Studiu EY: Pandemia accelerează interesul față de tehnologia 5G, iar lipsa competențelor de implementare este principala îngrijorare a companiilor

  • Crește interesul față de tehnologiile 5G și IoT pentru 52% dintre organizațiile globale
  • 64% dintre companii au dificultăți în identificarea furnizorului potrivit pentru strategia 5G
  • Doar 18% dintre organizații consideră companiile telecom drept experți în transformarea digitală

 

Aproape trei sferturi dintre întreprinderi (71%) consideră că pandemia provocată de COVID-19 a accelerat planurile de transformare digitală existente, iar 52% au semnalat un interes sporit față de tehnologiile 5G și IoT (internetul lucrurilor), potrivit studiului EY Reimagining Industry Futures Study 2021. Studiul, care a sondat opiniile a peste 1.000 de întreprinderi globale, a constatat că 74% dintre respondenții organizații provenind dintr-o gamă largă de sectoare cred că tehnologia 5G va reprezenta o șansă de a-și reinventa procesele în următorii cinci ani.

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanță, Head of Innovation, EY România: „La nivel global, putem observa o schimbare de mentalitate în ultimele 12 luni, cu peste 41% dintre respondenți menționând un suport mărit din partea leadership-ului organizațiilor în ceea ce privește oportunitățile legate de 5G și accelerarea integrării echipamentelor IoT în operațiunile companiilor. În România, companiile locale trebuie să investească în educația cu privire la beneficiile tehnologiei 5G și să creioneze o strategie și un plan de implementare accelerat, pentru a compensa astfel întârzierile legate de mediul legislativ.” 

În contextul în care organizațiile continuă să își dezvolte planurile de transformare, 65% dintre respondenți consideră că noile tehnologii vor juca un rol esențial în redresarea activității lor după perioada de pandemie. Totuși, majoritatea organizațiilor abordează implementarea acestora cu prudență, numai 17% dintre companii investind în prezent în tehnologia 5G. În același timp, 73% dintre întreprinderi plănuiesc să facă astfel de investiții în termen de trei ani.

64% dintre respondenții companii au declarat că se confruntă cu dificultăți în a identifica tipul potrivit de furnizor pentru strategia lor 5G, în timp ce 74% dintre respondenți declară că furnizorii trebuie să ofere o viziune mai coerentă în ceea ce privește tehnologia 5G pentru a construi o argumentație solidă în favoarea investiției. Printre prioritățile indicate de respondenți în privința alegerii unui furnizor 5G se numără faptul că furnizorii trebuie să asigure rezultate comerciale în calitate de parteneri și nu doar simple beneficii tehnologice (79%), iar soluțiile end-to-end reprezintă un atribut preferat al furnizorilor (30%).

Operatorilor de telecomunicații le lipsesc cunoștințele de specialitate în domeniul transformării digitale

Conform raportului, doar 18% dintre respondenți îi consideră pe operatorii de telecomunicații drept experți în transformarea digitală, o competență vitală care trebuie îmbunătățită, având în vedere că organizațiile recurg tot mai mult la tehnologia 5G pentru a-și impulsiona planurile de transformare. Majoritatea respondenților îi consideră pe furnizorii de servicii IT și de aplicații/platforme (51% și, respectiv, 65%) drept experți în transformarea digitală.

În privința principalei priorități în materie de 5G, 36% dintre respondenți au declarat că sunt interesați de explorarea relației acestei tehnologii cu alte tehnologii emergente, în timp ce integrarea tehnologiei 5G cu tehnologii și procese existente a fost indicată drept principala dificultate de 38% dintre respondenții companii.

 Regiunea Asia-Pacific este cea mai avansată în materie de investiții actuale și viitoare

Investițiile în tehnologia 5G în rândul organizațiilor din regiunea Asia-Pacific le devansează pe cele din America de Nord și de Sud și din Europa. 78% dintre organizații investesc în prezent sau plănuiesc să investească în această tehnologie în următorii doi-trei ani, față de 71% dintre organizațiile atât de pe continentul american, cât și din Europa.

