Analiză Deloitte: Utilizarea energiei electrice în industrie, construcții și transporturi poate contribui la atingerea obiectivului zero emisii nete de gaze cu efect de seră

  • Ponderea consumului de energie din surse regenerabile ar trebui să crească până în 2050 la 58% în industrie, 81,8% în construcții și 54,5% în transporturi

Utilizarea progresivă a energiei electrice pare să fie cel mai eficient mod de a atinge obiectivul de zero emisii nete, în special în domenii precum industria, construcțiile și transporturile, deoarece aceste sectoare sunt principalele producătoare la nivel global de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit unei analize Deloitte citate în documentul de strategie al grupului B20 Italia. Documentul de strategie a fost pregătit cu contribuția experților Deloitte și emis de grupul de lucru de Energie și Eficiență a Resurselor din cadrul B20, forumul de dialog al Grupului celor douăzeci (G20) cu comunitatea de afaceri globală, înainte de Conferința ONU privind schimbările climatice, COP26, care are loc anul acesta între 31 octombrie și 12 noiembrie, la Glasgow, în Scoția.

Pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C până în 2050, conform obiectivului stabilit prin Acordul de la Paris, ponderea consumului de energie din surse regenerabile ar trebui să crească de la 12,4% în 2020 la 58% în 2050, în industrie, de la 15,5% la 81,8%, în sectorul construcțiilor și de la 3,5% în 2020 la 54,5% în 2050, în sectorul transporturilor.

Potrivit analizei Deloitte, trecerea la folosirea inteligentă a energiei electrice din surse „verzi” ar putea fi o metodă eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru a reduce emisiile de CO2 produse de sectorul transporturilor, prin folosirea de vehicule electrice pentru a transporta pasagerii. Legat de sectorul construcțiilor, clădirile pot folosi pompe electrice de căldură și pot face mai multe renovări care încorporează tehnologii inteligente. În ceea ce privește procesele industriale, utilizarea directă și indirectă a energiei electrice pe bază de hidrogen și combustibili ecologici poate contribui la reducerea emisiilor.

„Liderii mondiali trebuie să ia decizii bine informate cu privire la modalitățile de a atinge obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris. De mai mulți ani, Deloitte își pune la dispoziție expertiza pentru a sprijini diferiți actori implicați în acest proces să înțeleagă mai bine provocările și oportunitățile care ne așteaptă în drumul către reducerea emisiilor de carbon. România are potențialul de a juca un rol important în eforturile de decarbonizare, atât la nivelul UE, cât și la nivel global. Echipa specializată în energie a Deloitte România a lucrat la o serie de planuri complexe pentru ca țara noastră să ajungă la zero emisii nete până în 2050, indicând faptul că obiectivul ar putea fi atins chiar mai devreme, cu condiția unui set echilibrat de politici și măsuri inteligent aplicate, însoțite de o rată solidă de absorbție a fondurilor verzi”, a declarat Sorin Elisei, Director, Deloitte România, Lider al practicilor de sustenabilitate și energie.

Analiza Deloitte citată în documentul de strategie transmis de grupul B20 subliniază, de asemenea, că este esențial ca tipurile de surse energetice folosite să se schimbe drastic, în sensul creșterii ponderii surselor regenerabile. Pentru a atinge obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris, sursele regenerabile ar trebui să reprezinte aproximativ 30,5% la nivel mondial până în 2030, în creștere cu 142% față de nivelurile din 2020. Dependența de combustibilii fosili, mai ales de cărbune și petrol, ar trebui să scadă radical, astfel încât ponderea lor în totalul surselor de energie folosite ar trebui să fie mai mică cu 53%, în cazul cărbunelui, și cu 21%, în cazul petrolului, până în 2030, în timp ce dezvoltarea infrastructurii energetice pentru producerea, transportul și distribuția de energie din surse regenerabile, cu investiții adecvate, trebuie să accelereze.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Mihai Petre, EY România: Taxa pe carbon, o nouă taxă propusă de Comisia Europeană asupra importurilor

Interviu cu Paul-Georgian Turcu, Fondator EVOHouse Construct și EVOFacade; Cofondator INOVESS GROUP, Consortiul European pentru inovație

Opinie Deloitte: România taxează drastic vânzarea creditelor neperformante. Cum se procedează în alte țări?

Studiu EY: Reformele fiscale globale și presiunile exercitate de pandemie asupra lanțurilor de aprovizionare amplifică incertitudinile din zona prețurilor de transfer

Opinie Deloitte: Strategia ANAF în plină criză sanitară – transformările așteptate în privința inspecțiilor fiscale

Studiu EY: Europa de Est își intensifică eforturile în atingerea țintei de emisii „net zero”. România ocupă primul loc în energie regenerabilă

Opinie Reff & Asociații | Deloitte Legal: Legea anti-plastic – mai bine pentru mediu, mai provocator pentru firme

Opinie Deloitte România: Fiscalitatea internațională, adaptată la era digitală

Raport EY: Activitatea IPO globală din primele trei trimestre ale anului depășește numărul și valoarea tranzacțiilor din întregul an 2020


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

Producția de energie electrică din surse regenerabile va atinge în acest an cel mai rapid ritm înregistrat din anii ’70, potrivit estimărilor celei de-a 58-a ediții a studiului Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI). Dar, și cheltuielile alocate infrastructurii de rețea ar trebui să crească semnificativ pentru o integrare eficientă a resurselor și pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Apropierea rapidă a termenelor-limită pentru reducerea emisiilor ridică probleme economiilor care încă sunt dependente de energia pe bază de cărbune, cum sunt multe dintre statele din Europa de Est.

