Tax & Finance Forum București 2022

BusinessMark are plăcerea să vă anunţe organizarea unei noi ediții a TAX & FINANCE FORUM, ce va avea loc pe 14 noiembrie 2022, în format hibrid, atât „onsite” (Hotel Radisson Blu București), cât și online (pe platforma MyConnector). Experiența „in person” va fi completată de cea virtuală, participanții având facilități de networking, chat și zonă expozițională.

În cadrul evenimentului, adresat atât companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public, vom aborda cele mai importante aspecte și noutăţi legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Vom prezenta și analiza, alături de experți din cele importante companii de consultanță: tendințe legislative și fiscale la nivel internațional, noutăți privind politicile fiscale în Uniunea Europeană post-pandemie, strategia fiscală a României si armonizarea legislației românești cu cea globală, reforma fiscală în contextul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aspecte privind taxarea în economia digitală, principalele modificări și reglementări ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, cele mai importante noutăți fiscale, la ce să ne așteptăm începând cu 2023, aspecte privind digitalizarea administrației fiscale din România – SAF-T, e-factura și RO e-transport, prețurile de transfer  la nivel internațional și local. Inspecția fiscală a dosarului de prețuri de transfer; exemple și bune practici, TVA, modificări privind impozitul pe profit, perspective și tendințe în inspecțiile fiscale, noutăți fiscale privind impozitul pe venit, beneficiile salariale și impozitarea acestora – ce ne așteaptă în 2023, noutăți privind impozitele și taxele locale.

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali

BusinessMark are plăcerea să anunţe organizarea unei noi ediții a „Tax & Finance Forum Cluj-Napoca, ce va avea loc pe 1 noiembrie 2022, în format hibrid, atât „onsite” (Grand Hotel Italia), cât și online (pe platforma MyConnector). Experiența „in person” va fi completată de cea virtuală, participanții având facilități de networking, chat și zonă expozițională.

În cadrul evenimentului, adresat atât companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public, vom aborda cele mai importante aspecte și noutăţi legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Evenimentul va include sesiuni de prezentări și panelul „CFO Roundtable”.

Vom prezenta și analiza, alături de experți din cele importante companii de consultanță: tendințe legislative și fiscale la nivel internațional, noutăți privind politicile fiscale în Uniunea Europeană post-pandemie, strategia fiscală a României si armonizarea legislației românești cu cea globală, reforma fiscală în contextul Planului National de Redresare și Reziliență, aspecte privind taxarea în economia digitală, principalele modificări și reglementări ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, cele mai importante noutăți fiscale, la ce să ne așteptăm din 2023, aspecte privind privind digitalizarea administrației fiscale din România – SAF-T, e-factura și RO e-transport, prețurile de transfer  la nivel internațional și local. Inspecția fiscală a dosarului de prețuri de transfer; exemple și bune practici, TVA, modificări privind impozitul pe profit, perspective și tendințe în inspecțiile fiscale, noutăți privind impozitele și taxele locale, noutăți legislative în domeniul contabilității și raportării financiare internaționale.

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali.

În perioada următoare se vor desfășura inspecții fiscale la peste 555 de mari contribuabili reprezentând aproximativ 17% din numărul total de mari contribuabili, conform unui comunicat de presă publicat de ANAF.

Acest demers a fost declanșat ca urmare a analizelor de risc iar pentru a putea face posibilă o desfășurare de forțe de o asemenea amploare „conducerea ANAF a suplimentat numărul inspectorilor și a delegat competențe inspectorilor fiscali de la Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice”, conform aceluiași comunicat de presă emis de ANAF.

Reamintim că în luna martie a anului curent conducerea ANAF a fost preluată de către domnul Lucian Heiuș de la predecesorul său Mirela Călugăreanu care s-a mutat la Curtea de Conturi. De la numirea în funcție a domnului Lucian Heiuș, cel puțin la nivel declarativ, pare că anul 2022 va fi anul inspecțiilor fiscale pe toate fronturile.

Având în vedere subperformanțele din 2021 în ce privește numărul de inspecții fiscale și sumele suplimentare aduse la bugetul de stat, puteam anticipa cu ușurință că vor veni iată și astfel de mutări, aș putea spune îndrăznețe și chiar agresive din partea ANAF, în acest an 2022. Anul 2021 a fost spre exemplu primul an în care nivelul ajustărilor de prețuri de transfer a scăzut după o serie de trei ani de creșteri.” declară Viorel Sbora, expert specializat în domeniul prețurilor de transfer și Managing Partner ATIPIC Solutions.

Intenția acestor acțiuni de inspecție fiscală este declarată ca fiind eliminarea sau cel puțin minimizarea evaziunii fiscale.

ANAF își canalizează resursele către zonele cu risc ridicat de încălcare a legii. Evaziunea fiscală nu va fi ignorată la niciun nivel, începând acolo unde riscurile sunt mai mari.” declară președintele ANAF, domnul Lucian Heiuș.

În orice caz, cert este că acest anunț vine într-o perioadă de cumpănă pentru marii contribuabili, în care aceștia se luptă la propriu să reușească să implementeze numeroasele tipuri de raportări noi introduse în ultimul an de ANAF precum SAF-T, e-factura, e-transport si altele.