În același timp, 27% dintre organizațiile din Asia-Pacific manifestă un interes semnificativ mai mare față de tehnologiile 5G și IoT de la începutul pandemiei provocate de COVID-19, în comparație cu 13% și 15% dintre organizațiile americane și, respectiv, europene. Per total, studiul a constatat că întreprinderile din Europa rămân în urmă față de alte regiuni în ceea ce privește recunoașterea potențialului tehnologiei 5G: 70% consideră că 5G va deveni un element central al proceselor lor de afaceri, comparativ cu 80% în Asia-Pacific și 75% în America de Nord și de Sud.

Furnizorii de servicii trebuie acorde o atenție mai mare educării și încurajării companiilor din Europa care s-ar putea afla într-o fază incipientă a adoptării sau care sunt mai puțin conștiente de oportunitățile ample reprezentate de 5G și IoT. În același timp, organizațiile care se concentrează mai mult asupra rolului tehnologiei 5G în redresarea de după pandemie au nevoie de o abordare diferită, iar furnizorii de servicii trebuie să fie pregătiți să își adapteze cu promptitudine propunerile în domeniul 5G pentru a face față schimbărilor rapide ale cazurilor de utilizare.

[divider height=”30″ line=”1″]

Despre studiu

Studiul Reimaging Industry Futures Study 2021 a fost realizat prin intermediul unui sondaj online la care au participat 1.012 companii globale în intervalul februarie-martie 2021, iar tema sa principală a fost înțelegerea percepțiilor în privința tehnologiei 5G. Respondenții au provenit din 11 țări: SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, India, Australia, China, Japonia, Elveția, Emiratele Arabe Unite și Austria, acoperind o paletă largă de sectoare de activitate, printre care tehnologie, produse de larg consum, energie și servicii publice.

Pentru a citi studiul complet și pentru cele mai recente informații EY din domeniul Tehnologie, Media și Divertisment și Telecomunicații, vizitați ey.com/tmt.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Sondaj EY: Majoritatea marilor contribuabili nu au făcut până acum obiectul unei inspecții de mediu. Ce ar trebui să aibă în vedere agenții economici?

Alina Făniță, PKF Finconta: Impactul liderilor cu inteligență emoțională în business

Studiu de atractivitate EY România: Investitorii revin în 2021. România trebuie să se pregătească pentru un mediu de afaceri reconfigurat

Camelia Malahov & Gabriel Pătru, Deloitte România: Dosarul cu șină devine istorie. Cine îi ia locul?

Raluca Popa, EY România: Companiile și-ar putea compensa retroactiv pierderile din 2020 și 2021, dacă au fost profitabile înainte de 2020

Mihaela Mitroi, EY România: Transparența fiscală – astăzi, impusă multinaționalelor. Mâine – tuturor categoriilor de contribuabili. Ce trebuie să știe contribuabilii?

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Tehnologia susține reducerea riscurilor fiscale


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă fotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

  • 41% dintre respondenți sunt mai preocupați de impactul internetului asupra sănătății decât erau înainte de pandemie
  • Oboseala digitală îi determină pe 47% dintre respondenți să ia o pauză în utilizarea dispozitivelor conectate la internet
  • 42% dintre respondenți consideră că plătesc prea mult pentru conținut 

Creșterea dependenței de gospodăria digitală a condus inevitabil la o intensificare a prezenței în online pe durata pandemiei provocate de COVID-19. Cu toate acestea, rata tot mai mare de adoptare a serviciilor este marcată și de o creștere a temerilor consumatorilor legate de sănătatea digitală, ceea ce impune o schimbare urgentă în abordările furnizorilor, conform primei ediții a studiului EY Decodarea gospodăriei digitale. Studiul evaluează atitudinea consumatorilor față de conectivitatea digitală, tehnologie și consumul de conținut în Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și SUA.

În pofida unor variații regionale, gospodăriile au adoptat o serie de servicii noi în timpul perioadelor de carantină națională. Apelurile video se plasează pe primul loc, cu o creștere a ratei de adoptare de 25%, în timp ce serviciile medicale online și educația online au înregistrat și ele o creștere exponențială, de 20%, respectiv 18%. La nivelul tuturor piețelor, 44% dintre respondenți au declarat că nevoile lor în materie de conectivitate la internet au crescut.

