economie - Business Mark

Vizita recentă a delegației Fondului Monetar Internațional (FMI) la București se încheie cu rezoluții (aparent) pozitive pentru mediul de afaceri și investitori. Membrii misiunii FMI în România nu au cerut, contrar zvonurilor și așteptărilor pesimiste, măsuri drastice, majorări de taxe sau măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. Dimpotrivă, au recomandat reinstaurarea stabilității și a predictibilității pentru a recâștiga încrederea partenerilor internaționali și a investitorilor, după cum a reiterat ministrul Finanțelor, Tánczos Barna.

Reprezentanții Guvernului au participat la o serie de consultări cu partenerii financiari internaționali ai României, având ca obiectiv analiza celor mai recente evoluții financiare și economice ale României, cel mai probabil și pe fondul retrogradării ratingului de țară, dintr-o perspectivă stabilă, la una negativă[1].

În cadrul consultărilor, delegația guvernamentală a reconfirmat angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în acest an și de a continua traiectoria corectivă și în anii următori, conform Planului fiscal agreat cu Comisia Europeană și a recomandărilor primite în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv.

Planul bugetar-structural pe termen mediu al României aprobat de ECOFIN

Reamintim că România este înscrisă în Procedura aplicabilă Deficitelor Excesive (PDE) a Consiliului European încă de acum cinci ani, în condițiile depășirii, în anul 2019, a valorii de referință a UE privind deficitul bugetar de 3% din PIB.

Începând cu acest an, statele membre au obligația să-și pregătească și planuri bugetare-structurale naționale pe termen mediu, în cadrul cărora să stabilească direcția de reformare și strategia investițională pentru următorii 4 – 7 ani, cu scopul primordial de a aduce datoria publică la un nivel prudent și de a menține deficitul public sub valoarea de referință de 3% din PIB.

Pe 21 ianuarie 2025, Consiliul a dat undă verde planurilor bugetar-structurale pentru 21 de state membre, inclusiv România – căreia i s-a aprobat și prelungirea perioadei de ajustare bugetară de la 5 la 7 ani. În planul înaintat Consiliului, România se angajează să realizeze un set de reforme și investiții menite să îmbunătățească creșterea și sustenabilitatea bugetară până în 2031.

Elementul-surpriză este dat chiar de setul de reforme pe baza căruia Planul este dezvoltat, acesta fiind compus din mai multe angajamente, unele preluate ca atare din Planul de Redresare și Reziliență (PNRR), altele – deși existente în PNRR – au fost propuse cu specificații suplimentare, dar și de unele reforme noi. Printre cele mai interesante măsuri pe zona fiscală notăm:

Reforma salariului minim – își propune să introducă din 2025 un nou sistem de stabilire a salariului minim brut, bazat pe ratele preconizate ale inflației și ale creșterii productivității previzionate de o instituție independentă.
Reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor – completează acțiunile din PNRR și constă în măsurile de reducere treptată a domeniului de aplicare a regimului microîntreprinderilor. Se preconizează că, față de sistemul actual, reforma ar putea aduce venituri bugetare importante, dacă s-ar continua cu o reducere și mai drastică a pragului de eligibilitate (prin alinierea cu pragul de TVA) și actualizarea cotelor de impozitare. Reamintim că Ordonanța-Trenuleț a adus deja modificări substanțiale pentru IMM-uri, reducând pragul de eligibilitate de la 500.000 euro, la 250.000 euro în 2025 și, respectiv, la 100.000 euro din 2026 pentru impozitul pe microîntreprinderi. Deși în PNRR se nota că reducerea graduală a ariei de aplicabilitate pentru regimul micro-companiilor se va finaliza până în T4 2024, pare că Guvernul pregătește o nouă serie de măsuri prin care să majoreze cotele de impozitare și să înăsprească și mai mult condițiile de aplicare.
Reforma privind revizuirea cadrului fiscal – o reformă existentă în PNRR care viza eliminarea treptată a stimulentelor fiscale, regândirea impozitului pe proprietate sau extinderea impozitării ecologice și care va fi suplimentată cu noi măsuri ce vor trebui implementate încă din acest an, pentru a se extinde în toate domeniile de impozitare. Două zone de acțiune se remarcă pentru această reformă, care ne pot oferi indicații despre direcția din care ne putem aștepta la o nouă serie de modificări legislative, și anume:

revizuirea stimulentelor fiscale actuale în toate domeniile de impozitare: impozit pe profit, impozit pe venit și contribuții sociale, impozite pe proprietate etc. Prin urmare, în ciuda schimbărilor importante aduse de Ordonanța-Trenuleț (eliminarea facilităților fiscale din sectoarele IT, construcții, agricultură, industria alimentară, eliminarea sau reducerea unor beneficii fiscale), nu este greșit să ne așteptăm la o nouă serie de facilități fiscale dezactivate în perioada următoare;
operaționalizarea sistemului informatic de evaluare a proprietăților, pentru implementarea modelului automat de evaluare pentru impozitarea bunurilor imobiliare din 2026.

În plus, reforma administrării sistemului de impozite și taxe – bazată pe acțiunile PNRR privind îmbunătățirea proceselor de administrare a sistemului fiscal și extinderea digitalizării, cuprinde măsuri privind introducerea unui mecanism de detectare timpurie a fraudelor TVA și a unor instrumente pentru abordarea deficitului de încasare a TVA; o mai bună monitorizare digitală a conformității (prin e-Factura, SAF-T, e-AMEF, e-TVA, DAC-7, CESOP etc.) sau introducerea unui mecanism de control al planificării fiscale.

În pofida asigurărilor optimiste ale Guvernului, starea de volatilitate crescută și insecuritate se resimte în mediul de afaceri și la nivelul investitorilor încă de la finalul anului 2024. Se pare însă că legislativul pregătește o nouă serie de reforme fiscale, fără de care deficitul bugetar asumat nu ar putea fi atins.

Guvernul român trebuie să prioritizeze mai multe acțiuni-cheie în 2025 pentru a asigura o creștere economică durabilă și stabilitate fiscală. Aceste acțiuni includ:

Valorificarea pe deplin a noului cadru de guvernanță pentru a impulsiona reformele și investițiile.
Reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB prin adoptarea unor măsuri fiscale prudente și asigurarea că bugetul reflectă acest obiectiv.
Îmbunătățirea eficienței colectării veniturilor pentru a atinge țintele propuse, abordând deficitul actual de aproximativ 9,7 mld lei.
Alocarea de fonduri suplimentare pentru servicii esențiale și gestionarea cu atenție a cheltuielilor.
Menținerea unui nivel sustenabil al datoriei printr-o mai bună colectare a veniturilor și prioritizarea proiectelor.

Prin adoptarea acestor acțiuni, guvernul român poate lucra pentru a atinge disciplina fiscală și a promova dezvoltarea economică în fața provocărilor continue. Această activitate poate produce rezultatele dorite doar printr-o colaborare și o consultare constantă cu mediul de afaceri.

[1] Conform Agenției de Rating Fitch.

Companiile din România se așteaptă la un an provocator, caracterizat prin optimism moderat, în care se vor concentra pe gestionarea riscurilor și a costurilor, potrivit studiului Deloitte CFO Survey România 2025, realizat la sfârșitul anului trecut în rândul a aproximativ 130 de directori financiari (CFO) din țara noastră. Majoritatea directorilor financiari români se așteaptă la o creștere a veniturilor în acest an (58%), dar ponderea acestora a scăzut continuu în ultimii ani, de la 73% în 2021. Așteptările lor sunt în concordanță cu cele ale omologilor din Europa Centrală.

Studiul subliniază nivelul semnificativ mai mare de prudență vizavi de cheltuielile de capital (CAPEX) comparativ cu anul precedent și cu răspunsurile la nivelul regiunii Europei Centrale. Ponderea celor care anticipează o creștere de CAPEX a scăzut de la 46% în ediția anterioară, la 34%, în timp ce proporția celor care se așteaptă la o scădere a crescut brusc, de la 19% în anul precedent, la 33%.

În ceea ce privește numărul de angajați, doar 26% dintre directorii financiari locali prevăd o creștere, procent în scădere semnificativă de la 37% anul trecut, iar 28% prognozează o scădere, în creștere de la 18% în studiul anterior.

Apetitul pentru risc a scăzut, 87% dintre respondenți fiind de acord că 2025 nu este un moment propice pentru asumarea unor riscuri mai mari, tendință identificată și la nivel regional. Principalele riscuri pentru companiile din România derivă din previziunile rezervate legate de evoluțiile economice, care vor afecta cererea atât pe plan intern (44% dintre respondenți se așteaptă la o scădere), cât și pe plan extern (33% se așteaptă la o reducere a cererii externe), din intensificarea cadrului de reglementare (menționată de 44% dintre respondenți), deficitul de forță de muncă (39%) și din evoluțiile geopolitice (35%). Printre cele mai grave riscuri geopolitice, conflictul din Ucraina a fost menționat de aproape jumătate dintre respondenți (47%).

Inflația este, de asemenea, o preocupare majoră pentru companiile românești, chiar dacă nivelul estimat al acesteia a scăzut de la 11,2% în urmă cu doi ani, la 5,4%, o previziune mai pesimistă decât cea a Băncii Naționale a României și cea a Institutului Național de Statistică. Pentru zona euro, participanții la studiu estimează o rată a inflației de 3,1% în următoarele 12 luni. Opiniile directorilor financiari din România asupra inflației sunt în consens cu cele ale omologilor din Europa Centrală, ambele fiind mai rezervate decât cele emise de instituțiile financiare naționale și internaționale și de macro-economiști.

În acest context, managementul costurilor este prioritatea companiilor, menționată de 37% dintre participanții la studiu. Alte arii pe care companiile din România se vor concentra în 2025 sunt creșterea organică (24%), creșterea pe piețele existente (8%) și introducerea de noi produse și servicii (tot 8%).