Ne-am fi așteptat la puțin fair-play din partea ANAF și să nu se fi inițiat aceste acțiuni de inspecție fiscală fix la marii contribuabili și tocmai în perioada în care tot aceștia sunt obligați să finalizeze implementarea a de departe celei mai complexe raportări fiscale de la apariția Codului Fiscal încoace, respectiv  SAF-T. Practic, după ce o mare parte dintre acești contribuabili și-au epuizat energia pentru un an întreg ca să poată depune raportările SAF-T la timp, află iată în toiul verii că intră în calvarul inspecției fiscale.” mai declară Viorel Sbora, partener al ATIPIC Solutions.

Rămâne însă în cele din urmă de urmărit în ce măsură personalul ANAF va reuși să ducă și la îndeplinire tot ceea ce declară mai ales având în vedere că în aproape fiecare dintre ultimele luni s-au remis comunicate care mai de care mai amenințătoare și mai ambițioase.

Oare chiar are ANAF atâtea resurse la dispoziție încât să poată controla și veniturile din criptomonede și persoanele cu averi mari și evazioniștii și pe deasupra să mai controleze și 555 de contribuabili mari care este bine știut sunt mult mai greu de verificat?


Citește și:

EY Payroll Survey 2022: Tot mai multe companii iau în calcul externalizarea activităților de resurse umane și salarizare

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Opinie EY România: Prețurile de transfer și relocările de investiții. Șapte puncte de atenție pentru companii

Săptămâna de lucru de patru zile este deja permisă de legislația muncii și se poate implementa în orice companie

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


Pe 16 mai 2022, s-a încheiat cu succes o nouă ediție a „CFO Conference Cluj-Napoca”, ce s-a desfășurat atât în format fizic, la Grand Hotel Italia, cât și virtual, pe platforma MyConnector. În cadrul acestui eveniment, ne-au fost alături 12 specialiști din companii de consultanță fiscală, alături de care am analizat oportunitățile de creștere și provocările cu care se confruntă CFO-ul modern, în contextul în care noile tehnologii, automatizarea și digitalizarea redefinesc nu doar organizația, ci și poziția specialiștilor din departamentele financiare.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie de discuție ale evenimentului, ce a inclus o sesiune de prezentări și un panel de dezbatere. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Costin Baicu, CFO Grup, DocProcess, a deschis prima sesiune a „CFO Conference Cluj-Napoca”, cu o prezentare despre automatizarea proceselor de control – platforma BEA. 

Vorbind despre transformarea digitală, Costin a precizat că aceasta este parte a strategiei de business, nu un scop în sine, un proces de adaptare la viitor, oferind, totodată, un avantaj competitiv.

Sunt multe beneficii ale automatizării relației cu third parties – în cazul nostru, furnizorii, precum viteza de reacție a companiei în piață. Știm foarte bine că time to market este un indicator foarte important față de cum reacționăm la ce se întâmplă în piață. Automatizarea aduce și un beneficiu în ceea ce privește munca angajaților – oamenii vor putea gestiona și se vor putea ocupa de lucruri mai importante în cadrul companiei și în munca de controlling. Cred că asta va duce la reducerea cheltuielilor în cadrul companiei – cu privire la costurile și procesarea documentelor, dar și costurile legate de gestionarea relației cu partenerii de business. Reducerea costurilor se face foarte abrupt, practic, în procesarea comenzilor. Practic, procesarea unei facturi în platforma noastră durează 4-5 secunde față de procesarea în mod analog. Pentru comapniile cu un număr mare de documente, înseamnă economii foarte mari – avem businessuri care și-au redus costurile cu 80-90%”, a punctat el.

În continuare, Anton Niculescu, Managing Partner, Inulta, a vorbit despre avantajele unei planificări agile. „Agile planning presupune eliberarea de toate sarcinile care ne mănâncă timp și care nu aduc aproape nicio valoare. Atunci când începem planificarea, de exemplu, aflând unde sunt datele, care sunt ele, asigurăm o anumită integritate, însă alocăm foarte puțin timp pentru analiză. Ce este planificarea, însă? În modul cel mai simplu, planificarea se referă la alocarea mijloacelor finite de care dispune o companie pentru a-și îndeplini niște țeluri, niște targeturi, niște KPI. Partea complexă, însă, și întrebarea cheie este legată de ce înseamnă a avea o planificare optimă. Faptul că îmi propun niște obiective și le ating nu înseamnă că am făcut o planificare optimă în sine. Poate se putea mai mult, poate se putea mai repede. În general, se putea mai bine. O parte inerentă a planificării este întrebarea: «Cum arată succesul unei planificări optime?» Suntem deja de doi ani confruntați cu problema Covidului – nu ne așteptam la el, dar a trebuit să reacționăm. Acum sunt probleme geopolitice – războiul din Ucraina, diferite tensiuni politice – care pot apărea oricând. Asta a schimbat planificarea și felul în care noi trebuie să adresăm imprevizibilul. Dacă până acum ne-am putut coordona ca să răspundem unor factori probabili. În acest context, care este întrebarea pe care ne-o punem: «Ce se poate întâmpla? Cu ce mă pot confrunta? Cum voi face față? » Lucrurile s-au schimbat, astfel că în afară de «probabil» trebuie să ne axăm și pe ce este posibil.”

De la Cristina Săulescu, Partner, Cabot Transfer Pricing, am aflat care sunt noutățile fiscale ale anului 2022 și în materie de prețuri de transfer.

„La e-Factura, cea mai mare provocare este că persoana care are acces la SPV trebuie să încarce și să descarce documente – nu poți să dai acces oricui la SPV, iar ANAF promite că va rezolva problema.”