Paradoxal, această traiectorie este temperată de intensificarea temerilor, 41% dintre respondenți sunt mai îngrijorați de impactul internetului asupra sănătății decât erau înainte de pandemie, în timp ce 39% sunt foarte precauți în ceea ce privește divulgarea datelor cu caracter personal în mediul online. Se remarcă faptul că respondenții din grupa de vârstă 18-34 ani sunt mai preocupați de subiectul divulgării datelor (43%) decât cei cu vârsta de cel puțin 45 de ani (36%).

Corelația între cerere și temeri este mai pronunțată în rândul gospodăriilor cu copii, 60% dintre respondenții cu copii menționând că nevoile lor în materie de conectivitate au crescut (față de o medie de 44% la nivelul tuturor respondenților), iar 52% sunt mai predispuși să analizeze impactul internetului asupra sănătății (față de o medie de 41%).

„Cu un număr crescut de ore petrecute în fața ecranelor, clienții au început să analizeze responsabilitățile furnizorului de conținut și modul în care acestea îi afectează. Serviciile „extra” au generat o oboseală care trebuie înțeleasă și la care e important să răspundă furnizorii de conținut. Aici, mai mult decât în alte industrii, este adevărată bine-cunoscuta sintagmă – „Timpul înseamnă bani” – și clienții știu asta foarte bine. Prin urmare, ei se așteaptă la mai mult în raport cu timpul alocat, la o reducere a taxelor și, de asemenea, la o mai mare transparență a datelor furnizate și la un conținut mai bine selecționat”, a declarat Cristian Cârstoiu, Partener Consultanță, EY România.

Supraîncărcarea cu conținut și lipsa încrederii

Multe gospodării se află în prezent într-un punct de saturație, potrivit studiului. 47% dintre respondenți au declarat că încearcă să ia pauză de la utilizarea telefoanelor inteligente și a altor dispozitive conectate la internet, în timp ce 25% ar dori să reducă numărul de platforme de streaming pe care le utilizează. De asemenea, 43% dintre respondenți consideră că există prea multe opțiuni la nivelul pachetelor de conectivitate și conținut disponibile.

Studiul subliniază și preocupările legate de încrederea consumatorilor. Peste o treime dintre respondenți (35%) sunt foarte îngrijorați de posibilitatea accesării de conținut dăunător în mediul online și aproape jumătate dintre gospodării (49%) se pronunță în favoarea unei reglementări stricte a internetului. De asemenea, 35% se tem de utilizarea tehnologiei mobile 5G, în pofida asigurărilor date de autorități.

Orientarea spre reducerea costurilor contracarează intențiile de majorare a cheltuielilor

În unele cazuri, pandemia provocată de COVID-19 a alimentat intențiile de creștere a cheltuielilor. 25% dintre respondenți au afirmat că pandemia a făcut ca adoptarea tehnologiei 5G să fie mult mai atractivă, în timp ce 20% sunt mai dispuși în prezent să plătească un cost suplimentar pentru conținut Super HD. Totuși, nevoia de a ține costurile sub control este mai mare decât apetitul pentru trecerea la noile tehnologii. 42% dintre respondenți consideră că deja plătesc prea mult pentru conținut, iar 53% au declarat că prioritatea gospodăriei lor este să cheltuiască cât mai puțin posibil cu serviciile de comunicații. Per total, 42% dintre respondenții de pe toate piețele consideră că furnizorul lor de internet în banda largă nu face eforturi suficiente pentru a se asigura că are cea mai bună ofertă. 

Prin urmare, furnizorii nu trebuie să se bazeze doar pe bunăvoința de care au beneficiat pe durata pandemiei provocate de COVID-19. Cererea pentru conectivitate și conținut a crescut, dar este eclipsată de dorința adânc înrădăcinată pentru valoare, precum și de semnele de oboseală în legătură cu lumea digitală. Pentru a avea succes în viitor, furnizorii trebuie să ofere servicii simple și intuitive, care să reducă senzația de suprasolicitare resimțită de consumatori, precum și argumente mai bune pentru creșterea cheltuielilor efectuate de aceștia. Furnizorii care colaborează în vederea soluționării problemelor legate de sănătatea digitală vor avea de câștigat pe piață.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu Deloitte: Pandemia a amânat doar parțial planurile de achiziție e unui autovehicul nou și a scăzut temporar interesul pentru mașinile electrice