Obiectivul tot mai ambițios al Uniunii Europene în privința energiei regenerabile forțează economiile de pe întreg continentul să își accelereze tranziția. Cu toate că Europa Occidentală mai are mulți pași de făcut, țările din această regiune au un avans față de multe state din Europa de Est, devenite mai recent membre UE, unde sunt în joc provocări specifice și influențe geopolitice.

De la Marea Baltică, până în România și în Balcani, multe țări și regiuni se confruntă cu numeroase probleme, inclusiv modernizarea infrastructurii învechite și reducerea dependenței energetice față de Rusia. Printre temele comune se numără nevoia de a acționa rapid în direcția construirii capitalului de energie regenerabilă și posibilul sprijin financiar din partea UE și a instituțiilor sale, destinat să ajute la realizarea tranziției. Având în vedere diferențele din piețe, politica și geografia au un rol esențial în acest domeniu. Se observă în nordul regiunii argumente mai puternice în favoarea energiei eoliene, în timp ce în sud este evidentă opțiunea pentru parcurile fotovoltaice, acoperind, de exemplu, multe hectare în România și Ungaria.

Țările și regiunile care au aderat la UE în 2004, în primul val post-sovietic (Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia), dispun de piețe de capital relativ dezvoltate, dar multe dintre ele au un drum lung de parcurs în direcția construirii infrastructurii pentru energia regenerabilă.

Țările care se află în cele mai avansate stadii ale tranziției (de exemplu, Polonia) sunt și cele unde pot fi testate noi idei, atât în privința tehnologiilor de producție a energiei regenerabile, cât și a instrumentelor de piață de capital care le susțin, consideră Grzegorz Zielinski, șeful direcției Energy Europe din cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Ca exemplu, menționează obligațiunile verzi emise anul trecut de compania poloneză TAURON Polska Energia, care au atras fonduri în valoare de 324 milioane de euro (383 milioane de USD), direcționate către scoaterea din funcțiune a unităților pe bază de cărbune ale companiei și construirea capacităților de producție a energiei din surse solare și eoliene, BERD subscriind aproape un sfert din această emisiune.

Având în vedere că prima emisiune de obligațiuni verzi realizată de către o societate de distribuție a electricității a avut loc în Lituania și că în Albania este finanțată o platformă eoliană offshore plutitoare, Europa de Est reprezintă în mod clar un loc al inovației și schimbării.

Apetitul pentru schimbare trebuie însă stimulat în anii care vin, pe măsură ce obiectivele UE de diminuare a emisiilor de carbon devin tot mai ambițioase și mai presante. În timp ce multe dintre economiile Europei Occidentale dispun de o infrastructură bine dezvoltată pentru energia verde, Europa de Est are de parcurs o distanță mult mai mare pe această cale. Polonia și Ungaria sunt singurele două țări care au urcat în clasamentul EY al principalelor 40 de piețe atractive pentru energie regenerabilă, comparativ cu 13 regiuni din Europa de Vest.

Dintre statele Europei de Est, România este pe primul loc în ceea ce privește energia regenerabilă, capacitatea hidroelectrică a acesteia ajutând-o să își atingă obiectivul de generare a energiei din surse regenerabile pentru anul 2020 (24% din producția totală) cu câțiva ani înainte de termen.

În 2020, obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 a fost majorat de la 40% la 55% din nivelurile anului 1990. Deși acest deziderat este esențial pentru a menține schimbările climatice în limite gestionabile, el pune probleme semnificative multor economii dependente de energia pe bază de cărbune.

Totuși, obiectivul UE este sprijinit de Noul Pact Ecologic, care va ajuta țările și regiunile să își construiască infrastructura necesară. Comisia Europeană a creat un Fond pentru tranziție echitabilă în valoare de aproape 17,5 miliarde de euro (20,7 miliarde de USD), al cărui scop este să susțină diversificarea economică în regiunile cu emisii mari de dioxid de carbon, care sunt dependente în mare măsură de energia pe bază de cărbune și care vor fi cel mai mult afectate de decarbonare, precum și recalificarea lucrătorilor ale căror sectoare de activitate se perimează într-un ritm rapid.

Cu sprijin din partea UE și a guvernelor naționale, aceste piețe din Europa de Est demonstrează deja că pot găsi soluții inovatoare pentru a-și atinge obiectivele. Se modernizează rețelele de distribuție, se dezvoltă tehnologii și sunt concepute instrumente financiare pe măsură ce fiecare țară navighează printre obstacolele sale specifice de natură economică, socială și politică, pe calea către un viitor verde. 

Mihai Drăghici, Director, Consultanţă, EY România – O privire de ansamblu asupra domeniului energiei în România

Guvernul României a anunțat în 2020 că țara a îndeplinit obiectivul UE care prevedea ca 24% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile și că ținta pentru 2030 a fost stabilită la 30,7%. În vederea atingerii acestui din urmă obiectiv, se estimează suplimentarea surselor de energie regenerabilă cu 7 GW.

Potrivit Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu cel puțin 50% față de nivelurile din 1990 până în anul 2030, în principal prin reducerea semnificativă a activității industriale, creșterea eficienței energetice și respectarea unor standarde de mediu mai stricte. Se anticipează că atât obiectivul în materie de energie din surse regenerabile, cât și cel referitor la emisii, ambele cu termen în 2030, vor fi majorate în concordanță cu pachetul legislativ „Fit for 55” al Uniunii Europene.