„În perioada în care am efectuat studiul, mediul de business aștepta anunțarea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, așadar am întrebat directorii financiari din România care sunt estimările lor cu privire la sistemul fiscal. Cum era de așteptat, cei mai mulți au prevăzut creșteri. De asemenea, ei întrevăd o posibilă creștere a costului finanțării, din cauza nivelului de incertitudine economică și politică. Aceste aspecte explică parțial abordarea lor prudentă față de investiții și ne reamintesc că mediul de afaceri are nevoie în primul rând de stabilitate politică și de predictibilitate legislativă”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

Studiul Deloitte CFO Survey România 2025 a fost efectuat în perioada septembrie-octombrie 2024. Răspunsurile locale sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 650 de directori financiari din 14 țări din Europa Centrală – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Sustenabilitatea se menține în top trei priorități ale echipelor de management la nivel global, la mică distanță după inovație și integrarea inteligenței artificiale (AI), respectiv după preocupările legate de contextul economic, și depășind subiecte precum instabilitatea politică, presiunea reglementărilor și competiția pentru atragerea de profesioniști, arată studiul Deloitte CxO Sustainability Survey 2024.

Un indicator important în acest sens este și faptul că 85% dintre executivii participanți la studiul din acest an – față de 75% în 2023 – declară că organizațiile lor au crescut în ultimele 12 luni investițiile în tranziția „verde”, în timp ce jumătate dintre respondenți afirmă că au început să utilizeze soluții tehnologice pentru atingerea obiectivelor climatice, iar 42% au în plan să o facă în următorii doi ani.

Impactul schimbărilor climatice asupra strategiilor și operațiunilor companiilor este și el în creștere, 70% dintre liderii de business – față de 61% în 2023 – declarând că se așteaptă la efecte majore în următorii trei ani, iar aproape jumătate (45%) arătând că lucrează la transformarea modelului de afaceri în sens sustenabil. Principalele acțiuni întreprinse deja țin de utilizarea de materii prime mai sustenabile (51%), eficiența energetică (49%) și proiectarea de produse și servicii ecologice (48%). Zonele în care companiile participante la studiu au implementat sau au în plan să implementeze soluții tehnologice sunt monitorizarea performanței furnizorilor din perspectiva factorilor de mediu, sociali și de guvernanță (environment, social, governance – ESG), menționată de 57% dintre participanții la studiu, creșterea eficienței operaționale (54%), monitorizarea indicilor interni ESG (54%), dezvoltarea de produse sau servicii sustenabile (52%) și raportarea (52%).

Liderii de business menționează în premieră profitul și reziliența lanțurilor de aprovizionare (37%) în top cinci beneficii ale inițiativelor de sustenabilitate, alături de satisfacerea așteptărilor consumatorilor (38%) și ale angajaților (37%).

„O tendință notabilă identificată de studiu este convingerea tot mai răspândită în rândul echipelor de management că acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice pot fi și un catalizator al inovației, inclusiv prin folosirea tehnologiei, devenind evident că ele funcționează împreună și se pot potența reciproc. De altfel, organizațiile încep să asocieze beneficii financiare tangibile inițiativelor din sfera sustenabilității, care, în ediția de anul acesta a raportului, le surclasează în premieră pe cele legate de brand și reputație, ceea ce denotă o nouă etapă de maturitate în cadrul tranziției”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Studiul atrage atenția asupra faptului că investițiile în sustenabilitate și progresul real al tranziției sunt repartizate inegal. Cele mai multe companii (56%) acționează moderat (moderate middle), urmărind să facă progrese în direcții-cheie, cu beneficii rapide, și doar 17% pot fi încadrate în categoria „liderilor tranziției” (change leaders), care au o abordare complexă și de profunzime a sustenabilității, cu investiții și măsuri constante și coerente. La polul opus, peste un sfert dintre businessuri (27%) au întreprins acțiuni minimale sau nu au acționat deloc până în prezent, deși, din rândul lor, peste jumătate (63%) admit că schimbările climatice au efecte care se resimt deja în strategia și operațiunile lor.

„Din perspectiva obiectivelor strategice asumate prin Acordul de la Paris și Green Deal, angajamentul real pentru sustenabilitate, materializat în acțiuni de mare impact, așa cum sunt transformarea durabilă a modelului de business sau implementarea unor criterii robuste ESG de-a lungul lanțurilor valorice, trebuie accelerat. În România, transpunerea Directivei privind raportarea corporativă în materie de sustenabilitate (CSRD) marchează intrarea într-o nouă etapă a efortului de conformare: mii de companii care activează în țara noastră sunt vizate de raportarea non-financiară obligatorie, care are primele termene în 2025, așadar educarea eficientă a stakeholderilor și dezvoltarea capacităților de colectare de date și de raportare sunt esențiale pentru mediul de business”, a declarat Ovidiu Popescu, Partener, Deloitte România, și Lider al practicilor de energie și sustenabilitate.

Printre obstacolele pe care le întâmpină în demersul de a transforma sustenabil businessul, respondenții menționează lipsa sau insuficiența materiilor prime sustenabile care să le susțină acțiunile (21%), precum și nevoia de a aloca resurse mai degrabă către provocări imediate (18%), așa cum sunt inflația, efectele de piață ale pandemiei și ale tensiunilor geopolitice ș.a.

Studiul Deloitte CxO Sustainability Report 2024 a fost realizat în rândul a peste 2.100 de executivi de top din 27 de țări de pe toate continentele, cu scopul de a analiza evoluțiile în atitudinea și acțiunile organizațiilor din industrii diverse legate de combaterea schimbărilor climatice și tranziția sustenabilă.

Revizuirea Pactului European de Stabilitate și Creștere, care permite statelor membre să funcționeze cu deficitul bugetar și cu datoria publică peste limitele maxime admise, pe o perioadă de până la șapte ani, cu condiția să realizeze investiții în domeniile cheie ale economiei europene, poate reprezenta șansa României de a asigura predictibilitatea fiscală necesară unei dezvoltări sustenabile pe termen lung. În acest scop, planul de reducere a deficitului bugetar, care urmează să fie transmis în septembrie de autorități către Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv, trebuie să vizeze orientarea economiei românești pe un model de creștere durabilă, pe bază de investiții, care să ducă la majorarea veniturilor la bugetul de stat din intensificarea activității economice, concomitent cu un control mai strict al cheltuielilor statului.

Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv împotriva României încă din 2020, însă aceasta a fost suspendată în perioada pandemiei, odată cu relaxarea temporară a cerințelor bugetare pentru toate statele membre, pentru a le permite să gestioneze mai eficient efectele crizei sanitare. Între timp, tensiunile din piața de energie, inflația și războiul din Ucraina au dus la deteriorarea situației bugetare în mai multe economii europene, astfel că procedura de deficit excesiv a fost declanșată și în Italia, Franța, Belgia, Ungaria, Polonia, Malta și Slovacia. Totodată, a crescut necesarul de investiții la nivel european în domenii precum protecția mediului, digitalizare sau apărare. În aceste condiții, autoritățile europene au agreat noua relaxare a regulilor fiscale, în vigoare din aprilie, care prevede menținerea limitelor privind datoria și deficitul public prevăzute în tratatele europene (respectiv 60% din PIB și 3% din PIB), dar oferă mai mult spațiu de manevră statelor membre pentru a-și ajusta dezechilibrele. Dar, pentru a beneficia de această derogare, autoritățile naționale trebuie să elaboreze un plan coerent de revenire cu deficitul bugetar și datoria publică sub limitele maxime admise într-o perioadă de patru ani, care poate crește la șapte ani dacă se angajează la reforme și investiții în domeniile menționate.

În cazul României, care a încheiat 2023 cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB și a depășit, după șapte luni din 2024, 4% din PIB (în condițiile în care ținta pe tot anul este de 5% din PIB), noile reguli sunt binevenite pentru că, astfel, țara noastră are o nouă șansă să se angajeze pe o traiectorie de ajustare bugetară graduală, mai adecvată cerințelor din societate, cu condiția ca planul pe care autoritățile îl vor elabora în acest scop să conțină obiective intermediare ferme, care să fie respectate.

Semnale adverse din economie

Totodată, pentru ca planul să funcționeze, trebuie să țină cont de evoluțiile din economia reală și să prevadă măsuri care să ajute la reglarea dezechilibrelor. În prezent, analiza principalilor indicatori macroeconomici indică încetinirea activității economice și persistența modelului de creștere economică bazată pe consum, preponderent din import, model care nu este sustenabil pe termen mediu și lung. În cel mai recent raport asupra inflației, Banca Națională a României (BNR) evidențiază „temperarea peste așteptări a activității economice la începutul acestui an” și faptul că avansul anual al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru din 2024, la 0,5%, de la 3% în ultimele trei luni din 2023, iar „descreșterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix”, adică de investiții, care au înregistrat „o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre atins în trimestrul IV 2023”, în timp ce consumul populației a continuat să crească accelerat. Totodată, BNR remarcă majorarea deficitului contului curent (cu peste 30% în primele cinci luni din 2024 față de aceeași perioadă din 2023), pe fondul scăderii exporturilor de bunuri și al creșterii importurilor sub impulsul cererii interne.

În aceste condiții, BNR a redus, pentru a doua oară în această vară, dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la 6,5%, pentru a stimula activitatea economică și, implicit, producția internă, care să contribuie atât la dinamizarea exporturilor, cât și la alimentarea consumului intern și, astfel, la temperarea importurilor.

Însă, dincolo de finanțare la costuri rezonabile, pentru dinamizarea activității economice mai sunt necesare și alte condiții favorizante, cum ar fi disponibilitatea capitalului pentru investiții în unități de producție existente sau în proiecte de tip greenfield (atât autohton, cât și străin), stabilitatea geo-politică, dar și un mediu fiscal competitiv și predictibil.