Camelia Malahov & Anca Preda, Deloitte România: Un an de pandemie în HoReCa. Măsuri de sprijin luate în România și în alte țări europene

Vlad Boeriu, Deloitte România: Digitalizarea ANAF, esențială pentru protejarea contribuabililor și pentru reducerea presiunii pe bugetul de stat

Mihnea Galgoțiu–Săraru și Anca Olar, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal: Noi pași înspre digitalizarea justiției din România în contextul pandemiei

Raluca Bontaș și Cătălin Barbu, Deloitte România: Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede – prevederi legate de conformare și aspecte care necesită clarificări

Studiu EY: Companiile raportează scăderi ale cifrei de afaceri, însă doar 19% și-au revizuit politica de prețuri de transfer

Maria Butcu, Deloitte România: „Calculul salarial – cum gestionăm riscul de conformitate în contextul actualelor schimbări fără precedent”

Emanuel Bondalici și Elena Moroiu, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Amnistia fiscală 3.0 – noi facilități acordate contribuabililor, alte incertitudini

Studiu EY: Liderii financiari își regândesc atribuțiile odată cu noua realitate operațională


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă fotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Constrângerile bugetare tot mai puternice, amplificate în ultimul an de situația creată de pandemia de COVID-19, determină autoritățile să acorde o atenție sporită relației cu contribuabilii, principala sursă de finanțare a bugetului de stat. Această atenție se manifestă atât prin acordarea de facilități menite să îi ajute să depășească provocările generate de pandemie, cât și prin simplificarea relației cu autoritatea fiscală, astfel încât să încurajeze conformarea voluntară la plata taxelor. Varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) conține prevederi concrete referitoare la îmbunătățirea comunicării dintre ANAF și contribuabili, prin crearea unui „mecanism permanent de evaluare a satisfacției contribuabililor în privința serviciilor ANAF”. Acest mecanism, alături de alte măsuri care, în mare, urmează planul de digitalizare a autorității fiscale, ar trebui să aibă drept consecință creșterea nivelul de colectare a taxelor la bugetul de stat.

Reforma ANAF prin digitalizare, prevăzută în PNRR, pornește de la conștientizarea faptului că, pentru corectarea deficitului bugetar, este nevoie de eficientizarea rapidă a activității de colectare a veniturilor și de îmbunătățirea relației cu contribuabilii. Planul de reformă este construit pe două direcții – creșterea conformării voluntare prin dezvoltarea serviciilor digitale (interacțiunea prioritar digitală, prin intermediul SPV și prin utilizarea formularelor pre-completate, acolo unde este posibil; crearea mecanismului de evaluare a satisfacției contribuabililor în relația cu ANAF și consultarea permanentă a acestora) și îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor (reducerea nivelului de neconformare, printre altele, prin interconectarea sistemelor IT din Ministerul Finanțelor/ANAF cu cele corespunzătoare ale Comisiei Europene și cu cele ale administrațiilor fiscale din statele membre).

Finanțare prin PNRR pentru modernizarea administrației fiscale

Subcapitolul care include reforma ANAF (Modernizarea și consolidarea sistemului financiar-fiscal) are prevăzută și o alocare bugetară inițială, de negociere, de 856 de milioane de euro, însă rămâne de văzut în ce proporție va fi aprobată de Comisia Europeană și ce sumă va reveni, concret, proiectelor pentru digitalizarea administrației fiscale.  

Modernizarea instituțiilor de stat, cu scopul de a ușura sarcina administrativă a contribuabililor corecți, pe de o parte, și de a limita evaziunea fiscală, pe de altă parte, reprezintă o temă intens dezbătută în România în ultimii ani, însă cu rezultate dezamăgitoare la capitolul implementare. Recent s-au făcut pași în această direcție, dar este imperios necesar ca acest proiect să avanseze rapid, în special în acest an, având în vedere dificultățile cu care se confruntă contribuabilii din cauza pandemiei și necesitate ca aceștia să fie protejați atât de povara administrativă, cât și de concurența neloială pe care o resimt din partea celor rău-platnici.