Sistemul RO e-factura vine cu o multitudine de neclarități și provocări, a mai punctat Cristina, menționând:

  • facturile simplificate (bonurile fiscale cu codul de TVA);
  • lipsa unor elemente opționale pe factura normală conduc la invalidarea facturii electronice (livrare, modalitatea de plată, etc);
  • cum vor reuși firmele care comercializează produse cu risc fiscal ridicat prin zeci/sute de magazine, să respecte obligația încărcării tuturor facturilor emise în sistem, în timp real? Ce persoane/care angajați să aibă acces la SPV?
  • ce penalități riscă cei care nu se conformează?

Ciprian Stoian, Regional Tax (CE) and Transfer Pricing Manager, Endava, a vorbit la „CFO Conference Cluj-Napoca” despre digitalizarea proceselor fiscale pentru companiile din România – o privire de ansamblu a specialistului fiscal. În prezentarea sa, Ciprian a subliniat care este rolul expertului financiar-contabil în procesul post-digitalizare:

  • înțelegerea metodologiei de calcul în mod digitalizat / a regulilor fiscale transpuse 
  • solicitarea de modificări în automatizare (dacă e cazul), în funcție de situația întâlnită
  • posibilitatea revizuirii calculațiilor automatizate 
  • asigurarea conformării documentare în cazul unui audit / control fiscal
  • realizarea palierelor de pregătire / revizuire a calculațiilor
  • securitatea informatică a soluției automatizate (atenția de acordat acestui subiect)

Ionuț Grama, Director Central Eastern Europe & Turkey, Kyriba, și John Vincent, Regional Presales Manager EMEA Emerging, Kyriba, ne-au vorbit despre optimizarea trezoreriei prin digitalizare, cu accent pe conectivitatea bancară și abilitățile speciale pe care digitalizarea le-o conferă trezorierilor. 

În digitalizarea trezoreriei, totul se bazează pe conectivitate, în mod special cu băncile partenere, dar și cu sistemele interne ale corporației. Pentru trezorierii corporatiști, care intenționează să devină mai eficienți și să își optimizeze procesele, acest subiect al conectivității este din ce în ce mai important. Vom vedea astăzi împreună cum conectivitatea bancară facilitează digitalizarea trezoreriei și ce puteri speciale le aduce trezorierilor. 

Conectivitatea și integrarea sunt la baza soluțiilor noastre, fie că integrăm trezoreria cu sistemele interne, de contabilitate sau ERP ale companiei, sau dacă utilizăm librăria noastră extinsă de formate de plăți și conectori bancari pentru a conecta companiile la universul de bănci și conturi bancare și pentru a facilita flow-ul de date, informații financiare și plăți între trezoreriile companiilor și bănci. 

Folosind Kyriba ca agregator de conectivitate, se obține conectivitate imediată și în timp real la bănci pentru extrase de cont, plăti, confirmări și raportări. Ceea ce oferă Kyriba este așa numită Connectivity-as-a-Service, unde conectivitatea este implementată, monitorizată și administrată de noi, ca parte a serviciului pe care îl oferim. Kyriba gestionează integral conectivitatea, tot ce avem nevoie de la companie este lista de bănci la care aceasta dorește să se conecteze”, a precizat Ionuț Grama.

În continuare, colegul său, John Vincent, a realizat un demo, pentru a ilustra modul în care soluția Kyriba ajută companiile să își cunoască și controleze lichiditatea, să își automatizeze plățile, să ia decizii de finanțare sau investiție și să gestioneze riscul financiar.

Guillaume Macczak, Consulting CFO & GBS Services Associate Partner, EY România, ne-a prezentat câteva dintre punctele cheie ale studiului CFO Imperative.

 „Responsabilitățile unui CFO trebuie să rămână acelea de a proteja, a optimiza și a crește businessul, însă în viitor se va schimba modul în care acestea vor fi implementate. 

În următorii trei ani, liderii financiari din România trebuie să devină mai degrabă parteneri de business pentru organizația din care fac parte, iar 78% dintre Directorii Financiari români se așteaptă să fie implicați destul de mult în strategia de dezvoltare și execuție, în timp ce 69% dintre ei se așteaptă să fie implicați într-un proces de inovare a procesului de business, care să aducă noi oportunități de profit. 

Scopul CFO-ului viitorului este să aducă valoare organizației printr-o strategie axată pe trenduri și scenarii; acesta trebuie să acționeze agil, proactiv și să fie motivat de nevoile clienților (70%), să identifice oportunități de digitalizare (inteligență artificială, data & analytics) la costuri cât mai scăzute (56%).”

Studiul a fost realizat la sfârșitul anului 2021, după mai mult de un an de experiență de lucru în condițiile pandemiei COVID-19.  Aproximativ 100 de lideri din domeniul financiar au fost intervievați pentru a înțelege echilibrul provocator pe care  trebuie să îl negocieze în fiecare zi – ajutând la stabilizarea companiei pe termen scurt, creând condițiile potrivite pentru creștere pe măsură ce ieșim din criză și construind rezistența de care compania va avea nevoie pentru a trece prin următoarele cicluri.

În cea de-a doua parte a evenimentului, a avut loc un panel de dezbatere moderat de Anton Niculescu, Managing Partner, Inulta, la care au participat: Ioana Birta, Mircea Sânceanu, Bogdan Cojocaru, Valentin Bratu și Iulia Sbiera.