În 2020, generarea de energie electrică depindea încă într-o mare măsură de combustibilii fosili (36%), urmați de hidroenergie (28%) și energie nucleară (20%). Capacitățile eoliene și solare au contribuit cu aproximativ 16% la mixul energetic. Ultimul deceniu a adus schimbări structurale semnificative în sectorul energiei. În timp ce cota cărbunelui s-a înjumătățit în intervalul de referință, sursele de energie regenerabilă au completat acest gol aproape integral, ca urmare a dezvoltării accelerate din perioada 2010-2015, iar gazele naturale au înregistrat o creștere susținută de la 11% la 18%, în calitate de combustibil de tranziție energetică.

Piața energiei din România s-a confruntat în 2021 cu o creștere abruptă a prețurilor la energia electrică. Preţul mediu lunar în august pe piaţă pentru ziua următoare a depășit valoarea de 110 euro/MWh și a continuat să crească în septembrie și octombrie (data elaborării prezentului raport), prețurile maxime apropiindu-se de 250 euro/MWh. Obiectivele Pactului Ecologic European, capacitățile de generare învechite și interconexiunile limitate cu alte țări au fost printre cei mai frecvent menționați factori ai creșterii prețului la energia electrică.

În vederea sprijinirii tranziției în conformitate cu Pactul Ecologic European și pentru a susține decarbonarea sectorului energetic, Comisia Europeană a instituit mai multe mecanisme de finanțare, precum: Planul de Redresare și Reziliență (în valoare de 29,2 miliarde de euro), Mecanismul pentru o tranziție justă (România fiind unul dintre principalii beneficiari, alături de Germania și Polonia) și Planul de modernizare.

Potrivit Planului de Redresare și Reziliență agreat cu Comisia Europeană, România și-a asumat și următoarele obiective:

  • adoptarea Legii decarbonării până în trimestrul al doilea al anului 2022, care vizează eliminarea treptată a centralelor energetice pe bază de cărbune, cu o capacitate de 4,59 GW, până la finalul anului 2032.
  • adoptarea unei noi Legi a energiei până în al doilea trimestru al anului 2023, în vederea introducerii contractelor pentru diferență (Contracts for Difference, CfD), instituirii contractelor de achiziție directă de energie electrică regenerabilă, simplificării procedurilor de licențiere și autorizare pentru investițiile în capacitățile de energie regenerabilă și implementării răspunsului la cerere pe piața de echilibrare;
  • semnarea unor contracte pentru diferență pentru o capacitate instalată suplimentară de 3,5 GW din surse regenerabile în vederea promovării producției de electricitate, până în trimestrul al doilea al anului 2025.

Sub egida principiului celor trei D (decarbonare, digitalizare și descentralizare), sectorul de afaceri românesc este dispus să valorifice aceste valuri ale schimbării, în contextul în care companiile energetice multinaționale intenționează să introducă agenda de sustenabilitate în strategia de afaceri și caută oportunități de investiții în surse de energie regenerabilă în vederea sprijinirii obiectivelor Pactului Ecologic European.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Opinie Deloitte România: Reducerea deficitului de încasare la TVA, obiectiv asumat prin PNRR

Studiu Deloitte: 70% dintre directorii IT au accelerat strategiile de transformare a departamentelor financiare cu cel puțin un an ca urmare a pandemiei de COVID-19

Studiu EY: Cele mai mari 500 de afaceri de familie dau dovadă de reziliență economică, în pofida pandemiei provocate de COVID-19

Studiu EY: Redresarea sectorului de tehnologie, media și divertisment și telecomunicații după pandemie depinde de investițiile de capital

Opinie Reff & Asociații | Deloitte Legal: Legea anti-plastic – mai bine pentru mediu, mai provocator pentru firme

Opinie Deloitte România: Recuperarea TVA aferentă creanțelor neîncasate, o opțiune benefică, insuficient accesată

Consolidarea fiscală: avantajele și dezavantajele înființării unui grup de impozit pe profit

Opinie Deloitte România: Transportatorii, responsabili pentru plata accizelor aferente produselor livrate intracomunitar, dacă vama descoperă nereguli

Cristian Zaharia, EY România: Pericolul din spatele zidurilor de apărare, când amenințarea vine din interior


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

Oracle și-a extins angajamentul față de mediul înconjurător prin obiectivul de a-și alimenta operațiunile globale, atât în unități cât și în cloud, cu energie 100% regenerabilă până în 2025.

„Acest obiectiv este un pas important către un viitor mai sustenabil”, a declarat Safra Catz, Director Executiv Oracle. „Oracle contribuie la protejarea mediului înconjurător prin furnizarea de tehnologie care le permite clienților să-și reducă amprenta de carbon. Totodată, acest nou obiectiv reflectă și valorile comune ale clienților, partenerilor și investitorilor noștri.”

Cel mai recent obiectiv în materie de energie regenerabilă se bazează pe prioritățile existente de durabilitate:

  • Cloud curat: Oracle își păstrează obiectivul de a utiliza 100% energie regenerabilă în toate regiunile Oracle Cloud de nouă generație până în 2025.
  • Reciclarea hardware-ului: Continuând eforturile de reducere a deșeurilor electronice, în anul fiscal 2020, Oracle a colectat peste 1.000 de tone de hardware-uri vechi, dintre care 99,6% au fost fie refolosite, fie reciclate.
  • Reducerea deșeurilor: Din 2015, Oracle a redus cantitatea de deșeuri trimisă la depozitele de deșeuri cu 25% pe metru pătrat.
  • Aprovizionare responsabilă: Până în 2025, Oracle se așteaptă ca 100% dintre furnizorii săi principali să aibă în vigoare un program de mediu la zi.

Regiunile Cloud Oracle din Europa sunt deja alimentate cu energie 100% regenerabilă, precum și alte 51 de birouri Oracle din întreaga lume.