Printre cele mai dezbătute componente ale modernizării administrației fiscale se numără conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverul ANAF și introducerea SAF-T (Standard Audit File for Taxation) – transferul electronic de date contabile și financiare de la companii către administrația fiscală. Conectarea caselor de marcat la infrastructura IT a ANAF a demarat la 31 martie 2021 și este programată să se deruleze etapizat, mai întâi pentru contribuabilii mari, iar apoi pentru ceilalți, până la finalul lunii noiembrie, pentru aparatele aflate în funcțiune. În privința SAF-T, din informațiile disponibile în prezent reiese faptul că sistemul se va implementa mai întâi ca program pilot, pe bază de voluntariat, urmând să devină obligatoriu de anul viitor. De asemenea, facturarea electronică reprezintă o prioritate declarată a reprezentanților ANAF pentru viitorul apropiat. La acestea se adaugă și alte proiecte anunțate care, împreună, ar trebui să ducă la îmbunătățirea relației dintre contribuabili și autoritatea fiscală prin faptul că, pe de o parte, se simplifică obligațiile de declarare, și, pe de altă parte, se depistează mai rapid practicile incorecte.

Costurile digitalizării vs. beneficiile estimate

Digitalizarea administrației fiscale reprezintă o provocare inclusiv pentru mediul de afaceri, având în vedere costurile pe care le implică adaptarea la noile sisteme de declarare a obligațiilor fiscale, dar beneficiile estimate pe termen lung, în special majorarea veniturilor bugetare ca efect al reducerii evaziunii fiscale, compensează efortul necesar pe termen scurt. Experiența altor țări, printre care și cele din jurul României, demonstrează că digitalizarea reprezintă o soluție viabilă pentru creșterea colectării la bugetul de stat, putând fi evitată astfel o înăsprire a fiscalității, în special în perioade economice dificile. Din cea mai recentă ediție a studiului Deloitte CFO Survey România, realizat în rândul directorilor financiari din țara noastră, reiese că ponderea celor care se așteaptă la o majorarea a taxelor în acest an este redusă (14% în cazul impozitului pe profit și 16% în cazul TVA), dar există îngrijorări cu privire la situația bugetară dificilă și la măsurile care ar putea fi luate pentru remedierea ei.

Totodată, incertitudinile care persistă în legătură cu evoluția pandemiei indică faptul că, cel mai probabil, anul acesta nu vom asista la schimbări majore în materie de fiscalitate, cu excepția măsurilor de sprijin acordate sectoarelor economice afectate. De altfel, acesta este și mesajul transmis de autorități, de menținere a stimulentelor în domeniile în care încă sunt necesare și de protejare a contribuabililor corecți. Meritul facilităților acordate de stat în evoluția economiei este subliniat și de Banca Națională a României în cel mai recent raport asupra inflației, unde se menționează că „rolul decisiv” în redresarea economică din semestrul II din 2020 „aparține stimulilor fiscali, orientați către susținerea capitalului de lucru și a investițiilor în rândul companiilor”.

Așadar, în condițiile în care anul acesta majorarea taxelor este scoasă din discuție, iar facilitățile acordate de stat sunt clar definite, digitalizarea ANAF rămâne singura soluție pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat. Mediul de afaceri este pregătit, iar momentul este favorizat de transformările digitale care au avut loc la nivelul întregii societăți, pe fondul pandemiei. Rămâne doar ca instituțiile statului să întreprindă demersurile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii interne în acest scop, acum având și șansa de a obține finanțare suplimentară de la Uniunea Europeană pentru astfel de proiecte.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY: Companiile raportează scăderi ale cifrei de afaceri, însă doar 19% și-au revizuit politica de prețuri de transfer

Dan Bădin, Deloitte România: Impozitul minim pe profit la nivel global, tot mai aproape. Ar putea SUA urgenta demersurile? 

