% la 51%). Consumatorii caută noi metode de consum conștient, 87% dintre respondenți încercând să nu mai risipească alimente și 36% spunând că vor cumpăra mai multe produse second-hand, în creștere de la 30% în februarie 2022.

Impulsionați de cererea actuală de accesibilitate, consumatorii înlocuiesc categoriile de cheltuieli neesențiale și caută alternative, făcând ca ceea ce au să fie mai sustenabil. 64% dintre respondenții la nivel global declară că nu mai simt nevoia de a ține pasul cu tendințele sezoniere ale modei, iar mai mulți (69%) încearcă să își repare bunurile, mai degrabă decât să le înlocuiască, ceea ce reprezintă o provocare pentru comercianții cu amănuntul de produse fast fashion, care vizează un consumator mai conștient. Șaizeci la sută dintre respondenți afirmă că se simt mai confortabil în propria piele, bazându-se mai puțin pe frumusețe și produse cosmetice pentru a-și spori încrederea, în creștere cu 7% față de octombrie 2021.

Consumatorii sunt descurajați de protecția datelor online

Sondajul arată că un număr mic, dar în creștere, de respondenți sunt interesați să exploreze experiențele digitale emergente. Aproximativ unul din zece (12%) dintre consumatorii respondenți (18% în rândul milenialilor și 15% în rândul generației Z) au folosit monede digitale, au experimentat metaversul (9%) sau au cumpărat un produs virtual (8%), în mare parte datorită consumatorilor mai tineri și mai înstăriți.

Cu toate acestea, pe măsură ce lumea digitală se extinde, consumatorii devin extrem de precauți în ceea ce privește partajarea datelor lor. La nivel global, 86% dintre respondenți spun că sunt îngrijorați de furtul de identitate/fraudă și 72% sunt îngrijorați atunci când împărtășesc informații personale pe un site web/aplicație. În plus, 80% sunt îngrijorați de aplicațiile care le urmăresc mișcările; temeri care sunt resimțite puternic de toate generațiile.

Georgiana Iancu, Partener, Lider Consumer Products & Retail, EY România: „Sectorul bunurilor de larg consum se află din nou la o răscruce de drumuri. Văzând cum consumatorii caută să preia controlul asupra finanțelor lor și să facă față inflației în creștere, producătorii și comercianții deopotrivă vor trebui să acționeze agil şi rapid pentru a adresa temerile consumatorilor, în special cele legate de preț, folosindu-se de brandurile private ca o ancoră pentru loialitatea clientelei. Fidelizarea consumatorilor va ajuta furnizorii să culeagă beneficiile atunci când clienții se vor putea întoarce cu mai multe venituri disponibile.

O altă provocare pentru sectorul bunurilor de larg consum este aceea de a asigura sustenabilitatea produselor la preţuri accesibile. Şi nu în ultimul rând, odată cu extinderea online-ului peste offline, comercianții vor trebui să investească în securitatea cibernetică în toate elementele afacerii lor pentru a putea capta beneficiile accesului la datele şi preferințele consumatorilor – neîncrederea vizavi de protecția datelor arătată chiar şi în rândul consumatorilor tineri, cu un apetit mai mare pentru experiențe digitale de consum, ridică un semnal de alarmă pentru comerțul online şi o zonă de focus pentru operatorii care acționează în domeniu.”

Cea mai recentă ediție a EY Future Consumer Index este disponibilă aici.


Citește și:

EY Payroll Survey 2022: Tot mai multe companii iau în calcul externalizarea activităților de resurse umane și salarizare

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Opinie EY România: Prețurile de transfer și relocările de investiții. Șapte puncte de atenție pentru companii

Săptămâna de lucru de patru zile este deja permisă de legislația muncii și se poate implementa în orice companie

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


Uniunea Bancară a fost răspunsul zonei euro la criza financiară din 2010. Pentru țările din zona euro, a devenit evident că stabilitatea sectorului bancar este crucială pentru bunul mers al economiei și al societății și că sistemele naționale de supraveghere au fost adesea inadecvate sau lipsite de independență. Prin urmare, au apărut riscuri sistemice și competiția la nivelul sectorului bancar a fost distorsionată, iar cei care ar fi trebuit să primească credite nu aveau acces la ele, ceea ce a afectat economia locală.

