Trenduri în fiscalitate – implicații și recomandări pentru IMM-uri. Analiză Trusted Advisor: Puncte de atenție pentru optimizarea demersului de digitalizare

Concluzionam despre 2022 că a fost anul fiscalității, cu mult focus pentru antreprenori în vederea înțelegerii noilor prevederi, a conformării și optimizării sarcinii fiscale. 

Trebuie să observăm și să nu ignorăm un trend accentuat, respectiv transparența și raportarea analitică în timp real.

Până la momentul implementării, deja au fost puse în practică noi exigențe de raportare, precum: transmiterea automată zilnică a rapoartelor Z emise de casele de marcat, e-factură, e-transport, SAF-T 406, raportarea rambursurilor de către furnizorii de servicii poștale.

Chiar dacă lucrurile nu se întâmplă deja la nivel global și se vor implementa în mai multe etape, este bine să cunoaștem că, la un moment dat, nu foarte îndepărtat, toate operațiunile economice, materializate în tranzacții financiar-contabile, vor fi transferate în mod automat către serverele ANAF.

Ce implicații avem?

  1. Integrarea sistemelor în care lucrăm: este nevoie ca datele să fie în același loc. În practică, multe companii lucrează cu baze de date multiple, stocuri, facturare separat de contabilitate, etc.
  2. Simplificarea proceselor și transpunerea lor corectă în fluxuri contabile: Ne așteptăm să vedem ca oamenii de business să lucreze mai aproape cu departamentele financiar-contabile și să lucreze anticipativ, proiectând fiecare proces nou în cel mai potrivit și simplu mod posibil.
  3. Mai multă acuratețe în contabilitate și creșterea nevoilor de auditare în cadrul firmelor mici și mijlocii: Antreprenorii au nevoie de certificare suplimentară că raportările contabile și fiscale sunt corecte.

Ioana Arsenie, strateg financiar Trusted Advisor: Ne așteptăm că în perioada următoare să aibă loc o reașezare a modului în care se realizează externalizarea serviciului financiar-contabil, în sensul că:

  1. Firmele vor păstra în-house mai multe procese și tranzacții, chiar dacă nu au experți contabili și seniori.
  2. Se va investi pentru performanță și control prin sistemele financiar-contabile-de gestiune (ERP) utilizate.
  3. Se va externaliza mai mult zona de revizuire, închidere, cu accent prealabil pe definirea normelor de lucru, realizarea de proceduri de operare și training și consultanță permanentă.

În continuare, ne așteptăm ca transformarea să apară la nivelul ANAF, din faptul că verificările și solicitările de clarificare se vor desfășura pe baza de teste, la distanță, sub formă unui audit. Contribuabilii vor învață să răspundă la aceste solicitări, în mod documentat și colaborativ. Va fi un salt de ambele părți și o simplificare, în final, după atâta conformare și implementări.

De aceea, recomandăm ca IMM-urile să investească cu atenție în digitalizare, evitând sisteme și baze de date disparate și având în vedere atât aceste trenduri din fiscalitate, cât și principiile de guvernanță.

Ioana Arsenie este profesionist în finanțe cu experiență de peste 20 de ani în roluri strategice, board advisor și fondatoarea Trusted Advisor & Trusted App, aplicația de raportare financiară și bugetare digitalizată pentru IMM-uri.

În luna septembrie 2022, dăm startul unui nou sezon de evenimente marca BusinessMark, ce se vor desfășura sub o nouă identitate și cu un motto ce reflectă evoluția brandului nostru în cei aproape zece ani de activitate: Events designed to make an impression!

Și în acest sezon, continuăm să aducem comunităților noastre peste 20 de evenimente, din domenii și industrii precum: supply chain & logistics, real estate & construction, financiar, banking, fintech & financial services, tax & finance, IMM & antreprenoriat, food & agribusiness, resurse umane, sustenabilitate & CSR, management, retail & FMCG, în cadrul cărora vor avea oportunitatea de a discuta cu profesioniști din companii de top, de a afla toate noutățile și de a se perfecționa.

Evenimentele BusinessMark se vor desfășura în format hibrid și vor avea loc atât în București, cât și în principalele orașe din țară. În premieră, vorbim despre „ingredientele” ce fac un brand ”magnetic” în ochii candidaților la Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Oradea, unde va avea loc evenimentul „Magnetico. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices.”