Obiectivul departamentului financiar este să fie loc pentru toată lumea: atât pentru cei ambițioși, care doresc să promoveze rapid, și cei care au alte priorități personale și vor să își termine munca în cele opt ore. Este important să vedem lucrurile în ansamblu. Facem lucrurile mai interesante pentru că digitalizarea, transparența și adaptarea la piață fac parte din misiunea noastră organizațională. Ca să putem face față, trebuie să colaborăm bine ca echipă. Este un proces continuu acela de a automatiza acele procese repetitive și care ne obligă să facem munca mai interesantă zi de zi. Nu este ușor procesul de schimbare, dar mă străduiesc să le aduc colegilor în vedere partea favorabilă: aceste schimbări sunt inevitabile. Sunt anumite taskuri pe care o persoană nu le poate face la fel de bine ca un robot – automatizarea e o oportunitate, dar și o resposnabilitate, pentru că trebuie să facem eforturi să ne adaptăm”, a punctat Ioana Birta, CFO, TeraPlast Group.

La rândul său Mircea Stânceanu, CFO, Farmec, a subliniat că un CFO trebuie să lucreze în strânsă colaborare cu board-ul companiei: „Suntem într-o perioadă în care lumea e debusolată, de exemplu, există rupturi în lanțul de achiziții. Ce facem în astfel de situații? Noi avem un produs ce conține un ingredient unic, cu un singur furnizor, pe care l-am comandat în noiembrie și nu a ajuns. Ce ne facem în acest caz? Rolul CFO-ului este fantastic, dar trebuie să facă echipă cu board-ul companiei. Trebuie să te reinventezi mereu, iar pentru asta trebuie să ai oameni (…). Din păcate, există mulți antreprenori la care, în momentul în care ei zic că ajung sus, apare această autosuficiență, dar și dorința de mai mult. Dar dacă nu faci nimic, nu ai cum să obții mai mult. Atunci ai cea mai mare nevoie de CFO, care să întrebe liderul ce vrea să facă.”

„Ce înseamnă curba de creștere ca deviză «dacă nu crești, mori»?”, l-a întrebat Anton Niculescu Managing Partner, Inulta, pe Bogdan Cojocaru, CFO, CEMACON.

Cred că e foarte important ca cel care gestionează datele să înțeleagă procesele. Trebuie să îți dai seama unde ai impactul cel mai mare. Majoritatea de aici putem spune că Excel e prietenul nostru cel mai bun, dar cred că ar trebui să mergem la alt nivel. De exemplu, noi folosim instrumente de business intelligence ce ne oferă acces la date în timp real. Aceste instrumente scurtează din proces și nu mai ai nevoie de atât de multă muncă și de rapoarte (…) Dacă ne uităm la trecutul Cemacon, acum doi-trei ani, ne întrebam dacă mai putem crește și unde putem ajunge. Nu este suficient să rămâi într-un loc; piața se schimbă, oamenii vor produse mai performante, apar noutăți legislative, trebuie să ai cadrul în care să creezi produse noi”, a explicat Bogdan Cojocaru.

Valentin Bratu, Managing Partner, Inulta, a punctat în cadrul panelului de debatere care sunt diferențele de priorități ale directorilor financiari din companiile românești și cele internaționale: „Ca direcție, nu cred că diferă foarte mult. Viziunea și ce își doresc departamentele financiare din România și cele occidentale sunt destul de similare, însă la noi nu cred că CFO-ului i se dă permisiunea să ia deciziile liber. Când vine vorba de digitalizare, mi se pare că în Europa de Est sunt umplute niște goluri, dar cei responsabili nu se uită la proces holistic, ca să vezi ce anume trebuie să digitalizezi. Majoritatea companiilor planifică în Excel, pentru că nu s-au uitat atent la proces, și astfel ajung să umple niște mini-goluri. Abilitățile CFO-ului trebuie să crească cu cele ale echipei.”

În finalul „CFO Conference Cluj-Napoca”, Iulia Sbiera, CFO, Pehart Grup, ne-a explicat cum putem analiza datele astfel încât să luăm cele mai bune decizii pentru business.

E important să ne uităm de la un capăt la altul: care e decizia pe care vrei să o iei și unde ai tu o problemă. Selectezi, începând de la finalitate, care sunt datele la care vrei să te uiți. După ce ai văzut un scenariu de bază, cu analiza care pleacă istoric, vei începe să lucrezi diverse alte scenarii. Noi rulăm aceste sensitivități pe diverși parametri și vedem care sunt scenariile. Ne ducem până la extreme, pentru a ne da seama cum putem acționa în astfel de situații. Atunci când facem analizele de genul acesta, noi folosim Excel – asta pornește de la felul în care au fost experiențele noastre anterioare. Chiar și Exelul poate să facă mult mai mult decât majoritatea dintre noi folosim – poți să faci automatizări bune acolo, poți să faci modelări bune acolo. Însă e important să selectăm ceea ce este cu adevărat relevant; plecăm de la ce vrem să obținem, selectăm-filtrăm datele, începem să rulăm scenarii și apoi luăm decizii.”


CFO Conference Cluj-Napoca  este un eveniment organizat de BusinessMark.