Facilități fiscale și scheme de finanțare pentru mediul de afaceri

Din acest punct de vedere, al fiscalității, România are câteva avantaje competitive în raport cu multe dintre țările UE, evidențiate de o analiză a cadrului fiscal și juridic realizată recent de Deloitte și prezentată investitorilor americani în cadrul unui eveniment organizat de AmCham la Washington. Printre acestea se numără impozitul pe profit de 16%, impozitul pe venit de 10% sau cota generală de TVA de 19%. Reglementările fiscale în vigoare sunt valabile atât pentru companiile românești, cât și pentru cele cu capital străin, asigurând, astfel, un mediu concurențial pentru orice tip de investiție. În plus, în actualul context, caracterizat de nevoia de creșterea a investițiilor, în special în domenii care pot genera valoare adăugată ridicată, sunt de menționat facilitățile fiscale pe care le au la dispoziție companiile active pe piața românească, cum ar fi scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, reducerea de până la 15% din impozitul pe profit pentru majorarea capitalului social sau, poate cea mai importantă, deducerea de 150% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. În afară de facilități fiscale, companiile din România au la dispoziție și diverse scheme de finanțare, din fonduri europene sau ajutoare de stat, pe care le pot accesa pentru a dezvolta proiecte în domenii strategice, precum energie, mediu, agricultură sau în cadrul strategiei de dezvoltare regională.

Activitatea economică din România trebuie pusă, însă, și în context regional și european, iar continuarea războiului din Ucraina, pe de o parte, și ritmul lent de revenire a economiilor europene, pe de altă parte, determină companiile să abordeze cu prudență proiectele de viitor.

În concluzie, planul de reducere a deficitului bugetar pe care autoritățile din România îl vor trimite către Comisia Europeană trebuie conceput astfel încât să stimuleze activitatea economică, pentru ca procesul de ajustare să fie cât mai adecvat pentru întreaga societate. Din perspectivă fiscală, există deja repere concrete privind reformele necesare, cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, utilizate ca referință și în cadrul negocierilor pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Menținerea acestor repere, care vizează același obiectiv, respectiv stabilitatea finanțelor publice, ar contribui atât la asigurarea unui mediu fiscal predictibil pentru investiții, cât și la respectarea angajamentelor țării noastre în fața instituțiilor europene.

Principalele motive de îngrijorare ale românilor din generațiile Millennials și Z sunt costul tot mai ridicat al vieții de zi cu zi (pentru 44% dintre Millennials și 33% dintre reprezentanții Generației Z) și evoluția economiei (pentru 27% dintre Millennials și 22% dintre reprezentanții Generației Z), conform studiului , realizat în 44 de țări, inclusiv România.

În acest context, tinerii din țara noastră își amână sau anulează planurile legate de viața personală, precum achiziționarea unei noi locuințe (63% dintre Millennials și 60% dintre exponenții Generației Z) și întemeierea unei familii (33% dintre Millennials și 48% dintre exponenții Generației Z), cât și pe cele legate de viața profesională, precum solicitarea unei creșteri salariale sau a unei promovări (48% dintre Millennials și 47% dintre exponenții Generației Z) ori schimbarea locului de muncă (47% dintre Millennials și 46% dintre exponenții Generației Z). Topul preocupărilor tinerilor români este completat de educație și dezvoltarea abilităților personale și profesionale (pentru 20% dintre Millennials și 35% dintre reprezentanții Generației Z).

La nivel global, tot costul traiului este principala preocupare a tinerelor generații (pentru 42% dintre Millennials și 35% dintre reprezentanții Generației Z), însă aceasta este urmată de schimbările climatice (23% dintre Millennials și 21% dintre respondenții Generației Z) și de rata șomajului (20% dintre Millennials și 22% dintre respondenții Generației Z).

Totodată, 58% dintre Millennials și 38% dintre membrii Generației Z din România afirmă că trăiesc de la un salariu la altul și sunt îngrijorați că nu își vor mai putea susține cheltuielile lunare, astfel că optează pentru un al doilea loc de muncă, cu fracțiune de normă sau cu normă întreagă (33% dintre Millennials și 38% dintre Generația Z), pentru a-și asigura o sursă suplimentară de venit (43% dintre Millennials și 31% dintre Generația Z).

„Studiul relevă că preocupările tinerilor s-au schimbat ușor față de anul trecut. Sunt în continuare îngrijorați de costul traiului zilnic, însă au devenit preocupați și de oportunitățile de dezvoltare, ceea ce subliniază atât dorința de a evolua și de a se menține adecvați pieței muncii, dar și de a-și securiza opțiuni extinse pentru un loc de muncă și de a obține venituri suplimentare în contextul economic actual. Răspunsul la acest tip de presiune profesională și financiară atrage, însă, epuizare. Acest fapt se confirmă și în studiu, numărul celor care se simt extenuați (burnout) din cauza volumului și a presiunilor de la locul de muncă crescând în ultimul an, de la 42% la 50% în rândurile Millennials și de la 42% la 59% în rândurile Generației Z din România. Suplimentar, angajații români din generațiile Millennials și Z manifestă în continuare un interes crescut pentru inițiativele legate de sănătatea mintală. Prin urmare, temele concrete pentru strategiile de recrutare și retenție nu ar trebui să se schimbe semnificativ, angajatorii fiind mai degrabă chemați să le decline în forma optimă pentru perioada pe care o traversăm”, a declarat Raluca Bontaș, Partener, Deloitte România.

Conform studiului, proporția românilor care sunt stresați sau anxioși în cea mai mare parte a timpului este mai redusă în cazul Millennials (35% dintre români versus 39% la nivel global) și mai ridicată în cazul Generației Z (52% dintre români versus 46% la nivel global). În acest context, reprezentanții celor două generații au în vedere politicile și inițiativele referitoare la sănătatea mintală atunci când iau în considerare un potențial angajator (83% dintre respondenții din România și cei la nivel global). În plus, aceștia afirmă că actualul lor angajator derulează acțiuni pentru susținerea sau îmbunătățirea sănătății mintale (56% dintre respondenții din România și cei la nivel global) și constată că investiția în astfel de programe a generat schimbări pozitive la locul de muncă (59% dintre respondenții din România versus 55% la nivel global).

Studiul ajuns la ediția a 12-a, a fost efectuat în rândul a peste 8.300 de exponenți ai Generației Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și a aproximativ 14.500 de exponenți ai Generației Z (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2003) din 44 de țări din întreaga lume.

Investițiile străine în Franța au crescut cu 3% în 2022, iar Marea Britanie și Germania sunt următoarele cu cele mai bune performanțe, însă în scădere față de 2021
Investițiile în Europa au crescut cu 1% în 2022, dar rămân cu 7% sub nivelul de dinainte de COVID-19, iar locurile de muncă create scad cu 16% de la an la an
Fluxurile ar urma să crească în 2023, deoarece planurile de investiții sunt acum mai mari decât nivelurile de dinainte de COVID-19, iar investitorii se orientează către Europa de Sud și de Est pentru reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare

Investițiile străine directe (ISD) în Europa au încetinit în 2022, crescând cu doar 1% față de 2021, și rămân cu 7% mai mici decât în 2019, înainte de pandemia COVID-19, potrivit studiului anual EY European Attractiveness Survey 2023.

Franța, Marea Britanie și Germania continuă să atragă cea mai mare parte a ISD și se mențin pe primele trei locuri, reprezentând aproximativ jumătate din totalul proiectelor. Dar în 2022 performanța lor a fost atenuată: proiectele ISD au crescut ușor, cu 3% (1.259 de proiecte) în Franța, dar au scăzut cu 6% în Marea Britanie (929) și cu 1% în Germania (832).

În ciuda semnelor că ISD în Europa își vor reveni în 2021, după pandemia COVID-19, repercusiunile războiului din Ucraina, creșterea economică slabă, întreruperea lanțului de aprovizionare, creșterea inflației și creșterea costurilor energiei au contribuit la blocarea investițiilor în Europa.

Pe parcursul anului 2022, companiile din întreaga lume au anunțat 5.962 de proiecte greenfield și de extindere în 44 de țări europene, față de 5.877 în 2021 – o creștere anuală de doar 1%, față de o creștere de 5% în 2021. Investițiile rămân cu 10% mai mici decât vârful înregistrat în 2017.

Sondajul realizat în rândul managerilor din companii a constatat că 29% dintre companiile respondente și-au amânat investițiile planificate, ca urmare directă a crizei energetice.

Numărul total de locuri de muncă create în Europa prin investițiile străine directe a scăzut cu 16% de la an la an, ajungând la 343.634. Această scădere este un indiciu al precauției investitorilor în fața incertitudinii de pe piețele europene. Companiile care au răspuns la chestionar au citat problemele economice legate de creșterea ratelor dobânzilor (45%), inflația ridicată (40%) și nivelul ridicat al datoriei publice (36%) ca fiind principalele trei riscuri care afectează investițiile în Europa.

Cu toate acestea, volumul mai mare de proiecte din Franța creează mai puține locuri de muncă în total (38.102) și în medie (33), decât în Marea Britanie (46.779 în total, 59 în medie), în parte din cauza costurilor salariale mai mari și a reglementărilor mai restrictive în domeniul muncii.

Există motive de optimism, deoarece 67% dintre companiile intervievate indică planuri de stabilire sau de extindere a operațiunilor în Europa în următorul an – un semn că Europa contează în planurile de afaceri actuale și viitoare, dar așteptările sunt mari în ceea ce privește atât răspunsul UE, cât și cel al statelor membre în contextul competiției globale.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Româniași Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale:

„România se află printre primele 15 țări din Europa în ceea ce privește numărul de proiecte ISD, cu 69 de proiecte în 2022, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă, de 86%, față de 2021. Acesta este cel mai mare număr de proiecte ISD în România din 2019.

Ţara noastră devine un actor principal în ansamblul european şi în ceea ce privește investițiile străine în sectorul producţiei de semiconductori: locul 9 la nivel european cu privire la investițiile atrase în domeniul semiconductorilor.