„Energia regenerabilă este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru obținerea unui viitor mai curat și ecologic”, a declarat Kwasi Kwarteng, Secretarul britanic pentru Afaceri și Energie. „Angajamentul ambițios al Oracle asigură accelerarea obținerii un viitor mai sustenabil și va inspira și alte companii din întreaga lume să fie mai ecologice.”

„Grupul Telenor a stabilit recent obiective bazate pe știință pentru a reduce propriile emisii cu 57% până în 2030. Un alt aspect este colaborarea cu furnizori pentru a reduce și emisiile din lanțul nostru de aprovizionare. Pentru noi este esențial ca furnizorii noștri să împărtășească aceleași angajamente, așa că suntem bucuroși să vedem că Oracle și-a setat obiectivul de a-și alimenta operațiunile 100% cu energie regenerabilă până în 2025 ”, a declarat Cecilie Heuch, Vicepreședinte și Director Resurse Umane și Sustenabilitate al Telenor Group.

Mai multe detalii referitoare la acțiunile sustenabile ale Oracle pot fi găsite în Raportul Corporate Citizenship.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY: Pandemia accelerează interesul față de tehnologia 5G, iar lipsa competențelor de implementare este principala îngrijorare a companiilor

Alina Cartianu & Andrada Tănase, Deloitte România: Tranziția la raportarea IFRS pentru instituțiile financiare nebancare

Sondaj EY: Majoritatea marilor contribuabili nu au făcut până acum obiectul unei inspecții de mediu. Ce ar trebui să aibă în vedere agenții economici?

Alina Făniță, PKF Finconta: Impactul liderilor cu inteligență emoțională în business

Studiu de atractivitate EY România: Investitorii revin în 2021. România trebuie să se pregătească pentru un mediu de afaceri reconfigurat

Camelia Malahov & Gabriel Pătru, Deloitte România: Dosarul cu șină devine istorie. Cine îi ia locul?

Raluca Popa, EY România: Companiile și-ar putea compensa retroactiv pierderile din 2020 și 2021, dacă au fost profitabile înainte de 2020

Mihaela Mitroi, EY România: Transparența fiscală – astăzi, impusă multinaționalelor. Mâine – tuturor categoriilor de contribuabili. Ce trebuie să știe contribuabilii?

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Tehnologia susține reducerea riscurilor fiscale


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


 

  • În perioada premergătoare summitului COP26, majoritatea piețelor intenționează să crească nivelul obiectivelor energetice, în pofida situației economice
  • SUA își păstrează primul loc în clasamentul energiei regenerabile, după readerarea la Acordul de la Paris și anunțarea noilor ținte de emisii
  • Regiunea Asia de Est devine o potențială destinație de investiții mari în energia regenerabilă

În 2020, investițiile în capacitățile de energie regenerabilă au crescut cu 2% până la 303,5 miliarde de USD, a doua cea mai mare valoare anuală înregistrată până în prezent, în pofida impactului pandemiei provocate de COVID-19 la nivel global. Cu toate acestea, a 57-a ediție a raportului EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI) estimează că evoluția spre atingerea țintei net zero va necesita investiții suplimentare în valoare de 5,2 trilioane de USD și evidențiază rolul pe care investitorii instituționali vor trebui să îl joace în finanțarea tranziției energetice.

Conform raportului, obiectivele de mediu, de sustenabilitate și de guvernanță (ESG) au o prioritate tot mai mare în planurile investitorilor, în timp ce interesul investitorilor instituționali în sursele de energie regenerabilă continuă să crească.

Următoarea Conferință ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc în 2021, reprezintă o oportunitate pentru reducerea decalajului între ceea ce au promis să facă guvernele și nivelul măsurilor pe care le-au luat până în prezent. Concluziile raportului EY evidențiază faptul că actualele traiectorii în materie de politici și promisiuni ale celor mai avansate țări indică un angajament sporit față de niveluri mai mari de responsabilitate și transparență, anticipându-se că reprezentanții acestora vor veni cu foi de parcurs clare și cu detalii privind măsurile politice menite să încurajeze investițiile în sursele de energie regenerabilă.

De asemenea, raportul RECAI, care analizează studiile de caz pentru hidrogenul verde în Europa și China, ilustrează potențialul mare al acestei noi tehnologii, dar și obstacolele care trebuie depășite pentru ca acesta să dobândească un caracter comercial și o utilizare la scară largă.

SUA se menține pe primul loc, iar China și India completează podiumul

SUA se menține pe primul loc în clasamentul raportului și se anticipează că își va păstra poziția în mandatul președintelui Biden. Readerarea la Acordul de la Paris, corelată cu recentul anunț privind reducerea nivelurilor emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50-52% până în 2030 și îndeplinirea obiectivului de generare a energiei electrice 100% fără emisii de carbon până în 2035 vor conduce probabil la creșterea interesului pentru investiții în SUA. În mod similar, China a rămas o piață dinamică și își păstrează a doua poziție, cu o capacitate suplimentară de generare a energiei eoliene de 72,4 GW în 2020, în contextul în care dezvoltatorii au urgentat finalizarea lucrărilor înainte de reducerea subvențiilor pentru instalațiile eoliene terestre. În aprilie, China și SUA au anunțat, de asemenea, că vor colabora între ele, precum și cu alte țări, în vederea gestionării schimbărilor climatice.