CALENDARUL EVENIMENTELOR BUSINESS – TOAMNĂ 2022

Evenimente dedicate specialiștilor de resurse umane

Primul eveniment dedicat specialiștilor de resurse umane va fi HR Uncovered, ce va avea loc în luna septembrie, urmat de Oradea HR VIBES, ce va avea loc în luna octombrie, și de Magnetico. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices, ce se va desfășura în lunile octombrie (Iași), noiembrie (Cluj, Timișoara) și decembrie (București).

Discutăm despre impactul pandemiei asupra economiei și modului de lucru, despre digitalizare și automatizare, despre provocările și beneficiile modelelor de muncă hibride, recrutarea în post-pandemie, impactul tehnologiei și trenduri în HR, engagement și motivarea angajaților, employer branding și employee experience.

Evenimente dedicate specialiștilor din domeniul financiar

Evenimentele din seria Tax & Finance Forum ajung în luna noiembrie la Cluj-Napoca și București.

Discutăm despre: instrumentul multilateral care modifică tratatele de evitare a dublei impuneri ale României începând cu 1 ianuarie 2023; prețurile de transfer în 2022 la nivel internațional și local; inspecția fiscală a dosarului de prețuri de transfer – exemple și bune practice;ESG, transpunerea Directivei UTP în România; abordări recente ale instanțelor române în litigiile fiscale; munca de (aproape) oriunde – aspecte practice; implicații fiscale și de securitate socială; noi măsuri fiscale privind impozitul pe profit care vin în sprijinul mediului de afaceri; noutăți legislative în contextul digitalizării fiscale – provocările anului 2022; principalele aspecte privind RO e-factura, RO e-transport și Spațiul Privat Virtual (SPV); SAF-T – ultimele noutăți și lecții învățate din proiectele de implementare.

Eveniment dedicat specialiștilor din food & agribusiness

Ca în fiecare toamnă, evenimentul Romanian Food & Agribusiness Conference revine la București. Discutăm despre rezultatele anului agricol 2022 și perspectivele pentru viitor, impactul crizei sanitare și a a contextului economic asupra sectorului agricol, evoluția pieței de retail alimentar în România și previziunile pentru viitor, finanțarea în agricultură, industria laptelui, agricultura sustenabilă – cele mai bune produse și soluții pentru fermieri, agricultura inteligentă – tehnologii noi, aplicații și soluții de digitalizare în agricultură, piața asigurărilor agricole.

Eveniment dedicat specialiștilor din domeniile banking, fintech și financial services

În luna noiembrie va avea loc la București o nouă ediție FinConf România, în cadrul căreia vom discuta despre orizontul 2025 în banking, impactul pandemiei asupra economiei și a sistemului bancar, rolul sistemului bancar în susținerea economiei românești și a mediului de afaceri afectat de contextul socio-economic național și global, perspective privind creditarea și evoluția dobânzilor, impactul majorării dobânzilor, importanța inovației și a digitalizării în sectorul financiar, cum arată viitorul la nivel de securitate în sectorul financiar, Fintech și impactul asupra serviciilor financiare.

Evenimente dedicate specialiștilor din domeniul financiar

În luna noiembrie, vor avea loc la București și Timișoara noi edițiile de toamnă ale CFO Conference, urmând ca în luna decembrie să discutăm la Financial Outcome despre închiderea anului financiar 2022 – aspecte privind IFRS și noutăți fiscale pentru 2022.

Vom discuta despre managementul financiar strategic, ca rol catalizator pentru creșterea performanței organizației, despre provocările cu care se confruntă un director financiar în contextul economic actual, despre cum se construiește și consolidează un departament financiar performant, despre CFO leadership în vremuri de criză, aspecte practice privind prețurile de transfer la închiderea anului financiar 2022, perspective și tendințe în inspecțiile fiscale, politici contabile, ajustări, sponsorizări.

Eveniment dedicat specialiștilor din domeniile supply chain și logistică

Revenim în luna septembrie cu o nouă ediție a Supply Chain & Logistics Forum & Expo, eveniment cu tradiție în cadrul căruia vom vorbi despre: optimizare și tendințe în supply chain, digitalizarea și automatizarea lanțului de aprovizionare ca avantaj competitiv, provocările specifice comerțului online la nivel de supply chain și logistică, adaptarea proceselor de supply chain și logistică la momentele de creștere bruscă a cererii, gestionarea și eficientizarea retururilor, adaptarea companiilor de curierat la noul context și perspectivele de dezvoltare ale pieței de curierat, optimizarea depozitelor, inovație în supply chain.