Totodată, România demonstrează că a devenit o economie matură, cu un potențial de creștere substanțial în viitor, situându-se pe locul patru în Europa în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă, înregistrând 239 de locuri de muncă create per proiect nou în 2022, după Serbia, Spania și Ungaria.”

Europa de Vest rămâne destinația principală

Reflectând performanța stagnantă a primelor trei țări, ritmul investițiilor s-a redus și în Spania (-10%) și Belgia (-4%). Sunt țări care își reveniseră deja puternic în 2021, după ce au trecut prin cea mai gravă perioadă a pandemiei COVID-19. Pe de altă parte, Irlanda (+21%) a înregistrat o creștere substanțială, în bună parte datorită agendei sale agile, pro-business și a atractivităţii pentru corporațiile din SUA.

Investitorii se concentrează pe Europa de Sud și de Est

Una dintre cele mai notabile caracteristici ale datelor din 2022 față de cele din 2021 este creșterea proiectelor ISD în mai multe state din sudul, centrul și estul Europei, printre care Italia (+17%), Polonia (+23%), Portugalia (+24%), România (+86%) și Turcia (+22%).

Reproiectarea lanțului de aprovizionare

Pentru multe companii, reproiectarea lanțului de aprovizionare – „near-shoring” sau „friend-shoring” – rămâne o activitate în curs de desfășurare, 52% dintre companiile respondente creând modele de aprovizionare cu o bază mai mult regională, 47% near-shoring mai aproape de clienți și 46% relocalizând activitatea înapoi pe piețele lor interne.

Rescrierea narațiunii

În ceea ce priveşte companiile cu sediul central în afara Europei, doar 53% dintre respondenți raportează planuri de extindere sau de înființare a operațiunilor, comparativ cu 77% dintre directorii cu sediul central în Europa.

Investițiile intraeuropene au fost aproape egale cu investițiile din SUA în Europa în 2020. De atunci, ponderea investițiilor intraeuropene a crescut, în timp ce numărul de proiecte finanțate de investițiile din SUA a scăzut. Un alt factor de diferențiere este dimensiunea întreprinderii: mai puține întreprinderi mici și mijlocii (56%) au planuri de a investi în Europa, decât firmele mai mari (79%).

Pentru ca Europa să recupereze perioada de stagnare și planurile amânate din ultimii ani, va fi esențial să își consolideze atractivitatea pentru investitorii și inovatorii globali, în contextul concurenței din afara Europei.

Ascensiunea digitală

Cel mai important sector pentru proiectele ISD în 2022 a fost cel al software-ului și al serviciilor IT, în creștere cu 8% – dublu față de rata de creștere din 2021 – și reprezentând 20% din totalul proiectelor. Acesta a fost urmat de serviciile de business și serviciile profesionale, în creștere cu 27%. Cu toate acestea, doar 33% dintre respondenți intenționează să își majoreze investițiile în domeniul manufacturier. Îmbucurător este faptul că 64% dintre executivii respondenți se așteaptă să își mărească amprenta europeană în domeniul cercetării și dezvoltării în următorii trei ani.

Despre studiul de atractivitate EY Europe Attractiveness Survey 2023

Această a 22-a ediție a Studiului privind atractivitatea Europei are la bază două surse.

Prima este evaluarea EY privind investițiile străine directe în Europa, care se bazează pe EY European Investment Monitor (EIM). Această bază de date deținută de EY ne permite să urmărim proiectele anunțate în 2022 în 44 de țări.

Explorăm atractivitatea percepută a Europei prin intermediul unui sondaj online al factorilor de decizie internaționali. Cercetarea pe teren a fost realizată de Euromoney, în februarie și martie 2023, pe baza unui panel reprezentativ de 508 respondenți.

Creșterea economică a zonei euro a surprins pe plus, pe fondul unei stagnări a PIB-ului în T4 2022 și a unei creșteri modeste în T1 2023, infirmând așteptările pentru o recesiune iminentă. Inflația și-a depășit punctul de vârf (10,6% în octombrie 2022) și a început să încetinească, determinată de scăderea prețurilor la energie și de efectele acesteia. În trimestrele următoare, scăderea inflației va reduce presiunea asupra consumatorilor. Creșterea salariilor reale, după ce a atins un minim de -4,9% în T3 2022, se accelerează și se așteaptă să devină pozitivă în T4 2023. În pofida tensiunilor bancare care au afectat piețele financiare în luna martie 2023, datele recente sugerează că tensiunile financiare au avut până acum o influență redusă asupra consumatorilor și companiilor.

Piețele cu o forță de muncă rezilientă continuă să susțină veniturile consumatorilor, iar redeschiderea Chinei a contribuit la redresarea cererii la nivel global. Prin urmare, se așteaptă ca majoritatea economiilor europene să evite contracția PIB-ului în 2023.

Prelungirea perioadei cu prețuri ridicate la energie și inflația, la care se adaugă înăsprirea politicii monetare, vor continua să aibă să afecteze consumul casnic și creșterea economică. Într-un scenariu simplificat, care ia în calcul calmarea recentelor turbulențe din sectorul financiar, creșterea PIB-ului din zona euro ar urma să scadă de la 3,5% în 2022, la 0,7% în acest an și apoi la 1,3% în 2024 și la 1,9% în 2025. Prin urmare, este de așteptat o creștere mai lentă decât media de 1,9% înregistrată în perioada 2014-2019, înainte de pandemie. Evoluția economiilor europene va rămâne cu mult sub tendințele ante-Covid, influențată atât de efectele negative pe termen lung ale pandemiei, cât și de cele ale războiului din Ucraina.

În ciuda scăderii prețurilor la energie, inflația ridicată se poate dovedi persistentă

Tendința de descreștere a inflației ar putea fi contrabalansată de o creștere puternică și susținută a salariilor, care s-a accelerat în zona euro. Încetinirea economică a provocat o oarecare atenuare a cererii de forță de muncă, dar piețele forței de muncă rămân mult mai restrânse decât înainte de pandemie. În plus, creșterile anterioare ale Indicelui prețurilor de producție pentru bunuri de bază în Europa au fost doar parțial transferate către consumatori. În consecință, este posibil ca inflația Indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) al bunurilor de bază (cu excepția componentelor volatile privind energia și alimentele) să nu scadă atât de rapid pe cât ar putea anticipa unii, din cauza scăderii inflației Indicelui prețurilor de producție. De asemenea, există puține semne de diminuare a presiunilor asupra prețurilor în sectorul serviciilor, deși acestea nu se mai intensifică.

Riscul unei inflații persistente pare să fie confirmat de datele recente care indică o inflație de bază mai mare decât se aștepta, care nu a atins încă punctul de vârf în multe din țările europene. Prin urmare, presiunile asociate asupra prețurilor se dovedesc a fi mai persistente, în special în condițiile în care piețele forței de muncă sunt contractate în multe economii.

Deși se prognozează că inflația în Europa va scădea relativ repede în cursul anului 2023, în termeni de medie anuală, aceasta rămâne ridicată. În zona euro, inflația va ajunge la 6,1%, iar unele țări din Europa Centrală şi de Est, în special Ungaria, Cehia, Polonia și Slovacia vor continua să înregistreze o inflaţie de două cifre în 2023.

Persistența inflației semnalează că ratele băncilor centrale ar putea rămâne la un nivel ridicat pentru mai mult timp

În zona euro, inflația ar trebui să atingă ținta Băncii Centrale Europene (BCE) de 2% în a doua jumătate a anului 2024, dar inflația de bază ar putea rămâne mai ridicată până în a doua jumătate a anului 2025. Pentru multe din țările UE, creșterea prețurilor va rămâne peste țintele băncilor centrale până în 2025, iar pentru unele chiar pentru mai mult timp.

BCE va menține o abordare dependentă de date și, din cauza incertitudinii crescute ca urmare a recentelor turbulențe din sectorul financiar asupra condițiilor de creditare, se va abține să furnizeze recomandări în privința ratei dobânzii. Cu toate acestea, având în vedere că inflația de bază din zona euro a atins recent un nou record, iar piețele forței de muncă rămân foarte puternice, EY estimează că majoritatea factorilor de decizie ai BCE vor considera justificate noi majorări ale ratelor dobânzilor. Este de așteptat ca rata dobânzii la depozite a BCE să fie majorată cu încă 75 de puncte de bază, până la 3,75%.

În urma ultimei majorări a ratei (cu 25 de puncte de bază, până la intervalul 4,75-5%), Fed a devenit semnificativ mai pesimistă ca urmare a turbulențelor din sectorul bancar american. Cu toate acestea, o altă majorare de 25 de puncte de bază, în mai 2023, pare probabilă și se așteaptă, de asemenea, ca Banca Angliei să majoreze încă o dată rata de bază, până la un vârf de 4,50%.

Perspectivele economice pentru 2023 s-au îmbunătățit, dar balanța riscurilor înclină spre declin

Principalii factori de risc:

Inflația care se dovedește persistentă.

Piața puternică a forței de muncă continuă să fie o sursă majoră pentru riscul de creștere a perspectivelor de inflație.

Tensiunile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina, continuă să reprezinte un risc-cheie și, dacă se intensifică, ar putea duce la mai multe creșteri ale prețurilor la energie și alimente (în special dacă inițiativa privind cerealele din Marea Neagră nu este reînnoită), ceea ce ar împinge inflația pe o traiectorie ascendentă.

Redeschiderea Chinei, deși va atenua blocajele de aprovizionare și va sprijini creșterea globală, va spori presiunile asupra prețurilor prin creșterea cererii de produse energetice, în special de gaze naturale.

Potențialele condiții meteorologice dure ar putea exacerba dezechilibrele de pe piețele energetice, în special înaintea iernii 2023-2024.

Decizia membrilor OPEC+, din 2 aprilie 2023, de a reduce producția de petrol nu face decât să sporească îngrijorările tot mai mari legate de prețurile energiei și de perspectivele economice.