India avansează cu un loc în clasament până pe poziția a treia, anticipându-se o creștere semnificativă a sectorului energiei solare din această țară, în contextul în care prognozele indică faptul că volumul de energie generată din surse fotovoltaice îl va depăși pe cel al energiei bazată pe cărbune până în 2040. Și țările Asiei de Est, Japonia și Coreea de Sud (clasate pe locurile 8 și, respectiv, 17), și-au asumat anul trecut angajamente în direcția obiectivului net zero. Raportul EY evidențiază faptul că în Asia de Est se înregistrează perspective solide în materie de proiecte în domeniul energiei verzi, cu peste 800 de proiecte pregătite pentru demarare și un potențial total de investiții în valoare de 316 miliarde de USD.

Alte țări care au urcat în clasament

Numeroase guverne au inițiat măsuri pentru lansarea de noi proiecte eoliene offshore. Polonia, aflată acum pe poziția 22, a adoptat o nouă lege care promovează construirea unor capacități eoliene offshore cu o putere totală de 5,9 GW până în 2030 prin proceduri de licitație competitive. În același timp, autoritatea federală de mediu din Brazilia a publicat ghidul de licențiere pentru proiectele eoliene offshore, ceea ce a făcut ca această țară să urce până pe locul al 11-lea.

Germania a coborât cu un loc în clasament până pe poziția a șaptea, pe fondul criticilor la adresa unor modificări de ultim moment aduse modului de organizare a viitoarelor licitații pentru proiecte eoliene terestre. Aceste modificări ar permite autorităților de reglementare să reducă dimensiunile licitațiilor, în cazul unui deficit de subscriere a acestora, iar dezvoltatorii consideră că această incertitudine va conduce la scăderea volumelor ofertate.

Italia a urcat două locuri până pe poziția a 15-a, după primirea unui grant în valoare de 209 miliarde de euro de la Fondul de redresare al UE. De asemenea, guvernul italian le-a comunicat dezvoltatorilor că este dispus să prelungească până anul viitor programul de licitații de susținere pentru proiectele de energie eoliană și solară cu o capacitate totală de 4,7 GW, după ce runda inițială a înregistrat un deficit de subscrieri.

„În România au fost reluate discuțiile cu privire la investițiile în capacități noi de energie regenerabilă. Discuțiile nu sunt însă suficiente pentru reincluderea României în topul RECAI. Investițiile în noi unități, eventuale scheme suport și predictibilitatea cadrului legislativ ar putea contribui la revenirea României în topul celor mai atractive 40 de țări pentru investiții în energie regenerabilă”, a declarat Mihai Drăghici, Senior Manager, Consulting, EY România.

Se observă o tranziție clară de la investițiile în combustibilii fosili spre proiectele durabile din punct de vedere ecologic din partea investitorilor instituționali, care sunt din principiu mai reticenți la riscuri. Instrumentele de diminuare a riscurilor, mecanismele de finanțare structurată adaptate special sectorului energiei regenerabile și angajamentele în materie de reglementare ar ajuta la creșterea fluxului investițiilor. Angajamentele ferme din partea delegațiilor la COP26 reprezintă o necesitate pentru a asigura punerea în practică a principiilor Acordului de la Paris. Statele cele mai dezvoltate trebuie să își onoreze promisiunile existente de a oferi finanțări anuale în valoare de 100 miliarde de dolari statelor în curs de dezvoltare și toate țările trebuie să stabilească urgent obiective realiste pe termen scurt și să nu amâne adoptarea de măsuri. Nu mai avem prea mult timp de pierdut.

Pentru a vedea clasamentul complet al principalelor 40 de piețe, precum și o analiză a celor mai recente evoluții din domeniul energiei regenerabile la nivel global, vă invităm să vizitați https://www.ey.com/en_gl/recai.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY: Explozia serviciilor digitale utilizate la domiciliu alimentează temerile legate de sănătate și de confidențialitatea datelor

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Este directorul financiar al doilea CEO?

Raluca Popa, EY România: Raportarea DAC6 – primele rapoarte, primele concluzii. Ce ar trebui să ia în calcul companiile în continuare?

Studiu Deloitte: Pandemia a amânat doar parțial planurile de achiziție e unui autovehicul nou și a scăzut temporar interesul pentru mașinile electrice

Camelia Malahov & Anca Preda, Deloitte România: Un an de pandemie în HoReCa. Măsuri de sprijin luate în România și în alte țări europene

Vlad Boeriu, Deloitte România: Digitalizarea ANAF, esențială pentru protejarea contribuabililor și pentru reducerea presiunii pe bugetul de stat

Raluca Bontaș și Cătălin Barbu, Deloitte România: Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede – prevederi legate de conformare și aspecte care necesită clarificări


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Criza sanitară a amplificat îngrijorările cu privire la schimbările climatice și a subliniat importanța creșterii sustenabilității și a protecției mediului în întreaga lume. Necesitatea decarbonării a generat schimbări în strategiile globale ale guvernelor și companiilor în ceea ce privește eficiența energetică și sursele de energie regenerabile. La nivel global, marile puteri și, în același timp, cei mai mari poluatori, China și SUA își dispută lupta pentru decarbonare, în timp ce în Europa, Pactul Verde European angajează țările membre către o economie curată și circulară.

În România, decarbonarea sectorului energetic se bazează în mare măsură pe sprijinul oferit de Pactul Verde European. Potențialul energiei regenerabile pe piața locală poate deveni motorul decarbonării sectorului energetic românesc, atâta timp cât inițiativele publice se sincronizează cu intențiile de business, conform analizei EY – Decarbonarea sectorului energetic din România prin energii regenerabile.

Mihai Drăghici, Senior Manager, Consulting, EY România: „România are un ușor avans din perspectiva ponderii energiei din surse regenerabile față de media Uniunii Europene. În aceleași timp, suntem în topul țărilor din UE din perspectiva dependenței de cărbune pentru generarea energiei electrice la un cost cu aproximativ 50% peste prețul mediu din piața de energie în 2020. Accelerarea tranziției către energie regenerabilă este un obiectiv economic necesar în contextul prețurilor CO2 actuale, al prețurilor tehnologiilor regenerabile, al fondurilor europene, dar și al unui mix energetic sustenabil.