Ediția din mai 2022 s-a bucurat de susținerea partenerilor: Inulta, EY România, CEMACON, DocProcess, Cabot Transfer Pricing, Kyriba

Evenimentul a fost susținut de: Camera Consultanților Fiscali

Suportul tehnic a fost oferit de SCS – Schinkel Conferințe Soluții

Partenerul de mobilitate al evenimentului a fost Avis România

Parteneri media ai evenimentului au fost: Spotmedia, Ziarul Bursa, Contzilla, Transilvania Business, Financial Market, Jurnalul de Afaceri, Belgian Luxemburg Romanian Moldovan Chamber of Commerce – BEROCC, Express de Banat, Global Manager, Finzoom, Top Business, MATEK, spatiuconstruit.ro, All About Jobs, Arad24.net, Debizz, Revista Piața, administrație.ro, Digital Business, Ziarul 21


Citește și:

„Companiile care nu se adaptează la nevoile generațiilor millennials și z pierd lupta privind atragerea talentelor”. Iată care au fost cele mai importante subiecte dezbătute în cadrul „Magnetico 2022”

Digitalizarea, elementul esențial în transformarea departamentului de resurse umane. Iată cum a fost la prima ediție a Sibiu HR Vibes, după doi ani de pandemie

Specialiștii de resurse umane clujeni s-au reunit la „Cluj-Napoca HR VIBES” 2022, pentru a discuta despre tendințele de muncă ale viitorului

Specialiști din companii de top s-au reunit la „Tax & Finance Forum 2022”, pentru a discuta cele mai recente noutăți fiscale și legislative, cu impact local și internațional

reTAG – a retail, FMCG & e-commerce conference for the modern world. Viitorul sectorului de vânzări este digital, însă nu trebuie să neglijăm factorul uman

CFO Conference 2022: Rolul CFO-ului modern- de la ”retrospective looking” la ”prospective looking”


Statelor membre li se oferă premisele să implementeze zero TVA pentru produsele esențiale – alimente, produse farmaceutice sau produse de uz medical. Consiliul Uniunii Europene tocmai a adoptat Directiva care permite ”reformarea” cotelor de TVA în întreaga Uniune Europeană și oferă statelor membre flexibilitate în stabilirea cotelor. Cutia Pandorei a fost deschisă. Statelor le va reveni responsabilitatea găsirii acelui echilibru fin între atingerea obiectivelor de politică socială, care să ofere avantaje concrete contribuabililor, consumatori finali sau firme, sau în atingerea obiectivelor de politici verzi și neafectarea veniturilor bugetare sau respectarea neutralității TVA. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că gestionarea mai multor cote creează complexitate și potențează litigiile privind corectitudinea aplicării cotelor de TVA și variațiile lor în limitele aceluiași sector, mai ales când se pune problema unor diferențe de cotă pentru produse aflate în concurență. Iar aici, noile instrumente de audit fiscal în timp real (SAF-T, E-Factura) în curs de implementare la nivelul administrației fiscale creează pârghiile unei detectări mai rapide ale diferențelor de cote şi tratament de TVA aplicabile pentru produse similare sau identice, la nivel de sector, sau cel puțin aceasta pare să fie direcția.

Revizuirea cotelor de TVA este un proiect la care se lucrează de multă vreme la nivelul Consiliului UE, intenția forurilor europene fiind aceea de a oferi guvernelor mai multă flexibilitate în stabilirea şi adoptarea cotelor reduse de TVA, dar și în îndeplinirea priorităților generale ale Uniunii Europene (în principal reziliența sistemului de sănătate, Pactul verde european și tranziția digitală). Practic, vorbim despre prima reformare a cotelor de TVA  într-o istorie de aproape 30 de ani. 

Noua Directivă a actualizat și modernizat lista bunurilor și serviciilor pentru care sunt permise cote reduse de TVA (anexa III la Directiva de TVA), pentru a ține cont și de transformarea digitală a economiei. Actualizarea listei a fost determinată de o serie de principii, cum ar fi interesul consumatorului final și interesul general. Toate derogările existente, care au permis anumitor state membre să aplice cote preferențiale pentru anumite produse sunt deschise acum tuturor statelor, cu condiția respectării unor condiții similare. Directiva conține și o nouă dispoziție, care va da statelor membre permisiunea de a reacționa rapid în circumstanțe excepționale, cum ar fi pandemiile, crizele umanitare sau dezastrele naturale.

Tot Directiva stipulează că produselor dăunătoare mediului, cum ar fi combustibilii fosili și îngrășămintele, nu li se vor mai putea aplica cote reduse, începând cu 1 ianuarie 2030 și, respectiv, 1 ianuarie 2032.

Noile prevederi au intrat în vigoare chiar pe 6 aprilie 2022 – la publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

Statele membre vor continua să aplice cota normală sau standard de cel puțin 15%, dar vor putea aplica două cote reduse de cel puțin 5% la maxim 24 din categoriile de articole cuprinse în lista din anexa III la Directiva TVA – de exemplu apă, medicamente, produse farmaceutice, produse de sănătate și igienă, transport de persoane, cărți, ziare și periodice. De altfel, noua Directivă introduce 10 categorii noi în anexa III, cum ar fi: livrarea şi instalarea de panouri solare, îmbrăcăminte şi încălțăminte pentru copii, scaune auto pentru copii sau biciclete. Multe din categoriile existente dobândesc un domeniu de aplicare mai larg – de exemplu, transmisiunea în direct pe internet a unor evenimente sportive sau ore de exerciții fizice, atunci când sunt transmise prin internet, bunuri ecologice. În plus, fiecare stat membru poate stabili o cotă super-redusă (mai mică de 5%) și o scutire cu drept de deducere (cota 0%) pentru produsele care să acopere nevoile de bază, precum alimente, medicamente, produse farmaceutice, dar și panouri solare.