Analiza EY arată că Europa este mai vulnerabilă la o nouă creștere a prețurilor la energie decât alte economii majore, în special SUA. În cazul unei noi creșteri bruște a costurilor energiei, economiile europene cele mai afectate ar fi: România, Ungaria și Cehia.

Turbulențele recente din sistemul bancar, începând cu falimentele unor bănci americane, reprezintă un nou motiv de îngrijorare. Tensiunile financiare ar putea face ca băncile să fie și mai reticente în acordarea de împrumuturi.

În scenariul simplificat luat în calcul, turbulențele bancare vor fi ținute sub control, fără un impact semnificativ asupra economiei europene. Cu toate acestea, sentimentul de volatilitate din piață ar putea continua. Într-un scenariu alternativ, în care s-ar presupune că actualele turbulențe conduc la o înăsprire suplimentară a condițiilor de creditare (o treime din cea din timpul crizei financiare mondiale), până în 2025, PIB-ul din zona euro ar fi cu aproape 2% mai mic decât în scenariul simplificat.

Nivelurile ridicate ale datoriei sporesc vulnerabilitatea, în special a piețelor emergente și a economiilor în curs de dezvoltare, la eventualele turbulențe de pe piețele financiare. De asemenea, acestea limitează capacitatea fiscală de a compensa noi șocuri negative și impactul acestora asupra gospodăriilor și companiilor.

Directorii generali se confruntă astăzi cu o multitudine de provocări într-un mediu de afaceri din ce în ce mai complex. Pentru a naviga cu bine printre incertitudinea macro-economică, riscurile geopolitice, cerințele în schimbare ale consumatorilor și impactul tehnologiilor disruptive, directorii generali trebuie să posede numeroase competențe și abilități.

În timp ce abilitățile tehnice pot varia în funcție de industrie și domeniu de activitate, există anumite abilități generale care sunt esențiale pentru orice CEO. Prin urmare, în acest articol prezint perspectiva mea cu privire la cele 10 abilități esențiale pe care directorii generali trebuie să le aibă pentru a reuși să mențină companiile pe drumul spre succes.

1. Inteligență emoțională

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Korn Ferry, inteligența emoțională este cea mai importantă trăsătură pe care este necesar să o aibă un CEO acum. Mai mult, un sondaj realizat de Adecco în România a arătat că 57% dintre angajații români cred că managerilor cu care lucrează le lipsește inteligența emoțională.

Cele două studii evidențiază cerința esențială ca directorii generali și managerii companiilor din România să posede o inteligență emoțională robustă și bine exersată pentru a gestiona relațiile cu angajații, părțile interesate și clienții lor.

Sesiunile de training și coaching sunt metode bune prin care cei interesați își pot evalua și antrena inteligența emoțională. Mai mult, sunt CEO care se preocupă intens de dezvoltarea personală, culegând roadele acesteia în viața profesională.

2. Conștiință de sine

Cu cât coeficientul conștiinței de sine (CQ) e mai ridicat cu atât omenii sunt mai conștienți de propriile gânduri, sentimente și acțiuni. Directorii generali cu scor CQ peste medie (cca. 100-110) sunt capabili să ia decizii și să acționeze într-un mod care este aliniat cu valorile și principiile lor.

În România, un studiu realizat de platforma de recrutare online Hipo a constatat că 47% dintre angajații români cred că managerii lor nu sunt transparenți în comunicare și decizii, și nu acționează cu autenticitate și integritate.

Este important de reținut că directorii executivi cu CQ ridicat sunt capabili să aibă o viziune holistică asupra organizațiilor lor. Ei pot lua în considerare cu claritate, nu doar rezultatul, ci și impactul pe care deciziile lor îl au asupra angajaților, clienților și asupra comunității în general.

3. Luarea eficientă a deciziilor

Gândirea critică și abilitățile de luare eficientă a deciziilor îi ajută pe CEO să evite greșeli costisitoare și să profite la maximum de noile oportunități. De asemenea, cu aceste abilități va putea fi un exemplu pentru cei din echipa de conducere în modul de luare a deciziilor.

În România, un sondaj realizat de PwC a constatat că 61% dintre managerii români consideră că incertitudinea economică este cea mai mare amenințare la adresa dezvoltării companiilor.

Într-un astfel de context, directorii generali trebuie să fie capabili să ia decizii eficiente în timp util pentru a face față acestor provocări și pentru a-și poziționa organizațiile pentru succes. Ca urmare devine esențial pentru aceștia să-și dezvolte gândirea critică și să-și optimizeze mecanismele de luare a deciziilor.

4. Leadership transformațional

Potrivit unui studiu realizat de McKinsey, leadershipul transformațional este cel mai eficient stil de conducere. Directorii generali care au această abilitate sunt capabili să creeze o viziune care îi inspiră și îi implică pe angajații companiei.

Din păcate, în România, un studiu realizat de Deloitte a constatat că doar 37% dintre angajații români cred că managerii lor îi inspiră și îi motivează.

Totuși, directorii generali care sunt capabili să conducă echipa realizând împreună cu aceasta schimbări transformaționale pot crea o cultură pozitivă la locul de muncă și își pot conduce organizațiile spre reușită.

5. Mentalitate de creștere

Directorii generali care au o mentalitate de creștere, spre deosebire de cei cu mentalitate fixă, consideră că abilitățile și inteligența oamenilor pot fi dezvoltate în timp. Acest tip de mentalitate îi ajută pe CEO să rămână adaptabili și inovatori într-un mediu de afaceri în continuă evoluție.

În România, un sondaj al realizat de compania Manpower a constatat că 73% dintre angajatorii români se confruntă cu deficit de specialiști. Dar directorii generali cu o mentalitate de creștere își pot ajuta organizațiile să rămână competitive prin încurajarea învățării și dezvoltării continue.

6. Comunicare asertivă

Este evident faptul că directorii generali trebuie să fie capabili să comunice eficient cu angajații, clienții, investitorii și mass-media. Acest lucru necesită capacitatea de a transmite idei complexe într-o manieră clară și concisă, precum și capacitatea de a asculta activ și de a răspunde în mod adecvat.

Directorii generali care sunt capabili să comunice eficient pot construi relații puternice cu părțile interesate și își pot conduce echipele spre succes. Pe de altă parte, un sondaj realizat de BestJobs a relevat faptul că 40% dintre angajații români cred că directorii nu comunică eficient. Așadar este necesar ca o parte din bugetul de training să meargă către cursuri de comunicare.

7. Influențare pozitivă

Directorii generali nu doar responsabilitatea de a administra afacerile, ci trebuie să fie și modele de urmat pentru angajații companiei, clienți și oamenii din comunitate. Pentru a reuși în acest rol, directorii generali trebuie să aibă abilități excelente de influențare și să fie modele de competență și implicare.

Prin urmare, directorii generali care demonstrează integritate, comportament etic și un angajament puternic față de misiunea companiei lor își vor inspira colegii să le urmeze exemplul. Numai acei CEO care sunt influenți prin exemplul personal sunt capabili să construiască relații puternice și să energizeze echipa prin viziunea și strategia lor de dezvoltare a companiei.

8. Gândire strategică

Știm că este esențial ca directorii generali să fie capabili să gândească strategic, luând în considerare obiectivele pe termen lung ale organizației și evoluțiile din mediul de afaceri. Acest lucru necesită capacitatea de a analiza tendințele, de a identifica oportunitățile și amenințările și de a realiza acel plan care poziționează organizația pentru succes.

Potrivit unui raport al Fundației RBL, 84% dintre liderii de business din România consideră gândirea strategică drept cea mai importantă competență de conducere. Mai mult, raportul a constatat că directorii generali care prioritizează gândirea strategică au mai multe șanse să aibă un impact pozitiv asupra performanței companiei.

Într-un sondaj realizat de McKinsey & Company, 65% dintre angajații români au spus că gândirea strategică este cea mai importantă capacitate pe care o deține un CEO. Același sondaj a constatat că organizațiile cu un focus strategic puternic au atins randamente ale investiției cu 35% mai mari decât cele fără acest tip de focus.

9. Perspectivă financiară

Directorii generali joacă un rol esențial în atingerea succesului financiar al companiilor lor, iar a avea o perspectivă financiară clară este o cerință fundamentală. Potrivit unui studiu realizat de PwC, 93% dintre managerii din România consideră performanța financiară o prioritate. În plus, studiul a constatat că 63% dintre aceștia spun că abilitatea de a gestiona riscurile financiare este esențială pentru succesul în afaceri.

Această abilitate a unui CEO include capacitatea de a analiza situațiile financiare, de a identifica potențiale riscuri și oportunități financiare, de a lua decizii financiare solide și de a comunica eficient informațiile financiare părților interesate. Astfel directorii generali pot să-și orienteze companiile către creștere și profitabilitate pe termen lung.

10. Reziliență psiho-emoțională

Directorii generali trebuie să fie rezistenți în fața provocărilor și eșecurilor. Ei trebuie să fie capabili să mențină o atitudine pozitivă în fața adversității. Cei care au aceste calități sunt capabili să-și inspire angajații să facă același lucru, creând o cultură a perseverenței.

Potrivit unui raport al Fundației RBL, 75% dintre managerii români consideră că reziliența este o competență importantă pentru cei din conducerea companiei. Mai mult, un sondaj realizat de KPMG România a constatat că 71% dintre directorii români consideră că reziliența este una dintre primele trei trăsături de leadership necesare pentru a avea succes în mediul de afaceri de astăzi.

Reziliența unui CEO implică capacitatea de a face față incertitudinii, de a gestiona eșecurile, de a se adapta la schimbare și de a-și menține concentrarea. Pandemia a subliniat și mai mult importanța rezilienței, directorii fiind nevoiți să treacă prin provocări fără precedent.

Ca atare, directorii generali care își cultivă reziliența, prin coaching sau alte metode, își vor conduce mai ușor companiile prin momente dificile și vor fi mai bine echipați pentru a face față provocărilor viitoare.