EY susține această tranziție prin contribuția proprie, EY este “carbon negative” în 2021, dar și prin soluțiile oferite companiilor cu privire la decarbonare, îmbunătățirea eficienței energetice și atragerea fondurilor europene pentru atingerea acestor obiective.“

Cum arată piața energiei din România?

România a atins în 2020 obiectivul de 24% din consumul de energie total provenit din surse regenerabile. Pentru 2030, noul obiectiv stabilit de guvernul român este de 30,7%, realizabil prin adăugarea a 7GW în capacitate regenerabilă.

În ceea ce privește consumul de energie, conform datelor Eurostat, în 2019, puțin peste 24% din consumul de energie a provenit din surse regenerabile de energie, plasând România pe locul 10 în UE și peste nivelul mediu al Uniunii.

În 2020, producția de energie electrică din România provenea în proporție de 12,4% energie eoliană, 3,4% din panouri solare fotovoltaice și 27,6% din hidroenergie. În total, producția de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică și biomasă) a reprezentat 16% din total.

Emisiile de gaze cu efect de seră ale României au scăzut cu peste 50% față de nivelurile din 1990 datorită unei reduceri semnificative a cererii de energie și a activității industriale, creșterii eficienței energetice și conformării treptate la standarde de mediu mai restrictive. În prezent, energia reprezintă încă sursa principală de emisii, reprezentând 2/3 din emisiile naționale de gaze cu efect de seră, urmate de agricultură și industrie[1].

Tranziția energetică către emisii reduse de carbon în România se poate realiza prin sincronizarea inițiativelor private și publice

În ultimii ani, România a suferit o scădere a atractivității în ceea ce privește investițiile în energie regenerabilă, parțial din cauza lipsei de reglementări și a sprijinului guvernamental adecvat. Potrivit celui mai recent clasament EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI), în ciuda faptului că România s-a poziționat printre primele 40 de țări cele mai atractive în materie de energie regenerabilă în 2015 (locul 34), în 2020, țara noastră a scăzut sub acest top, fiind depășită de țări europene precum Polonia, Grecia și Austria.

Cu toate acestea, în contextul introducerii Pactului Verde European, mai multe companii multinaționale din domeniul energiei au asimilat valul de schimbări și au implementat agenda sustenabilității în strategia lor de afaceri. În același timp, și-au anunțat intenția de a investi în proiecte de energie curată la nivel local.

La nivel guvernamental, în 2020 au fost introduse acorduri de cumpărare a energiei electrice, pentru a stimula investițiile în sectorul surselor regenerabile de energie prin dereglementarea pieței locale de energie electrică, conform reglementărilor UE privind piața comună, permițând astfel investitorilor să minimizeze riscurile tranzacțiilor. Până când această modificare legislativă va intra în vigoare, toate tranzacțiile cu energie electrică pot fi efectuate exclusiv pe piața centralizată într-un mod transparent, public, competitiv și nediscriminatoriu. Această restricție asupra acordurilor negociate în mod liber a fost văzută ca principalul obstacol care împiedică investițiile în capacitățile de nouă generație, în special în sectorul regenerabil.

Mai mult, o schemă de contracte pentru diferență este evaluată în prezent la nivelul Ministerului Energiei, cu sprijin financiar din partea BERD, pentru a sprijini investitorii interesați de dezvoltarea de proiecte de energie curată în România.

Noua lege a energiei electrice, aflată în proces de redactare, cu sprijinul BERD, va include prevederi relevante legate de legislația UE de mediu, flexibilitatea sistemului, interconectarea sporită și liberalizarea pieței, care reprezintă facilitatori pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

Șase recomandări pentru un plan integrat de tranziție către energii regenerabile:
  1. Actualizarea politicilor și a legislației pentru a stimula investițiile în energii regenerabile. Armonizarea cadrului legal cu cel de reglementare va favoriza o implementare susținută a capacităților de energie regenerabilă.
  2. La nivel național, proiectele strategice trebuie definite, prioritizate și abordate în contextul potențialului semnificativ de finanțare a facilității de recuperare și reziliență și a altor fonduri UE disponibile.
  3. Dezvoltarea unei infrastructuri rezistente și flexibile va fi elementul central al integrării surselor regenerabile de energie – un grad ridicat de stabilitate a rețelei poate ușura tranziția energetică.
  4. Adoptarea de noi tehnologii pentru stocarea energiei, îmbunătățirea eficienței energetice și creșterea producției descentralizate vor crește cota de energie curată ce va fi instalată.
  5. Dezvoltarea unor mecanisme specifice pieței pentru a asigura beneficii maxime pentru participanți și pentru a valorifica întregul potențial al integrării surselor regenerabile de energie.
  6. Abordarea bazată pe agilitate pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde European – evaluarea stării actuale, stabilirea obiectivelor, urmărirea progresului, evaluarea din partea sectorului și adaptarea din mers sunt pașii cheie ai procesului de transformare.
Ce prevede Pactul Verde European

Neutralitatea în emisiile de gaze cu efect de seră a fost definită ca o țintă pentru 2050 și pentru Uniunea Europeană, un deziderat stipulat în cadrul Pactul Verde European. El reprezintă un angajament legal, un set de inițiative care vizează ușurarea tranziției Europei către o economie curată și circulară prin utilizarea eficientă a resurselor, restaurarea biodiversității și reducerea poluării sub toate formele.