Raluca Bontaș și Cătălin Barbu, Deloitte România: Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede – prevederi legate de conformare și aspecte care necesită clarificări

Maria Butcu, Deloitte România: „Calculul salarial – cum gestionăm riscul de conformitate în contextul actualelor schimbări fără precedent”

Studiu Deloitte: Pandemia va accelera adoptarea telemedicinei, a căștilor pentru realitate digitală și a soluțiilor de tip cloud

Emanuel Bondalici și Elena Moroiu, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Amnistia fiscală 3.0 – noi facilități acordate contribuabililor, alte incertitudini

Studiu EY: Liderii financiari își regândesc atribuțiile odată cu noua realitate operațională

Alex Milcev, EY România: Deficit bugetar actual și în următorii ani. Cum face rost Guvernul de bani?

Studiu Deloitte: Posibilitatea de a lucra de acasă reduce nivelul de stres pentru Generațiile Millennials și Z

Raport EY România: Energiile regenerabile pot accelera decarbonarea sectorului energetic din România, dar inițiativele publice trebuie să se sincronizeze cu intențiile de business

Studiu EY România: Angajații români doresc un program de lucru mai flexibil, iar instabilitatea pieței muncii îi determină să nu își schimbe angajatorul


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a impulsionat companiile să caute noi soluții pentru a răspunde contextului incert. Pentru multe businessuri, transformarea digitală poate fi o astfel de soluție, capabilă să contribuie la relansarea activității și la favorizarea unei creșteri durabile. În România, o țară care se bucură de o susținută notorietate în Europa în materie de oportunități în domeniul tehnologiei, mai mult de jumătate dintre companii (55%) au făcut doar mici investiții în acest sector, potrivit celei mai recente ediții a studiului Digital Economy and Society Index, așadar încă există multe oportunități pe care le pot explora.

 Avantajele transformării digitale

Transformarea digitală este un proces care necesită o recalibrare continuă atât a modelelor de afaceri, de operare și de interacționare cu clienții, cât și a competențelor deținute de companii. Pentru multe dintre acestea, demararea unui astfel de proces susținut stă sub semnul rentabilității investițiilor.

Potrivit studiului Deloitte Digital Transformation 2020, companiile care înregistrează un nivel ridicat de digitalizare raportează creșteri ale veniturilor mult peste media industriei din care provin și sunt de trei ori mai înclinate spre a raporta o creștere a veniturilor anuale globale decât organizațiile cu un nivel mic de digitalizare. Este și cazul producătorului de jucării Lego, care, prin inițierea unui program de transformare digitală axat pe infrastructuri sigure, îmbunătățirea experienței consumatorilor și introducerea unor noi servicii și produse, a reușit nu numai să evite falimentul în 2004, dar și să își mărească și veniturile. Compania a regândit întregul lanț de aprovizionare prin sisteme de ERP, a reproiectat arhitectura sistemelor IT și și-a creat noi surse de venit, precum aplicațiile și jocurile mobile, ajungând cinci ani mai târziu să își dubleze veniturile.

Pe lângă o creștere a veniturilor, transformarea digitală ajută și la eficientizarea proceselor unei organizații. Atunci când Spotify, platforma de servicii de streaming muzical, anunța în 2016 migrarea către serviciile de cloud oferite de Google, aceasta nu a făcut decât sa opteze pentru o infrastructură mult mai flexibilă care să îi permită o reducere a costurilor și a timpului petrecut pentru mentenanța propriilor centre de date sau a celor închiriate. Mai mult, migrarea a oferit posibilitatea de a efectua mult mai rapid unele dezvoltări ale platformei, lucru care i-a permis să ofere o experiență inovatoare clienților săi, inclusiv prin personalizarea automată a conținutului.

Mai mult decât atât, transformarea digitală este o ocazie de a îmbunătăți semnificativ întreaga interacțiune cu clientul, de a-l duce în centrul filosofiei de business. Cu ajutorul analizei și interpretării datelor, organizațiile pot înțelege mai bine nevoile clienților și lua măsuri în vederea îmbunătății calității serviciilor și a produselor pe care le oferă. Confruntată cu rezultate economice slabe cauzate de o politică de expansiune excesivă căreia i se adăugau efectele crizei financiare din 2008, Starbucks a început să pună în aplicare în acel an un plan prin care combina data analytics și IoT – Internet of Things -, programe de loialitate și aplicații mobile, cu scopul de a planifica noile zone de amplasare a magazinelor sale sau a alinia serviciile și produsele pe care le oferea cu preferințele clienților.