Veștile bune trebuie însă tratate cu atenție – o structură fragmentată a cotelor de TVA nu va face decât să crească complexitatea, atât pentru companii, cât și pentru administrația fiscală, care trebuie să fie gardianul aplicării corecte a Legii. Ori, așa cum vedem din exemplele anterioare, scăderile cotelor de TVA nu au adus o reducere a evaziunii sau fraudei şi nici o creștere a veniturilor bugetare.

Cum se văd reducerile de cote de TVA în buzunarul consumatorului? Experiența arată că prețurile răspund mai mult la majorările de TVA decât la scăderi. Potrivit unui studiu privind incidența modificărilor de cote de TVA asupra prețurilor, se pare că prețurile sunt de două ori mai sensibile la o creștere de TVA, decât la o scădere a cotei – pentru aceleași produse, cu același procent de creștere/scădere. Totodată, asimetria prețurilor este reflectată și în profiturile operatorilor economici. Concret, firmele cu rate mai mici de profitabilitate tind să transfere mai mult creșterile de cote de TVA prin prețul către consumatori, comparativ cu scăderile. Apoi, același studiu mai arată că asimetria persistă pe termen lung, chiar la câțiva ani după eliminarea unei reduceri de cote de TVA. Cu alte cuvinte, reducerile cotelor de TVA nu au întotdeauna chiar efectele scontate, cel puțin nu la nivelul consumatorului final.

În concluzie, diversificarea structurii de cote reduse de TVA poate să ridice probleme și din punctul de vedere al neutralității TVA, atunci când produse similare aflate în concurență unele cu altele, pot fi subiectul unor cote diferite de TVA. Toate acestea fac ca soluția succesului noii Directive să stea în modul în care statele, deci și România, vor înțelege să acceseze beneficiile unor structuri flexibile ale cotelor reduse de TVA și cum le vor transpune în legislațiile naționale.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

 

 

Material de opinie semnat de Georgiana Iancu, Partener, Coordonatorul Departamentului de Impozite Indirecte, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Opinie Deloitte România: Mult așteptata amnistie a datoriilor fiscale rezultate din reîncadrarea diurnelor în venituri salariale

Mihai Petre, EY România: Scutiri de taxe vamale şi TVA pentru relocarea fabricilor din Ucraina, Rusia, Belarus în România

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Indexul OLX al locurilor de muncă – predicții în piața muncii pentru 2022

Cristina Săulescu, Cabot Transfer Pricing: Popriri fiscale greșite – cinci recomandări pentru contribuabilii corecți, care au fost popriți în mod eronat

Opinie Deloitte România: Cerințe noi de reglementare în industria bancară – constrângere sau oportunități de dezvoltare?

CFO Conference 2022: Rolul CFO-ului modern- de la ”retrospective looking” la ”prospective looking”

Opinie Deloitte: Cetățenii ucraineni beneficiază de acces liber la piața muncii din România


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Credit foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

2022 are toate șansele să fie unul „istoric” pentru taxele indirecte, cu precădere în sfera taxei pe valoarea adăugată (TVA). Astfel, anul acesta pare să fie unul în care Guvernele și autoritățile fiscale își propun să recupereze timpul pierdut și să implementeze cele mai bune practici privind îmbunătățirea nivelului de colectare a TVA. Cel mai recent exemplu: Comisia Europeană a lansat un proces de consultare publică, ce este așteptat să se concretizeze cu un proiect de propunere legislativă în legătură cu inițiativa sa „TVA în era digitală”. Acesta ar urma, pe de o parte să crească transparența în raportarea digitală – prin facturarea electronică, dar și să extindă înregistrarea unică în scop de TVA. Până la urmă, importanța impozitelor indirecte pentru guverne continuă să crească, ritmul digitalizării prinde viteză, deficitele accelerează, la fel trebuie să se întâmple și cu colectarea. La ce să fie atente companiile în 2022 în privința TVA?

Comisia Europeană a anunțat, recent, lansarea unei consultări asupra modului în care ar trebui să fie actualizat sistemul de TVA, astfel încât să fie adaptat la economia digitală și la noile modele de afaceri, dar și să reducă poverile administrative și costurile pentru întreprinderi.

„Consultarea solicită părerile părților interesate cu privire la adaptarea actualelor norme de TVA la era digitală și la modul în care tehnologia digitală poate fi utilizată, atât pentru a ajuta statele membre să lupte împotriva fraudei în materie de TVA, cât și pentru a aduce beneficii întreprinderilor. Se solicită opinii cu privire la: obligațiile de raportare TVA și facturarea electronică, tratamentul TVA al economiei platformei (platformele digitale) și utilizarea unei singure înregistrări TVA în UE”. Practic, prin consultarea ce va rămâne deschisă până pe 15 aprilie 2022, Comisia solicită nu doar contribuția părților interesate, ci și comentarii privind modul în care tehnologia digitală poate ajuta statele să lupte împotriva fraudei în materie de TVA și să faciliteze conformitatea afacerilor.

Nu este exclus ca dezbaterea recent lansată în preambulul pachetului legislativ așteptat pentru acest an să fie o posibilă tentativă de unificare/centralizare a facturării electronice.