În concluzie

În mediul de afaceri de astăzi, rolul unui CEO a devenit mai provocator ca oricând. Pentru a reuși directorii generali trebuie să posede gândire strategică, competențe financiare, abilități decizionale, de comunicare și reziliență.

În timp ce gândirea strategică le permite să treacă prin provocări complexe și să valorifice noi oportunități, abilitățile orientate către oameni le permit să-și conducă angajații cu empatie, să comunice eficient și să inspire încredere în viziunea organizației lor.

Directorii generali care au găsit punctul de echilibru dintre gândirea strategică și abilitățile interpersonale pot crea o cultură organizațională în care sunt prețuite inovația, colaborarea și învățarea continuă.

Prin promovarea unui mediu de lucru pozitiv și incluziv, acești CEO își vor conduce echipele către succesul, în mod sustenabil, câștigând în fața incertitudinii.

Cea mai mare parte a companiilor românești (73%) se așteaptă să plătească în 2023 mai multe taxe și impozite (cum ar fi impozitul pe profit, TVA, taxe locale, alte impozite directe sau indirecte) comparativ cu anii anteriori, și doar 27% dintre companii consideră au că nu va fi cazul – este concluzia celui mai recent studiu realizat de EY România cu privire la impactul recentelor reglementări fiscale de care sunt nevoite companiile românești să țină cont și să le aplice în activitatea lor de zi cu zi.

Studiul EY sondează cum au primit firmele românești noile reglementări fiscale, dacă sunt acestea pregătite și în ce măsură sunt capabile să le adopte eficient în structura și procedurile interne și ce așteptări au vizavi de schimbările viitoare.

Ordonanța de Urgență nr. 133 din vara anului trecut a legiferat noi modificări ale Codului fiscal, unele cu aplicabilitate chiar din 2022, altele începând cu 1 ianuarie anul curent. Sunt în așteptare norme de aplicare care trebuie să completeze legi care vor intra în vigoare începând cu anul viitor. Sistemul fiscal românesc traversează o perioadă efervescentă, cu schimbări de anvergură, care vor avea impact pe termen lung asupra activității jucătorilor din economia națională, indiferent de sectorul în care funcționează sau de dimensiunea companiei.

Statul român, prin autoritatea de reglementare – Ministerul Finanțelor – și cea de aplicare – ANAF – are ca obiective principale creșterea veniturilor bugetare, prin conformare voluntară la plata impozitelor, dar și prin creșterea calității controalelor, digitalizare și aducerea la suprafață a unor activități care se derulează în special în zonele mai puțin controlabile – gri/neagră – a economiei naționale.

Ce anume alimentează presupunerea companiilor și care sunt premisele de la care pornesc aprecierile majoritar pozitive privind apariția unor noi taxe în 2023, a fost o întrebare cu răspuns multiplu, la care cei mai mulți respondenți (27%) au bifat varianta unor plăți mai mari la impozite și taxe, pentru că activitatea companiei și numărul de angajați au crescut. Evoluția inflației a ocupat locul doi, cu 22% dintre răspunsuri, ca potențial motiv de creștere a taxelor în acest an și abia pe locul trei (cu 20% dintre răspunsuri) a fost percepția potrivit căreia, în acest an, taxele vor crește, fiind determinate tocmai de reforma fiscală în curs.

„Majoritatea (61%) celor care se așteaptă la o creștere a taxelor pe care le vor avea de plătit în viitorul apropiat consideră că acest lucru se va datora creșterii activității companiilor în care activează sau/și evoluției inflației, ceea ce este interesant la o analiză mai atentă, întrucât reflectă, pe de o parte, o performanță pozitivă – cel puțin nominală – a afacerilor și, pe de altă parte, faptul că impactul inflaționist a devenit un indicator de care se ține seama în planurile de afaceri”, apreciază Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România.

Nevoia de aliniere cu posibile cerințe internaționale nou-introduse, cum ar fi seria de acte normative emise de UE pe zona fiscală care au fost ori urmează să fie integrate în legislația națională – a fost premisa bifată de 10% dintre respondenți, la egalitate cu evoluția contextului politic și perioada pre-electorală (tot 10%). Cea mai „completă” variantă, în care toate cele de mai sus vor determina creșteri de taxe și impozite în 2023, a fost bifată de aproape 12% dintre cei intervievați.

Convingerea reprezentanților companiilor că în acest an, dar și în 2024, creșterile de taxe și impozite sunt inevitabile, a venit de la mai mult de jumătate (53%) dintre respondenți, în timp ce peste o treime (33%) nu s-au pronunțat. Restul de 14% au considerat că aceste creșteri de taxe sunt evitabile în următorii doi ani.

Pe primul loc, ca alternativă la creșterea de taxe și impozite sau pentru a contracara inevitabilele creșteri din acest an, peste o treime dintre respondenți (35%) au considerat că ar trebui să fie acțiunile de combatere a evaziunii fiscale.

A doua măsură ca pondere în total răspunsuri se referă la creșterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor, inclusiv prin îmbunătățirea aspectului educațional oferit contribuabililor de către autoritățile fiscale, cu 26% dintre răspunsuri. 23% dintre respondenți consideră îmbunătățirea metodelor și a gradului de colectare ca alternativă la potențialele creșteri de taxe și impozite .

Un procent de 16% dintre respondenți consideră că utilizarea unor platforme automatizate de raportare, care să ajute în privința declarării și a transparenței fiscale pentru contribuabili poate fi o alternativă la potențiale creșteri de taxe din acest an.

Pentru că a fost deja avansată ideea reintroducerii plafonării contribuțiilor de asigurări sociale (CAS și CASS), eventual revenirea pe modelul anului 2017, la cinci salarii medii pe economie, participanții la studiu au fost invitați să se pronunțe asupra impactului acestei posibile reveniri la plafonul anterior. Cei mai mulți dintre aceștia (40%) au considerat că activitatea le va fi puțin influențată, peste un sfert dintre respondenți au considerat că impactul va fi mare, dacă se va lua această măsură (26%), niciun fel de impact – peste 16%, foarte puțin (impact mic) – 12%, foarte mult – 6%.

Respondenții au fost invitați să aleagă cele mai importante aspecte/măsuri de avut în vedere de către autorități pentru creșterea eficienței sistemului fiscal din România, având de optat pentru răspunsuri cu variante multiple. A rezultat următorul clasament al acestor considerente, în ordinea ponderii lor în totalul răspunsurilor:

28% – Digitalizarea ANAF și îmbunătățirea nivelului de pregătire a inspectorilor fiscali
23% – Existența unor programe menite să educe contribuabilii în privința obligațiilor fiscale datorate
23% – Sporirea transparenței autorităților fiscale și a criteriilor de selectare a contribuabililor pentru control
21% – Un timp mai mare pentru implementarea noilor prevederi legale (de ex: SAF-T)

Alte aspecte care ar putea duce la eficientizarea sistemului fiscal, în opinia companiilor care au participat la studiu, au fost, în ordine: înăsprirea legislației, corelarea în timp real a informațiilor altor instituții pentru combaterea evaziunii fiscale, predictibilitatea și stabilitatea prevederilor fiscale, combaterea evaziunii fiscale, colaborarea și îndrumarea contribuabililor.

Încrederea în economie crește ușor, ținând cont de faptul că 79% dintre participanții la studiul se așteaptă la o înrăutățire a climatului economic în următoarele luni, în scădere de la 86% în vara anului 2022.

Deși riscuri precum inflația, problemele de pe lanțurile de aprovizionare și costurile tot mai mari cu energia, cu materia primă și cu forța de muncă afectează în continuare companiile, Europa Centrală se află într-o situație suficient de bună încât să facă față acestor provocări, datorită ritmului său de creștere economică și rezilienței sale istorice în perioade turbulente, subliniază studiul. Europa Centrală a continuat să înregistreze unele dintre cele mai mari creșteri ale PIB-ului din țările dezvoltate, inclusiv în perioade dificile, cum ar fi imediat după criza financiară globală și după COVID-19, reziliență care poate fi parțial explicată prin gradul scăzut de îndatorare, în contextul în care, în țările din Europa Centrală, ponderea datoriei publice în PIB este estimată la 58% în 2022, față de 95%, cât este în zona euro, mai subliniază studiul.

Scăderea abruptă din ultimele 18 luni a indicelui de încredere a firmelor de capital privat din Europa Centrală, care a coborât de la 149 în iunie 2021 la 58 în iunie 2022 (al doilea cel mai scăzut nivel din istorie, după cel înregistrat în timpul crizei financiare globale), pare să se fi oprit, acesta înregistrând o ușoară creștere până la 67, evoluție ce reflectă o îmbunătățire a optimismului.

„Atenuarea atâtor șocuri a fost o sarcină dificilă pentru întreaga piață, iar investitorii nu fac excepție. Însă studiul nostru arată că reacția lor inițială, caracterizată prin suspendarea temporară a investițiilor și printr-o atitudine extrem de prudentă, a fost urmată de o revenire destul de rapidă a sentimentului de încredere. Acum, jucătorii de private equity din Europa Centrală sunt și mai experimentați, după ce au trecut prin criza financiară globală, prin pandemie și prin efectele războiului, iar echipele lor de management știu cum să treacă peste perioade de schimbări majore și peste obstacole. La rândul lor, companiile au învățat să reziste și chiar să continue să se dezvolte în perioade dificile, iar firmele de capital privat se află într-o poziție ideală pentru a le sprijini”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Peste 80% dintre respondenți cred că 2023 va fi un an bun pentru investiții, iar încrederea în eficiența financiară a investițiilor a crescut, conform unei treimi dintre participanții la studiu, de la doar 8% în vara anului 2022. Un aspect pozitiv este și reducerea la aproape jumătate a celor care se așteaptă la un declin al câștigurilor de pe urma investițiilor, de la 27% în vară, la doar 14% acum.