Așadar, Autoritatea Bancară Europeană (European Banking Authority – EBA) a creat un cadru unic de supraveghere (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) și Banca Centrală Europeană (BCE) a înființat o autoritate unică de supraveghere (Single supervisory mechanism – SSM) pentru toate băncile din zona euro și pentru subsidiarele lor. În cele din urmă, a înființat o autoritate unică de rezoluție (Single Resolution Board – SRB) și o schemă de garantare a depozitelor pentru a controla situațiile în care băncile nu-și mai pot îndeplini obligațiile, în vederea  protejării intereselor contribuabililor. Din 2014, SSM și SRB au pornit într-o misiune curajoasă și intruzivă de a revizui toate băncile de importanță sistemică din zona euro și de „actualiza” standardele de supraveghere, ceea ce a dus la conflicte destul de dese cu creditorii, auditorii, autoritățile naționale de supraveghere și guvernele. Rezultatul a fost un sector bancar în zona euro care acum se bucură de o mai bună capitalizare, de un portofoliu de credite mult mai sănătos și de capacitatea de a preveni viitoare crize. Pe lângă beneficiile evidente pentru economiile locale și pentru națiuni, Uniunea Bancară a îmbunătățit reputația întregului sector bancar în rândul investitorilor externi, al piețelor globale de capital și financiare, ceea ce a crescut profitabilitatea sectorului.

Uniunea Bancară permite țărilor din afara zonei euro să devină membre pe baza solicitării lor exprimate în mod voluntar. Așadar, de ce ar trebui România să ia în calcul în acest moment opțiunea de a solicita să devină membru?

Înainte de toate, este important ca România să aibă un loc la masa la care se hotărăște viitorul reglementării sectorului bancar european. Până acum, în calitatea sa de simplu observator, România a implementat reglementările europene în domeniul bancar, într-un mod nediferențiat. Brexit-ul a modificat felul în care țările din afara zonei euro influențează reglementările din sectorul bancar european. Acesta este principalul motiv pentru care Suedia analizează varianta de a participa la Uniunea Bancară înainte de a adopta moneda euro. De ce să fii doar cel căruia i se aplică reglementările europene, când ai șansa de a le influența într-un mod de pe urma căruia poate beneficia economia ta și când le poți da băncilor tale oportunitatea de a participa la consultări similare împreună cu omologii lor? Aceasta ar trebui să fie tratată ca o chestiune de interes național, la fel cum România participă în mod direct la elaborarea legislației europene.

Mai mult, România ar avea șansa de a-și uniformiza sectorul bancar. Timp de mai bine de zece ani, piața bancară românească a fost dominată de jucători din zona euro, așadar a fost supravegheată în mod indirect de BCE și de autoritățile de supraveghere din Austria, Grecia, Italia și Franța. În ultimii câțiva ani, odată cu preluarea poziției de lider de piață de către Banca Transilvania, se observă o diferențiere între băncile din zona euro, supravegheate de BCE, și băncile cu acționari locali, supervizate de Banca Națională a României (BNR). Deși reglementările privind sectorul bancar sunt uniforme la nivelul UE, apar tot mai des îngrijorări privind deciziile arbitrare în domeniu. În România, această diferențiere este mai evidentă decât oricând și ridică semne de întrebare cu privire la asigurarea unui climat concurențial corect. Indiferent dacă această abordare arbitrară este percepută ca favorizând băncile internaționale sau pe cele locale, rezultatul este același: scăderea interesului investitorilor față de sectorul bancar dintr-o țară care are o nevoie evidentă și un obiectiv clar de a spori gradul de intermediere financiară. Absența unei piețe de capital dezvoltate în România face ca împrumuturile bancare să fie principala sursă de finanțare pentru a asigura creșterea, așadar susținerea creditării este crucială.