Eveniment dedicat specialiștilor din domeniile real estate & construction

Real Estate & Construction Forum revine în luna septembrie 2022 la București, într-o nouă ediție dedicată a patru sectoare: retail, industrial & logistics, office și rezidențial.

Vom discuta despre piața de real estate și previziunile pentru 2023, evoluția pieței imobiliare europene, cum vor evolua prețurile imobiliarelor în 2023, cum s-a schimbat profilul consumatorului în pandemie, sursele de finanațare pentru investițiile în proiecte imobiliare – programe și soluții alternative la împrumuturile bancare, noii poli de dezvoltare imobiliară și cele mai atractive zone pentru investitori, tehnologii moderne, soluții inovatoare, aplicații și servicii care optimizează costurile și cresc profitabilitatea investițiilor, eficiență energetică, digital facility systems, smart living.

Eveniment dedicat specialiștilor din domeniile IMM & Antreprenoriat

În luna noiembrie, vă așteptăm la București la o nouă ediție a Business Challenge, eveniment în cadrul în căruia vom discuta despre necesitatea de a avea o perspectivă a schimbării business-ului și cât de pregătiți suntem pentru noua viteză de evoluție a tehnologiei, societății și economiei. Totodată, discutăm despre modalitățile de finanțare pentru proiectele antreprenoriale și pentru IMM-uri – între programe guvernamentale și soluții private, despre tehnologie ca avantaj competitiv pentru start-up-uri și IMM-uri, despre optimizarea costurilor și despre cum aducem inovația la nivelul IMM-urilor și start-up-urilor.

Eveniment dedicat specialiștilor în sustenabilitate și CSR

În luna decembrie, vă invităm la noua ediție a POSITIVE BUSINESS. A talk about sustainability and positive impact in business, ce se va desfășura în București și în cadrul căreia vom discuta despre cum a afectat pandemia planurile de sustenabilitate ale companiei, despre schimbările climatice și efectul asupra business-urilor, despre rating-ul environmental, social and corporate governance (ESG), despre Pactul Ecologic European, despre cum transpui valorile companiei într-o strategie de sustenabilitate, care să reflecte valoarea pe care compania o creează în lume prin imactul său, despre cum putem, într-un mediu de business aflat constant sub presiune, nu numai să minimizăm efectele negative ale companiei, dar chiar să lăsăm lumea un loc mai bun, despre responbabilitatea digitală, despre obiceiurile consumatorului modern.

Eveniment dedicat specialiștilor în managementul schimbării

Luna noiembrie 2022 aduce cu sine o altă ediție a SHIFT. Change Management Conference, eveniment în cadrul căruia vorbim despre business transformation și business intelligence, evoluția business-urilor în era tehnologică, M&A și integrarea de echipe, echipe mixte și forme de lucru, sustenabilitate și integrarea valorilor la nivel de business, adaptare la schimbare continuă și agilitate, mindset și atitudine.

Eveniment dedicat specialiștilor în Retail & FMCG

Ediția de toamnă a reTAG- a retail, FMCG & e-commerce conference for the modern world se va desfășura în luna octombrie la București. În cadrul acestei ediții, discutăm despre digital transformation în retail, FMCG și e-commerce, despre modelele viabile de omnichannel retail, despre ce trebuie să facă brandurile pentru a răspunde nevoilor noilor generații de consumatori, ținând cont de factorii care ghidează deciziile de cumpărare ale acestora, despre inteligență artificială și impactul pe care îl va avea în experiența de cumpărare din următorii ani, despre aspectele fiscal cu impact asupra industriei retail & FMCG și noutățile legislative cu impact asupra e-commerce-ului.

Scurt istoric

Începând cu 2013, BusinessMark a organizat 259 evenimente „concept propriu”, 121 proiecte de event management, 69 de evenimente online. Am avut alături de noi 4.020 speakeri și 61.000 de participanți, în opt orașe din România.

Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate  de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale.

Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret.  Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.

Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.


Abonați-vă la newsletter sau urmăriți-ne pe Facebook, LinkedIn, Instagram și YouTube și aflați primii când vă puteți înscrie la evenimentul dorit! Totodată, vă invităm să intrați în comunitatea Ready for Business, pe Facebook și pe LinkedIn.