În ciuda contextului nefavorabil, majoritatea proceselor de vânzare (57%) își continuă cursul, dar 40% dintre participanții la studiu au amânat tranzacțiile de vânzare pe care le aveau în plan, deoarece evaluările au fost afectate, și vor aștepta un moment mai potrivit pentru a le relua.

Așteptările vânzătorilor privind prețurile sunt în scădere, afirmă aproape jumătate dintre respondenți (45%), care consideră că prețurile au scăzut în a doua jumătate a anului 2022, iar aproape două treimi (64%) se așteaptă ca acestea să continue să scadă în prima jumătate a lui 2023. Studiul indică faptul că este posibil să intrăm într-o fază în care piața este dominată de cumpărători, deoarece așteptările firmelor de private equity privind tranzacțiile de cumpărare și cele de vânzare înclină în favoarea celor de cumpărare (60%), pe fondul scăderii prețurilor, care încurajează firmele de profil să investească în active pe care le urmăresc de mai mult timp și care acum au prețuri mai bune. Pe de altă parte, doar 5% dintre firmele de PE intenționează să se concentreze pe ieșirea din anumite companii în care au investit, al doilea cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu (după 3%, în aprilie 2012).

Companiile lideri de piață vor continua să fie cele mai atractive în contextul actual dominat de incertitudine, sunt de părere peste jumătate dintre respondenți (53%), deoarece cumpărătorii caută de obicei stabilitate în perioade caracterizare de un climat nefavorabil, iar companiile mature au fluxuri de numerar solide, explică studiul. După cinci ani în care start-up-urile au fost considerate atractive pentru investitorii de PE, ajungând la un nivel maxim de 15% în iarna anului 2021, acestea și-au pierdut popularitatea în 2022, după evaluările unor companii de tehnologie, inclusiv ale unor unicorni, însă acum par să își recapete o parte din terenul pierdut, ajungând la 10%.

Deși inflația și criza energetică pot exercita presiuni asupra unor decizii legate de ESG (environmental, social, governance), studiul indică faptul că tot mai multe firme de private equity din Europa Centrală implementează măsuri legate de ESG. Astfel, peste o cincime dintre acestea au luat măsuri concrete pentru a-și atinge angajamentele de reducere a amprentei de carbon, iar alte două cincimi încep să dezvolte astfel de obiective. În plus, majoritatea participanților la studiu văd acum ESG ca pe un element care aduce beneficii companiilor din portofoliile lor, o schimbare majoră față de vara anului 2022. De asemenea, 47% dintre respondenți au implementat o politică de investiții care include în mod specific factori ESG, iar 19% au planuri concrete legate de ESG pentru perioada post-achiziție.

Europa Centrală va rămâne, cel mai probabil, un piață de dimensiune medie, în ciuda faptului că e posibil ca valoarea tranzacțiilor să scadă, potrivit răspunsurilor a 38% dintre participanții la studiu (a doua cea mai mare pondere din ultimul deceniu a respondenților care se așteaptă la o scădere, după iunie 2020, când a fost de 43%).

analizează evoluția pieței de private equity începând din 2003, de două ori pe an.

Orice analiză a evoluției conflictului de la granița de nord a României, declanșat în urmă cu opt luni, va scoate în evidență cel puțin patru nevoi esențiale ale economiei naționale: (1) nevoia de echipamente militare, muniție și alte accesorii de tehnică militară; (2) nevoia de infrastructură – portuară, aviatică, căi ferate, autostrăzi, energie, telecomunicații; (3) nevoia de securitate cibernetică, pentru a face față potențialelor atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice de telecomunicații, energie și, nu în ultimul rând, (4) nevoia de resurse umane calificate.

Întrebarea care se naște este cum ar putea beneficia, în acest context, economia românească de nevoile inerente care se nasc într-o astfel de perioadă, când în joc sunt angrenate entități europene și globale?

Astăzi, nevoia României de echipamente militare sofisticate, de ultimă generație, poate fi satisfăcută doar prin achiziții externe. Vrem-nu vrem, ne place sau nu, aceasta este realitatea, astăzi, în România. Avem însă ocazia să folosim acest aspect în favoarea noastră, oferindu-ne disponibilitatea de a contribui treptat la producția acestora, pas cu pas. România este o țară cu tradiție în industria grea, în producția de oțeluri speciale, construcția de nave, aeronave, chiar și de tehnică militară de bază. Mai mult, România și-a dovedit cu brio capabilitățile inginerești și de producție efectivă în ultimii 20 de ani în multe industrii (de exemplu, industria auto și cea navală), începând cu operațiuni simple de asamblare a diverselor componente și ajungând astăzi la realizarea integrală a produselor sofisticate.

Cu un astfel de CV şi cu un buget de apărare de 5,5 miliarde euro anual (din care aproape 2 mld. euro destinate echipamentelor militare), România poate să-și arate disponibilitatea de a contribui la producția, mentenanța și dezvoltarea de tehnică militară sofisticată, sub umbrela unor parteneriate strategice. Aceasta este menirea conceptului de “offset”, în baza căruia România își poate dezvolta în mod sustenabil, pe termen lung, capabilitățile de producție de tehnică militară. Avem exemple de succes în acest sens, printre țările învecinate nouă din Uniunea Europeană şi acest succes transcede considerabil şi în zona civilă.

Nevoia de infrastructură – portuară, aviatică, căi ferate, autostrăzi, energie, comunicații – pentru a permite mobilizarea, livrarea, poziționarea de echipamente militare, aprovizionarea și utilizarea acestora în timp record.

Nu este niciun secret că România suferă enorm la capitolul infrastructură. Însă fondurile mobilizate de urgență în aceste opt luni, pentru diferite obiective, cum ar fi reabilitatea căilor ferate din Portul Constanța (peste 1 miliard de euro), de exemplu, arată că autoritățile sunt hotărâte să schimbe aceste minusuri de infrastructură, absolut esențiale în funcționarea economiei, deopotrivă pe timp de pace sau pe timp de război, relativ urgent, în perioada imediat următoare. Trecerea la o infrastructură modernă va genera, de altfel, beneficii în lanț asupra întregii economii a României, cu efect mai pronunţat în zonele mai puţin dezvoltate din estul ţării.

Nevoia de securitate cibernetică pentru a face fața atacurilor cibernetice asupra infrastructurii critice de telecomunicații, energie și altele.

Dintre toate nevoile menționate până acum, România stă cel mai bine la capitolul securitate cibernetică ca potențial contributor la creșterea și dezvoltarea acestui segment deosebit de important. Pe lângă poveștile de succes la nivel mondial din zona IT pornite din România, capabilitățile reale ale României în acest sector sunt dovedite de înființarea în România a două centre de testare a tehnologiilor inovatoare, ca parte din acceleratorul de inovare al NATO – Defence Innovation Accelerator of the North Atlantic (DIANA), și-anume Centrul de Excelență de Inteligență Artificială de la Politehnica și Institutul de Cercetări Aerospațiale de lângă Turbo Mecanica (INCAS), precum și a Centrului European de Securitate Cibernetică. Fondurile disponibile în cadrul unor astfel de programe, atât la nivel de NATO, cât și dinspre Agenția Europeană de Apărare (European Defence Agency – EDA), vor schimba semnificativ industria IT din România în următorii 3-5 ani.

Nevoia de resurse umane calificate. Războiul modern se bazează pe militari profesioniști, România fiind a zecea putere în rândul țărilor membre NATO ca număr de militari, cu un efectiv de 78.500 militari, în urma Greciei (111.400), Poloniei (122.500), Spaniei (118.200), Italiei (174.800), Germaniei (188.500), Franței (207.100), însă mult peste Ungaria (21.400), Bulgaria (27.400), Cehia (26.900), Olanda (41.600).

Forța umană de elită, însă, nu este totul într-un conflict cum este cel din Ucraina. În spatele frontului, este nevoie de forță de muncă competentă, convertibilă imediat pentru asigurarea necesarului unei economii de război – nevoi specifice de fabricație, lanțuri de aprovizionare reziliente ș.a.m.d. România ar putea să asigure, în mod realist, această nevoie de forță de muncă competentă, luând în calcul diversitatea fabricilor de succes care funcționează aici de 10-15 ani, iar tendința de creștere a numărului acestora din ultimele luni nu poate decât să confirme acest lucru.

În loc de concluzie

Războiul din Ucraina este o dramă umană de proporții uriașe, care a schimbat deja economia națională în ultimele opt luni. Dar schimbarea majora vă avea loc de acum înainte, cel puțin pe cele patru nevoi esențiale menționate mai sus. Iar satisfacerea acestora într-o manieră profesionistă, sustenabilă și pe termen lung, va aduce beneficii enorme României, în primul rând pe timp de pace. Cele mai importante de menționat ar fi:

Producția de tehnică militară sofisticată vine cu o cultură a excelenței și a resposabilităţii pe întregul flux de producție, de la aprovizionare, alegerea furnizorilor, siguranță în muncă, mentenanță a utilajelor, până la producția efectivă, mentenanță ulterioară. Personalul implicat în astfel de proiecte vă duce cu sine această cultură involuntar în lumea din jurul lui, își va pune amprenta asupra modului în care aceștia vor profesa mai departe indiferent de domeniu, civil sau miliar. Odată produsă/achiziționată, tehnica militară sofisticată permite utilizarea ei și pe timp de pace în misiuni civile (multirol) – de exemplu, dronele de supraveghere aeriene pot monitoriza și preveni tăierile ilegale de păduri din România, pot ajuta la găsirea rapidă a persoanelor dispărute în zone montane, maritime și alte tipuri de servicii.

Dezvoltarea infrastructurii României pe repede-înainte va aduce o dezvoltare economică fără precedent, în special în zona portuară și în nord-estul României.