Direcția principală – factura electronică. Introducerea facturării electronice a ajutat statele să „plombeze” scurgerile de TVA, așa numitul deficit de colectare a TVA, adică venituri din TVA ce nu mai ajung la buget, care, în 2019, s-a ridicat la 134 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. Cel puțin 13 țări ale Uniunii Europene au un sistem de facturare electronică sau intenționează să implementeze unul. Iar facturarea electronică continuă să fie soluția la care apelează autoritățile fiscale care doresc să maximizeze colectarea TVA-ului. De aceea, în 2022, trendul va continua, fie că va fi vorba despre facturarea electronică obligatorie, fie de programe-pilot pe bază de voluntariat, înainte de aplicarea obligatorie mai largă.

Slovacia este în proces de implementare a unui sistem național central de facturare electronică aplicabil pentru relația Business to Government care se dorește a fi extins pe relațiile Business to Business (B2B) și de la Business to Consumer (B2C), începând cu ianuarie 2023. Polonia, tocmai și-a lansat noul Sistem național de facturi electronice (KSeF). Din 2022, utilizarea KSeF este voluntară și toți contribuabilii vor putea emite facturi structurate. Se anticipează că utilizarea KSeF și facturarea electronică va deveni obligatorie de la 1 ianuarie 2023. De asemenea, noul guvern de coaliție german va publica mai multe detalii despre o nouă platformă obligatorie de facturare electronică și se așteaptă, de asemenea, mai multe detalii, legislație și specificații tehnice din Franța și Spania. Desigur, toate aceste noi mandate de facturare electronică ar fi condiționate, în prezent, de obținerea de către țări a unei derogări de la Comisia Europeană, dar este posibil ca modificările așteptate de la Bruxelles să conțină prevederi exprese, care să elimine, în anumite condiții, această obligație.

Unde este România? Ultimele statistici, cele pentru anul 2019, ne arată nu doar că România rămâne pe locul 1 la nivelul clasamentului UE din perspectiva necolectării TVA, cu un procent de 35%, ci și că țara noastră este în top trei state la nivelul cărora decalajul a crescut. Acest lucru pune o presiune foarte mare pe buget, în primul rând, dar și pe administrația fiscală, care are sarcina să îmbunătățească nivelul de colectare.

De aici și cele trei inițiative foarte importante de pe agenda administrației fiscale – SAF-T, Ro E-Factura și Ro E-transport.

Căi de creștere a colectării. SAF-T sau Declarația 406, cum a fost numită raportarea, integrează sub forma unui fișier electronic, toate datele contabile extrase automat din sistemele IT ale contribuabililor, precum şi mapările privind tratamentul fiscal aplicat, ce sunt exportate și transmise către autoritățile fiscale. 

SAF-T solicită completarea obligatorie a 260 de câmpuri dintr-un total de 800. Cum se înțelege, puține sunt ariile neacoperite încă de Declarație. Dar tocmai prin gradul mare de detaliu se creează premisele unor controale fiscale de la distanță și, pe termen mediu, eliminarea sau simplificarea anumitor declarații din zona TVA.

Declarația 406 permite, astfel, ANAF atât corelarea TVA-ului din SAF-T cu cel din decontul de TVA sau a impozitului cu reținere la sursă, cât și identificarea acelor tranzacții cu risc fiscal ridicat și crearea unui profil al operatorilor economici cu nivel ridicat de risc, pentru care se impune accelerarea unei acțiuni de control fiscal.

Toate acestea solicită administrației fiscale un ritm rapid și susținut de reacție, iar contribuabilii trebuie să îl anticipeze și să vină în întâmpinarea solicitărilor autorității, asigurând coerență în informațiile raportate. Pentru că, da, o companie poate beneficia de o inspecție fiscală de la distanță, cu timpi reduși și interacțiune limitată, dar doar atunci când oferă informații coerente – spre exemplu, dacă se poate testa că soldurile de clienți se pot reconcilia în funcție de facturile emise și sumele încasate sau că totalul intrărilor de stocuri conform facturilor de achiziție se reconciliază cu totalul recepțiilor din declarația SAF-T pentru Stocuri. De unde și importanța foarte mare a punerii în acord atât a informațiilor raportate prin diverse secțiuni din SAF-T, cât și cu informațiile declarate în alte tipuri de raportări – TVA, impozit cu reținere la sursă, situații financiare etc.

De cealaltă parte, anunțată  de mai bine de doi ani în spațiul public, factura electronică obligatorie se concretizează mai devreme decât ne-am fi așteptat.

Mai ales în condițiile în care există o suprapunere între informațiile din factura electronică și SAF-T, principala diferența venind din termenele diferite de raportare. Pentru că, dacă Declarația 406 se raportează cu decalaj de o lună sau un trimestru față de data facturii, factura electronică este accesibilă ANAF în timp real. Astfel, de la 1 iulie 2022, furnizorii de produse cu nivel de risc ridicat, adică din categoria legume, fructe, băuturi alcoolice, construcții noi, produse minerale (ape și nisip, pietriș) și îmbrăcăminte-încălțăminte, vor trebui să aplice facturarea electronică obligatorie.