  • 42% dintre respondenți au declarat că doresc să inițieze noi proiecte în domeniul logisticii și lanțurilor de aprovizionare în România în următorul an
  • Aproape un sfert din viitoarele investiții în România (24%) vor fi atrase de regiunea de Vest
  • Toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un factor decisiv în decizia lor de a își menține sau extinde activitățile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici

România a rămas o destinație preferată pentru investitori, în Europa de Est, după doi ani de pandemie și având în vedere situația din Ucraina. România s-a clasat pe locul al 16-lea (4%) din 32 de țări în clasamentul țărilor cele mai atractive pentru investiții în 2022, depășind țări precum Ungaria (2%) şi Republica Cehă (2%) și se află aproape de Polonia, al cărei procentaj este de 6%.

În 2022, 56% dintre companiile străine intenționează să înființeze sau să își extindă operațiunile din România, ceea ce plasează această țară pe locul al patrulea, la egalitate cu Franța și în urma Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) și Regatului Unit (58%). Totodată, România se situează deasupra mediei europene, care este de 53%.

Cu toate acestea, România ar trebui să își concentreze atenția asupra perspectivelor pe termen lung, în următorii trei ani, având în vedere prognozele, care arată că atractivitatea va scădea de la 41% în 2021 la 34% în 2022.

Totuși, actuala situație ar putea da naștere unui paradox, deoarece România are multe oportunități în viitor. Una dintre ele este relocarea companiilor din Ucraina. România este într-o poziție privilegiată la nivel european în ceea ce privește planurile liderilor executivi de a își reloca serviciile de asistență pentru întreprinderi și funcțiile de lanțuri de aprovizionare în Europa (operațiuni de „reshoring” și „nearshoring”) pentru a reduce la minimum impactul viitoarelor perturbări.

„Cu o criză aflată pe final – pandemia și o alta în plină desfășurare – războiul din Ucraina, economia noastră este din nou pusă la încercare, însă ne aflăm şi în faţa unei oportunități: sprijinirea cât mai multor companii provenind din zonele afectate care ar putea căuta să își mute activitatea peste granițe și să aleagă țara noastră ca posibilă destinație. Totodată, pachetele de asistență europene destinate statelor membre vor ajuta România să își asigure necesarul pentru crearea unui mediu stabil, care ar trebui să atragă și mai mulți investitori străini”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Regiunea vestică a României vizează primul loc

La nivel european, Bucureștiul se poziționează pe locul al 25-lea din 44 de orașe, depășind capitale precum Budapesta, Vilnius, Riga, dar și importante orașe europene, precum Munchen, Porto, Rotterdam, Geneva, Valencia.

În 2021, București a fost în mod clar cel mai vizat oraș din România pentru ISD, conducând clasamentul cu 38,9%, în timp ce regiunea vestică a însumat 19,5% din investițiile străine directe, singurii reprezentanți fiind județele Arad și Timiș.

Cu toate acestea, decalajul dintre regiunea de Vest și București poate fi aproape egal din punctul de vedere al planurilor investitorilor pentru acest an. Aproape un sfert din viitoarele investiții în România (24%) va fi atras de regiunea Vest, principalul județ din această zonă fiind Sălaj, cu 9% din investiții, urmat de Arad, Timiș și Bihor, toate cu câte 5%.

Muntenia se situează pe locul al treilea, Argeș și Prahova fiind singurele reprezentante, fiecare cu câte 3,5% din investițiile totale. Pe de altă parte, zona nord-estică a României este reprezentată de județul Neamț (1,8%) și județul Suceava (1,8%).

În partea de sud a României, singurul județ care va atrage investiții, potrivit respondenților, este Teleorman, cu 1,8% din total.

Diferit de anul trecut este faptul că județe precum Sibiu, Brașov sau Ilfov nu reprezintă destinații pentru investiții în opinia investitorilor.

Lanțurile de aprovizionare și logistica, preferate de investitori pentru al doilea an consecutiv

Pandemia a afectat operațiunile de lanțuri de aprovizionare și logistică la nivelul întregului continent european, determinând companiile să dorească relocarea activităților mai aproape de piețele de origine și de clienții locali. Comparativ cu 2020, când au fost înregistrate 595 de proiecte, în 2021 s-au înregistrat 655 de proiecte în domeniul logisticii. În 2021, numărul de proiecte industriale a depășit nivelul de dinainte de criză, reflectând un efect de revenire și o reorganizare globală a lanțurilor de aprovizionare.