Chiar dacă, de cele mai multe ori, companiile folosesc resurse interne în vederea transformării digitale, colaborarea cu potențialii parteneri externi este la fel de importantă. Prin prisma parteneriatelor încheiate cu Lyft, una dintre cele mai importante rețele de transport din Statele Unite, și cu Uber Eats, Starbucks este un exemplu edificator și pentru modul în care relația dezvoltată cu colaboratorii externi poate ajuta în procesul de transformare digitală. Astfel, nu numai că Starbucks oferă valoare adăugată clienților săi prin acordarea de beneficii suplimentare în programul de loialitate în baza călătoriilor efectuate prin aplicația de ride-sharing, dar are și o mai bună arie de acoperire pentru vânzarea produselor sale prin dezvoltarea programului de livrări.

Nu în ultimul rând, capitalul uman joacă un rol esențial în transformarea digitală a unui business. Atunci când inițiază un astfel de proces, companiile trebuie să ia în considerare și gradul de cunoștințe digitale ale angajaților. Procentul europenilor care dețin abilități digitale de bază, deși în creștere, a cunoscut fluctuații foarte mici în ultimii cinci ani (58% în 2019, de la 55% în 2015), potrivit studiului Digital Economy and Society Index. În acest context, organizațiile trebuie să depună eforturi considerabile – de la programe personalizate, de gamification, până la cele oferite prin intermediul telefonului mobil – pentru a perfecționa capacitățile digitale ale angajaților, lucru care poate contribui la creșterea reputației de angajator a companiei și la îmbunătățirea relației dintre angajator și angajați.

 Mizele transformării digitale sunt mai mult decât de ordin financiar

Pentru multe companii care deja au ales calea transformării digitale, rentabilitatea investițiilor a fost reflectată în modul în care acestea au înregistrat creșteri excepționale, și-au eficientizat procese, și-au îmbunătățit calitatea serviciilor și a produselor pe care le oferă, au construit relații solide de business cu colaboratori externi și au legat relații strânse cu angajații. Acestea au înțeles că valoarea adăugată generată de transformarea digitală are un impact major asupra întregului business pe termen lung nu doar din punct de vedere financiar. Companiile apelează din ce în ce mai mult la transformarea digitală din motive socio-economice, corelate cu atenția sporită acordată comunităților în care activează, canalizându-și atenția asupra indicatorilor de mediu, sustenabilității și diversității.

Pentru companiile care sunt la început de drum, pe lângă conștientizarea tuturor beneficiilor antrenate de un proces de transformare digitală, este deopotrivă important să înțeleagă unde se poziționează pe traiectoria acestui demers, care este gradul de digitalizare pe care și-l doresc și care sunt pașii de urmat pentru a-și atinge obiectivele. Într-o primă instanță, pot avea în vedere o strategie etapizată, care să stabilească investițiile prioritare, astfel încât implementarea procesului de transformare digitală să fie una cât mai eficientă.

[divider height=”30″ line=”1″]

Vladimir Aninoiu, Deloitte Romania

 

 

 

 

 

Opinie de Vladimir Aninoiu, Director Tehnologie în cadrul practicii de Consultanță a Deloitte România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Raport EY: Eșecul în asigurarea rezilienței rețelelor ocupă primul loc în top 10 riscuri pentru companiile din industria de telecomunicații

Limitarea interacțiunii impune regândirea strategiei de piață și a forței de vânzări în industria farma

Cristian Cârstoiu, EY România: Comportamentul companiilor, un nou factor în decizia de cumpărare a consumatorului?

Frauda „Mesaj de la șef” în perioada pandemiei

Studiu EY România: Sustenabilitatea va juca un rol important în redresarea companiilor

Munca de la birou devine munca de oriunde în lume, o tendință cu consecințe fiscale

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu EY: Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online

Viorel Sbora, ATIPIC Solutions: Ȋn ce situații te poți aștepta la un control ANAF atunci când realizezi tranzacții cu părți afiliate


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.