Cum, de la 1 ianuarie 2022, Declarația 406 a devenit obligatorie pentru marii contribuabili, nu putem decât să sperăm că lecțiile ce vor fi desprinse în perioada următoare să ajute la reașezarea unui calendar mai realist privind implementarea facturii electronice. Pentru că, dincolo de resurse, tehnologie, de cum sunt înțelese noile reguli și standarde, companiile au nevoie și de un anumit interval de timp de pregătire, testare și conformare. Și avem câteva exemple la îndemână în regiunea noastră la care ne putem uita. Astfel, în Polonia, E-factura nu este obligatorie din start, ci este opțională anul acesta, urmând să devină obligatorie din 2023. Franța este în proces de autorizare a facturării electronice și tocmai a primit derogarea pentru implementarea obligatorie, începând cu 1 ianuarie 2024. La fel, și în Belgia, și în Spania – factura electronică a fost opțională inițial, pentru ca abia apoi să devină obligatorie.

Ori, nu trebuie ignorat că, pentru a asigura o continuitate a business-ului și a fluxurilor de numerar, companiile ar trebui să adopte soluții care să le permită citirea facturilor în formatul structurat prevăzut. Și aceasta în condițiile în care firmele deja trec prin transformări digitale pentru a se putea conforma raportării SAF-T. Am recomanda realizarea unei analize, care să privească la decizia de introducere a facturii electronice prin prisma proporționalității ei. Pentru că, indiferent cât de facilă ar fi la finalul zilei tehnologia de comunicare către ANAF a facturilor electronice, o astfel de măsură implică o redesenare a fluxurilor și proceselor de postare a facturilor emise și primite, precum și de comunicare a acestora între furnizori și clienți. Redesenare care este greu, dacă nu chiar imposibil de soluționat într-un timp atât de scurt.

Pe de altă parte, este evident că obligația generalizată de facturare electronică vine cu avantaje clare în ceea ce privește combaterea fraudei și a evaziunii fiscale: facilitează conformarea voluntară și oferă posibilitatea administrației fiscale să verifice în timp real suprapunerile dintre TVA declarată și colectată și facturile emise și primite. Ea are avantaje și pentru companii, mai cu seamă pentru cele care încă depind de facturarea tradițională (pe suport hârtie):  aici ne putem gândi chiar la reducerea termenelor de plată pentru furnizor, reducerea costurilor de imprimare și a taxelor poștale, reducerea costurilor și a întârzierilor legate de procesarea facturilor în contabilitate, dar și costuri de stocare mai mici.

Și încă un detaliu: implementarea unei astfel de măsuri trebuie să asigure coerența cu regulile consacrate de facturare din Directiva de TVA, care acordă aceeași recunoaștere facturilor pe hârtie, ca și celor electronice, și care prevede că utilizarea facturii electronice se poate face doar cu acceptul ei de către destinatar. Cu alte cuvinte,  obligativitatea E-factura este permisă ca o derogare de la regulile de facturare și doar atunci când se justifică prin lupta cu evaziune fiscală și simplificare în colectarea impozitelor. Introducerea obligatorie a facturării electronice, fără o aprobare a Consiliului UE reprezintă o încălcare a Directivei de TVA și poate declanșa procedura de infringement (o procedura administrativă de constatare a neîndeplinirii unor obligații, ce ar putea însemna acționarea României în instanță). De altfel, potrivit unor declarații oficiale recente în spațiul public, România a solicitat deja această derogare, ceea ce ar putea crea premisele utilizării facturii electronice generalizate în curând.

Pe lângă aceste obligații de raportare, companiile vor mai trebui să facă față și unei a treia – Ro E-transport. Practic, Ro E-transport vine să acopere o zonă de raportare opțională în Declarația 406 – punct de plecare, punct de destinație, care, în felul acesta devine și ea obligatorie. Sistemul RO e-transport va monitoriza transporturile de bunuri pe teritoriul național. Este o nouă raportare menită să contribuie la reducerea evaziunii fiscale, pentru care nu este disponibilă, încă, procedura de aplicare. Aceasta urmează să fie dezvoltată pentru a prelua, așa cum au arătat reprezentanții ANAF, cât mai multe informații în mod automat sau semi-automat din toate raportările pe care ANAF le are la dispoziție sau prin interacțiunea cu alte instituții publice deținătoare de informații în completarea acestor baze de date.

În concluzie, avem de-a face cu o efervescență fără precedent în transformarea administrării și administrației fiscale, astfel că, agilitatea cu care contribuabilii vor adresa conformarea la noile raportări SAF-T, E-factura, E-transport, va modela semnificativ  succesul cu care contribuabilii vor gestiona inspecțiile fiscale din anii care urmează, dar și eficiența și costurile asociate raportărilor fiscale.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie semnat de Georgiana Iancu, Partener, Coordonatorul Departamentului de impozite indirecte, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Opinie Deloitte România: Cumpărarea unei locuințe, între scumpirea creditelor și cota redusă de TVA

Opinie EY România: Ce bani sunt disponibili prin ajutoare de stat și alte fonduri nerambursabile. Scurt ghid pentru investitori

Opinie Deloitte România: Multe firme românești nu sunt pregătite pentru raportarea ANAF. Care sunt motivele?

Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor

Opinie Deloitte România: Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

Florentina Șușnea, PKF Finconta: „Cinci teme esențiale pe agenda liderilor de business în 2022”

Alex Milcev, EY: Suntem în fața unei schimbări fundamentale de paradigmă. Asistăm la un nou nivel al relației ANAF – contribuabil

Studiu Deloitte: Companiile imobiliare din sectorul comercial estimează o creștere a veniturilor în acest an, iar 73% se așteaptă la intensificarea tranzacțiilor


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.