Creșterea ponderii în PIB a bugetului de apărare, la 5,5 miliarde euro anual (2,5% din PIB – cel mai mare procent din ultimii 30 de ani), ceea ce va susține categoric businessurile pe orizontală care lucrează și sunt conectate la industria militară. Care înseamnă și locuri de muncă, și intensificarea schimburilor comerciale (import-export) și, de ce nu, dezvoltarea acelor industrii, întrucât vor trebui respectate standarde înalte de calitate și eficiență.

Fonduri suplimentare, alocate de Uniunea Europeană și NATO pentru susținerea diverselor proiecte de apărare comune și implicit a economiei românești, ca și a altor state din proximitate.

În mod evident, nimeni nu-și dorește conflicte de niciun fel între țările lumii, nici la nivel local, regional sau, mai rău, global. Din păcate însă, acestea se întâmplă din diverse motive, este o realitate pe care, iată, o avem la granița noastră. Însă această conjunctură dificilă a declanşat și o serie de iniţiative și proiecte, care aduc beneficii economice României, dar care în mod normal nu ar avea loc sau ar lua mult mai mult timp de implementare.

BusinessMark are plăcerea să vă anunţe organizarea unei noi ediții a TAX & FINANCE FORUM, ce va avea loc pe 10 mai 2022, în format hibrid, atât „onsite” (Hotel Radisson Blu București), cât și online (pe platforma MyConnector). Experiența “in person” va fi completată de cea virtuală, participanții având facilități de networking, chat și zonă expozițională.

În cadrul evenimentului, adresat atât companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public, vom aborda cele mai importante aspecte și noutăţi legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Vom prezenta și analiza, alături de experți din cele importante companii de consultanță: tendințe legislative și fiscale la nivel internațional, strategia fiscală a României si armonizarea legislației românești cu cea globală, aspecte legislative în contextul digitalizării ANAF, principalele modificări și reglementări ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, prețurile de transfer în 2022 la nivel internațional și local, TVA – tendințe, provocări legislative, deducere, ajustări, rambursare, achizițiile intra-grup și TVA, abordarea ECJ, trenduri jurisprudențiale, exemple practice, tematica abordată în controalele fiscale în perioada recentă și provocările practice ale contribuabililor, facilitățile fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, RO e-factura, RO e-transport, SAF-T, aspecte privind rezidența fiscală, Stock Option Plan, munca remote & munca de oriunde – abordare fiscală și legislativă, conformarea persoanelor fizice, aspecte fiscale privind principalele beneficii salariale, noutăți privind sponsorizările, optimizare fiscală și evaziune fiscala, aspecte privind comunicarea cu autoritățile fiscale, holdingul în România, legislație de mediu și inspecții de mediu, legislație vamală, noutăţi legislative în domeniul contabilităţii și raportării financiare internaționale.

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali

Costul biletului ON DEMAND este 150 lei + TVA. Pentru achiziționare, vă rugăm să completați formularul, aici!

Cei mai mulți dintre românii din marile orașe au fost dispuși să aloce între 200 și 500 de lei anul acesta pentru cadourile de Paști, aceeași sumă fiind prevăzută și pentru masa festivă de Paști, arată cel mai recent studiu Future Consumer Index, realizat de EY România, la finalul lunii aprilie 2022 în rândul consumatorilor români din mediul urban, cu studii universitare și postuniversitare și venituri peste medie. Totodată, 2022 a fost un an în care nici biletele de avion, nici pachetele de vacanță nu au avut căutare. Din câte se pare, românii sunt, asemeni respondenților indexului global, îngrijorați de evoluția economică viitoare, astfel încât într-o proporție covârșitoare declară că intenționează să economisească sume mai mari (68%) și să investească în educație (22%).

Erodarea puterii de cumpărare s-a văzut în sumele alocate pentru sărbătorile de Paști de anul acesta. Astfel, deși 63% au declarat că nu au așteaptat o campanie de reduceri și nici nu au economisit pentru a face cumpărăturile pentru masa de Paști , majoritatea respondenților studiului EY România – 65%, au spus că au alocat între 200 și 500 de lei anul acesta. Un procent de 28,5% dintre ei au spus că au fost dispuși să cheltuiască între 500 și 1.000 de lei. În același timp, 8,7 % au arătat că au prevăzut cheltuieli de sub 200 de lei, același procent indicând și că au fost gata să scoată din buzunar peste 1.000 de lei. Majoritatea au declarat că au cheltuit cu 30% mai mult decât anul trecut.

În ceea ce privește cadourile oferite anul acesta de Paști, 44% dintre respondenți au arătat că ele s-au situat între 200 și 500 de lei, 21,5 % între 500 și 1.000 de lei, 19,3 % sub 200 de lei și doar 15 % au spus că au trecut de 1.000 de lei. Totodată, cei care au completat răspunsurile pentru studiul Future Consumer Index au arătat că au resimțit în proporție de 37,3% o creștere a valorii cumpărăturilor de anul acesta de cel puțin 10-20%, în vreme ce 18% dintre respondenți au spus că au văzut o creștere și de 30% și peste anul acesta. De asemenea, este de remarcat și că un procent destul de important, 22%, a spus că sumele cheltuite au fost comparabile cu cele de anul trecut.

”De doi ani așteptăm o revenire la normalitate. Tocmai când părea că suntem aproape, ne-am apropiat de o nouă criză. Și, dacă studiul global EY Future Consumer Index a arătat cum, într-o perioadă de creștere a inflației și de tulburări globale, oamenii din întreaga lume au regândit fundamental felul în care își trăiesc viața și s-au întrebat ce relație își doresc cu adevărat cu consumerismul și valorile acestuia, și studiul EY România ne arată schimbări mari în comportamentul consumatorului român”, declară Georgiana Iancu, Partener, liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România. ”Am trecut destul de brusc, aș zice, de la frenezia cumpărăturilor și euforia sumelor mari alocate sărbătorilor de la finalul anului trecut – peste 1.500 de lei, la mai multă cumpătare în alocările bugetare. Ba, mai mult, românii încep să urmeze trendul global și să economisească, respectiv să investească în educație”, a mai spus Georgiana Iancu.

Studiul EY România arată că, în contextul economiei actuale, cele mai importante criterii în funcție de care se va lua decizia de cumpărare sunt: calitatea – 65,6%, prețul – 37,3%, sustenabilitatea produselor – 20%, posibilitatea de livrare la domiciliu – 19,7%, proveniența – produsele tradiționale în detrimentul unor produse de import – 18, 9%, proximitatea – 12,2%. Doar 10% dintre respondenți iau decizia de cumpărare în funcție de puterea brandului.

Când li s-a cerut să evalueze impactul situației actuale – criza geopolitică, sanitară, economică, majorarea inflației -asupra situației personale, cei mai mulți (68%) dintre respondenți au răspuns: ”Acum încerc să economisesc mai mulți bani decât în trecut”, 48,3 % că au reușit să-și atingă (unele sau toate) obiectivele financiare, deoarece au economisit în timpul pandemiei, în vreme ce 19% au declarat că li se pare dificil să plătească pentru produse esențiale, cum ar fi alimente, îngrijire medicală și locuință. 60% dintre cei care au completat chestionarul au declarat că li s-au redus investițiile, 41% că li s-au redus dividendele, iar 22% că au suferit pierderi financiare. ”Incertitudinea privind gestionarea costurilor de trai în creștere a determinat 60% dintre respondenții globali să-și dorească să economisească mai mult în viitor, iar jumătate dintre ei au anunțat că deja adoptaseră acest comportament. Faptul că tendința se regăsește și în cazul consumatorilor români, dar și că aproape o cincime dintre ei se confruntă cu greutăți financiare nu arată decât o nouă diminuare drastică a încrederii consumatorilor, care împinge și mai departe în timp revenirea așteptată a consumului”, crede Georgiana Iancu.

62% dintre respondenți sunt de părere că va dura cel puțin 1-2 ani până când situația economică provocată de creșterile de prețuri la energie și de conflictul geopolitic nu ne va mai influența modul în care ne trăim viața, în vreme ce 18% cred că conflictul geopolitic și criza economică vor dura cel puțin 4-12 luni. De remarcat procentul mare al celor care spun că nu pot estima – 17,2%.

În ceea ce privește tendințele pe următoarele șase luni, românii estimează că vor aloca cele mai mari sume de bani pentru produsele alimentare, pentru economii și investiții, dar și pentru educație și experiențe – relaxare, divertisment și sport.

De asemenea, atunci când vor lua decizia de cumpărare, majoritatea respondenților (între 70-76%) declară că vor ține cont de reputația companiei, se vor ajuta de recenziile produselor, dar vor fi atenți și la grija companiei față de angajați. Pe următoarele locuri în luarea deciziei se află transparența de care dau dovadă companiile, dar și activitățile de susținere a comunității – afirmație valabilă pentru 59,2% dintre respondenți.

Românii au așteptări mari de la companii: ”Comportamentul companiei este la fel de important ca produsele/ serviciile vândute” cred cei mai mulți dintre consumatori, pe locurile următoare situându-se responsabilitatea în influențarea unor schimbări pozitive în lume și grija față de angajați care, potrivit respondenților studiului EY, ar trebui să vină înaintea profitului.

Studiul EY România evidențiază și preocupările față de mediu ale consumatorului român. Astfel, cei mai mulți s-au arătat îngrijorați față de nivelul mare de deșeuri cu care ne confruntăm, dar și de gradul de poluare al apei și al aerului. Schimbările climatice îngrijorează și ele un număr mare de respondenți, ca și respectarea drepturilor omului. Surprinzător, pe ultimul loc între preocupări se află inegalitatea bogăției.

Citește și:

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Cristina Săulescu, Cabot Transfer Pricing: Facilități fiscale în 2022

Sondaj Herbalife Nutrition: Antreprenorii români dezvăluie că secretul succesului este reziliența, capacitatea de a profita de oportunitățile de a învăța și de a se dezvolta

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

www.facebook.com/BusinessMark/
www.linkedin.com/company/businessmark
www.instagram.com/business.mark/
blog.business-mark.ro
business-mark.ro/