Până în 2030, obiectivul pentru reducerea gazelor cu efect de seră este de cel puțin 50% și spre 60% comparativ cu nivelurile din 1990. Una dintre principalele modalități prin care Comisia Europeană își propune să realizeze neutralitatea climatică este decarbonarea sectorului energetic.

Tranzacționarea emisiilor de carbon sau proiectele de compensare și reducere a carbonului reprezintă soluții pe termen scurt la o problemă stringentă. 75% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE provin din producția și utilizarea energiei în sectoarele economice[2].

Pentru decarbonarea sectorului energetic și atingerea obiectivelor stabilite în cadrul acordului au fost instituite mai multe mecanisme europene de finanțare. Dintre acestea, principalii beneficiari ai Mecanismului de Tranziție Justă sunt Polonia, Germania și România, având în vedere dependența ridicată de combustibilii fosili pentru consumul de energie. România va putea accesa până la 4,4 miliarde EUR ca parte a acestui mecanism, care promite să sprijine tranziția către energie cu emisii reduse de carbon și, de asemenea, să îmbunătățească infrastructura energetică și să creeze noi locuri de muncă în cadrul economiei verzi.

Marile puteri în lupta pentru decarbonare – China versus SUA

Principalele economii ale lumii care au adoptat energia regenerabilă sunt, paradoxal, cei mai mari poluatori din lume: China, urmată de Statele Unite. China este lider mondial în domeniul electricității din surse de energie curate, generând 28,7% din producția eoliană globală și 31,9% din producția solară globală. SUA este al doilea cel mai mare producător atât de energie eoliană, cât și de energie solară, generând 21,7% din producția eoliană globală și 14,7% din producția globală de energie solară (date din 2018).

În ultimii ani, China și-a manifestat dorința de a investi în infrastructura de energie verde și a respectat acest angajament prin dublarea noii capacități regenerabile în 2020. Cu toate acestea, cererea de energie din aceste două economii majore rămâne foarte dependentă de combustibilii fosili.

În Statele Unite, Donald Trump, sceptic în privința schimbărilor climatice, a retras Statele Unite din Acordul de la Paris privind Schimbările Climatice, tratat internațional cu caracter juridic  obligatoriu privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și a acordat prioritate creșterii economice, ignorând necesitatea reducerii emisiilor de CO2 și susținând că reglementările de mediu ar putea afecta milioane de locuri de muncă.

După 4 ani de zero acțiune climatică, cetățenii americani s-au orientat către un lider foarte diferit, care a poziționat protejarea mediului în topul priorităților viitoarei administrației. În ziua 1 a președinției sale, Biden a aderat la Acordul de la Paris, a revocat permisul pentru un nou sistem de conducte petroliere și a promis că va susține inițiative care vor conduce la o economie americană bazată 100% pe energie curată, cu zero emisii nete cel târziu în 2050 și reducerea emisiilor de carbon din stocul imobiliar american cu 50% până în 2035.

Pe 22 aprilie, Ziua Pământului, Statele Unite vor găzdui un summit climatic, unde liderii marilor națiuni, poluatori majori din lume, vor discuta despre promisiuni ambițioase în ceea ce privește decarbonarea. Cu toate acestea, punerea promisiunilor în acțiuni, mai precis în legislație și reglementări se poate dovedi mai dificilă decât pare, cu un Congres American divizat și, în plus, influența generată de lobby-ul marilor corporații de combustibili fosili. China și Statele Unite vor juca însă cel mai important rol la nivel mondial în procesul de combatere a schimbărilor climatice.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu Deloitte: Pandemia va accelera adoptarea telemedicinei, a căștilor pentru realitate digitală și a soluțiilor de tip cloud

Studiu EY: Liderii financiari își regândesc atribuțiile odată cu noua realitate operațională

EY Future Consumer Index: Pandemia accelerează schimbările din comportamentul consumatorilor: mutarea în afara orașelor, cumpărăturile online, importanța acordată sănătății, prețurilor accesibile și sustenabilității

Emanuel Bondalici, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Dispoziția de măsuri – o practică discutabilă în contextul controalelor antifraudă?

Studiu Deloitte: Posibilitatea de a lucra de acasă reduce nivelul de stres pentru Generațiile Millennials și Z

Nilanjan Nag & Diana Vlad, PKF Finconta: Noile orientări OCDE privind implicațiile prețurilor de transfer în contextul pandemiei COVID-19

Studiu Deloitte: jucătorii din sectorul imobiliar comercial din România vor căuta să încheie contracte pentru perioade mai scurte în viitor

Studiu EY România: Angajații români doresc un program de lucru mai flexibil, iar instabilitatea pieței muncii îi determină să nu își schimbe angajatorul

Alina Făniță, PKF Finconta: Ce fac diferit liderii de succes în perioade de criză?

Studiu Deloitte: Directorii financiari din România sunt mai optimiști decât în 2020, dar rămân concentrați pe reducerea costurilor

Florentina Șușnea, PKF Finconta: „Afacerile de familie și cheia succesului ieșirii din criză”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

  • Energia regenerabilă are un potențial mai sigur pentru investițiile pe termen lung
  • Schimbările climatice și considerentele ecologice încurajează creșterea investițiilor în energia regenerabilă
  • SUA și Spania urcă semnificativ în clasament, pe locurile 1 și, respectiv, 11

 În pofida încetinirii economiei globale provocată de COVID-19, este de așteptat ca sectorul energiei regenerabile să își revină rapid, având în vedere faptul că factorii pe termen lung care favorizează investițiile rămân puternici, se arată în raportul EY – Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI). Cea mai recentă ediție a studiului ia în considerare potențialul impact al pandemiei, analizând rezistența la șoc a țărilor participante, atât din punct de vedere sanitar, cât și economic.