Dacă România ar deveni membru al Uniunii Bancare, băncile de aici ar avea avantajele de care se bucură cele din zona euro. Un raport independent de supraveghere a unei bănci românești, care să nu ridice nicio umbră de  tratament preferențial, este deseori folosit de piețele globale ca un prim pas într-un proces de due diligence. Dacă entitatea de supraveghere este percepută ca fiind independentă, riscul inerent este perceput ca fiind mai mic și, prin urmare, crește probabilitatea ca o bancă românească să aibă acces în condiții mai bune la capital și la piețe financiare internaționale. Astfel, băncile românești și-ar putea asigura condiții de finanțare mai bune și noi investitori și, prin urmare, ar crește creditarea și ar penetra mai rapid o parte mai mare a economiei locale. Să luăm un exemplu real: care este acum apetitul investitorilor pentru o bancă grecească sau portugheză și care ar fi acesta, dacă băncile din aceste două țări nu ar fi supravegheate de BCE? Aceeași logică se aplică și în ceea ce privește capacitatea băncilor românești de a stabili colaborări cu bănci din alte țări sau de a consolida relații pe termen lung cu așa-numitele „bănci corespondente”. În plus, deși Banca Centrală Europeană este un supervizor dur și intruziv, este și foarte experimentat și transparent. Își face publice în fiecare an prioritățile, ajutând jucătorii din domeniu să își stabilească strategiile prioritare. În același timp, își îndeplinește rolul de supraveghere în linie cu Supervisory Review and Evaluation Process, nepermițând devieri și asigurându-se că toate băncile sunt tratate în mod egal. Pe deasupra, BCE aplică regula proporționalității, făcând diferențierea între băncile de importanță sistemică și băncile mai puțin importante, și are o abordare bazată de risc, protejând băncile mai mici de supraveghere excesivă și răsplătind băncile care își gestionează foarte bine riscurile.

Însă cel mai mare beneficiu pentru contribuabilii români ar fi garantarea existenței unui sistem de supraveghere independent și adecvat. Una dintre principalele concluzii la nivelul țărilor UE în urma crizei financiare a fost că sistemul de supraveghere era deseori părtinitor, fie din cauza familiarității între bancă și supraveghetor, a  acceptării status quo-ului, a intervențiilor politice sau uneori a corupției. Toate țările au avut scăpări în acest sens. Așadar, BCE a creat acest sistem de supraveghere bancară și a eliminat pe cât posibil riscurile menționate mai sus. Așa-numita Echipa Comună de Supraveghere (Joint Supervisory Team – JST) are în componență persoane care nu prezintă conflicte de interese și care folosesc instrumente și procese specifice pentru a-și exercita rolul. În plus,  toți membrii echipei sunt foarte des înlocuiți, pentru a evita crearea unor relații apropiate între ei și o bancă. De asemenea, membrii echipei de supraveghere sunt verificați astfel încât să aibă relații de independență atât față de bănci, cât și față de debitori.

În concluzie, una dintre prioritățile strategice ale României este, fără îndoială, creșterea gradului de intermediere financiară ca mijloc de a sprijini dezvoltarea economiei reale, simultan cu asigurarea protecției consumatorilor și a plătitorilor de taxe. Uniunea Bancară a dovedit că poate avea rezultate foarte bune în acest sens. Având în vedere eficiența BNR în demersul de supraveghere, dată de istoricul exemplar, intrarea României în Uniunea Bancară ar fi însoțită de dezavantaje minime, iar beneficiile ar fi mari, în sensul obținerii unei poziții de influență în formularea cadrului de reglementare în UE.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Autor: Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc şi reglementare, Deloitte România, și lider al serviciilor de consultanță dedicate sectorului financiar

 Acest material reprezintă opinia autorului, și nu poziția Deloitte România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Alina Făniță, PKF Finconta: Regândirea strategiilor de redresare a afacerii

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Alina Andrei, Cabot Transfer Pricing: Toamna se numără încasările la ANAF

Studiu EY România: Sustenabilitatea va juca un rol important în redresarea companiilor

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu EY: Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online

Viorel Sbora, ATIPIC Solutions: Ȋn ce situații te poți aștepta la un control ANAF atunci când realizezi tranzacții cu părți afiliate


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.