Raportul evidențiază faptul că schimbările climatice și aspectele de mediu, sociale și de guvernanță dobândesc o recunoaștere din ce în ce mai mare ca factori cheie în dezvoltarea potențialului unei companii și în crearea de valoare. Investitorii instituționali nu se așteaptă doar la rezultate financiare performante din partea companiilor, ci și să demonstreze că au o contribuție pozitivă la nivelul societății. Drept urmare, organizațiile sunt nevoite să își reevalueze strategiile, astfel încât să își reducă emisiile, să își îmbunătățească sistemul de guvernanță și să își amelioreze raportarea în privința factorilor care influențează clima.

De asemenea, investitorii instituționali au majorat fondurile pe care le alocă infrastructurii energiei regenerabile ca mijloc de acoperire a riscurilor legate de schimbarea climatică, potrivit analizei EY.

Tranziția de la unitățile pe combustibili fosili la regenerabile este și o necesitate economică, nu doar climatică. Unele unități de producție pe combustibili fosili din România au costul de producție total de aproximativ 90 EUR/ MWh, în timp ce unități regenerabile din Europa înregistrează costuri chiar și sub 50-60 EUR/MWh. România poate beneficia de suportul instituțiilor de profil europene pentru definirea mecanismelor necesare relansării investițiilor în regenerabile“, spune Mihai Drăghici, Senior Manager, Asistență în Afaceri, EY România.

În clasamentul din acest an, pentru prima dată din 2016, S.U.A. ocupă primul loc. Această poziție se datorează, în primul rând, unei extinderi pe termen scurt a programului de creditare fiscală pentru producție și de dezvoltare pe termen lung a segmentului energiei eoliene offshore, fiind planificate investiții în valoare de 57 miliarde de USD în instalarea unei capacități de până la 30 GW până în 2030.

Creșterea Chinei în sectorul energiei regenerabile a încetinit, pe fondul intențiilor autorităților de a elimina treptat subvențiile în vederea creării unei piețe mai competitive. Alături de cererea redusă provocată de COVID-19, aceasta este cauza pentru care China a coborât pe locul al doilea în clasament, dar prognozele privind creșterea pe termen lung rămân optimiste.

Franța a avansat de pe locul al patrulea pe al treilea, asigurându-și o poziție puternică în privința prețurilor la energie și atribuind capacități de 1,4 GW dezvoltatorilor din segmentele energiei eoliene și solare la cea mai recentă licitație, în demersul său de a elimina treptat dependența rețelei sale de energia nucleară.

Regatul Unit, clasat pe locul al șaselea, a făcut o propunere de referință legată de reincluderea proiectelor eoliene și solare offshore în următoarea licitație de contracte pentru diferență (CfD), încurajând o mai mare și mai diversă dezvoltare a sectorului energiei regenerabile.

Spania a urcat cu patru poziții până pe locul 11, în pofida faptului că a fost puternic afectată de COVID-19, având în vedere că politica energetică și referitoare la climă rămâne o prioritate pentru noul guvern de coaliție. Acesta și-a propus planuri agresive, dar realizabile de a dezvolta segmentul energiei eoliene și solare, iar majoritatea investitorilor își mențin o atitudine optimistă în privința perspectivelor pe termen mediu ale Spaniei.

Raportul examinează modul în care soluțiile de stocare a energiei la scară largă sunt esențiale pentru decarbonizarea sistemelor electrice, precum și condițiile necesare pentru încurajarea investițiilor în stocarea în acumulatori la nivelul companiilor de utilități. Odată cu decarbonizarea rețelelor energetice, vor fi necesare capacități vaste de stocare a energiei, iar companiile de utilități și dezvoltatorii își majorează într-un ritm alert investițiile în acumulatori de mari dimensiuni.

Potrivit raportului, anul acesta este planificată instalarea unor capacități de stocare în acumulatori de 12,6 GWh, ceea ce va face ca 2020 să fie anul unei creșteri record a capacităților de stocare a energiei. Pe termen lung, se anticipează că ritmul de majorare a capacităților de stocare va crește de 13 ori, de la aproximativ 17 GWh în prezent, la 230 GWh până în 2025.

Benoit Laclau, coordonator EY Global Energy, a declarat: Acționarii vor să colaboreze și să investească în companiile ale căror strategii includ schimbările climatice și dezvoltările durabile. Liderii din sectorul energetic ar trebui să facă demersuri pentru a investi în energia regenerabilă și în proiecte sustenabile asociate cu aceasta cum sunt, spre exemplu, rețelele energetice inteligente și infrastructura de transport cu amprentă de carbon redusă.”

Pentru a vedea clasamentul complet al principalelor 40 de piețe, precum și pentru o analiză a celor mai recente evoluții din domeniul energiei regenerabile la nivel global, vă invităm să vizitați ey.com/recai.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Gabriela Streza, Valoria: Digitalizarea, un element esențial în vânzările B2B

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Cele 5 calități ale liderului, necesare în economia afectată de pandemie

EY România: „Amnistia fiscală, un moment zero în raporturile cu administrația fiscală”

Gabriela Streza, Valoria: Pași de reluare a vânzărilor B2B într-o lume afectată de COVID-19

Optimizarea fluxului de numerar și rambursarea TVA în perioada stării de urgență

Noua normalitate: audit și consultanță la distanță în economia post-COVID

Studiu EY: Liderii de business privesc dincolo de criză și configurează noi planuri de fuziuni și achiziții

Cum să lupți cu coronavirusul în spațiile de birouri, de producție și logistice


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com 

[divider height=”30″ line=”1″]

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.