Conform predicțiilor din ediția 2021, România devine un centru al operațiunilor de logistică și producție tot mai mare în Europa de Est, datorită competitivității sale în materie de costuri și a ofertei de forță de muncă, evenimentele din Ucraina acționând ca un catalizator în acest sens. În prezent, România este cea mai dorită destinație pentru investiții în 2022 în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare și logistică.

Diferența majoră față de anul trecut rezidă în creșterea popularității serviciilor de asistență pentru întreprinderi, care au depășit producția. Cea mai mare creștere a fost înregistrată de proiectele de cercetare-dezvoltare, de pe locul al șaptelea în 2021, pe locul al patrulea în 2022.

IMM-urile și politicile de mediu ar trebui să reprezinte prioritățile României

În 2021, investitorii considerau că principalele trei priorități cărora România trebuie să le acorde atenție sunt: sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului și creșterea calității și a valorii adăugate a produselor.

În 2022, principalele două priorități au rămas aceleași, subliniind un mesaj puternic către sectoarele public și privat din România și anume că IMM-urile și mediul trebuie să rămână temele cele mai importante. Totuși, în 2022, a treia poziție este ocupată de inovație și sectorul tehnologiilor avansate. Această temă a urcat opt poziții comparativ cu anul trecut.

La nivel european, studiul a relevat că percepția și perspectivele liderilor executivi ai IMM-urilor sunt mai puțin optimiste decât cele ale conducătorilor de companii multinaționale. Numai 26% dintre companiile mici au declarat că planurile lor de investiții s-au extins datorită pandemiei, comparativ cu 64% dintre companiile mari.

Cu toate acestea, numai 44% dintre IMM-uri intenționează să investească în Europa în anul următor sau în următorii trei ani, iar 58% consideră că atractivitatea Europei va crește în același interval. Totodată, 83% dintre companiile mari plănuiesc să investească în Europa.

Pentru IMM-uri este important să beneficieze de sprijinul autorităților. De exemplu, toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un factor decisiv în decizia lor de a își menține sau extinde activitățile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici.

Sustenabilitatea, un sector primordial pentru România

Încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului a fost selectată pentru al doilea an consecutiv drept al doilea cel mai important aspect asupra căruia România ar trebui să își canalizeze eforturile în viitor pentru a rămâne competitivă în rândul economiilor globale. Totuși, atunci când au fost întrebați cum poate România să rămână atractivă din punctul de vedere al sustenabilității, aproximativ 59% dintre liderii executivi au declarat că este nevoie de reglementări pentru a susține practici comerciale durabile (de exemplu, obligații de reciclare, reglementarea protecției biodiversității, standarde pentru clădiri ecologice). 45% dintre aceștia au fost de părere că România trebuie să își îmbunătățească potențialul de decarbonare a lanțurilor de aprovizionare (de exemplu, prin reducerea transporturilor, prin acces la materiale durabile).

Aproape același procentaj de respondenți (43%) au declarat că este important să se majoreze numărul de surse regenerabile în producția de electricitate, iar 42% au menționat că România ar trebui să asigure existența abilităților și competențelor necesare pentru a facilita proiectele de sustenabilitate.

Atractivitatea percepută a României

Atractivitatea unei destinații este definită ca o combinație între imagine, gradul de încredere a investitorilor și percepția privind capacitatea țării sau zonei respective de a oferi cele mai competitive beneficii pentru ISD.

În cadrul studiului de atractivitate EY pentru România, cercetarea în teren a fost realizată de Euromoney între 2 și 31 martie prin intermediul interviurilor online cu 101 lideri de companii internaționale relevante, dintre care 50% sunt deja stabilite în România, iar 50% sunt stabilite în afara țării.


Citește și:

EY Payroll Survey 2022: Tot mai multe companii iau în calcul externalizarea activităților de resurse umane și salarizare

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Opinie EY România: Prețurile de transfer și relocările de investiții. Șapte puncte de atenție pentru companii

Săptămâna de lucru de patru zile este deja permisă de legislația muncii și se poate implementa în orice companie

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțare oferită prin Mecanismul de redresare și reziliență, ce va sprijini implementarea până în 2026 a unor reforme și investiții cruciale în domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructură, sănătate, administrație publică, digitalizare). Datorită naturii sale excepționale, implementarea mecanismului va urma proceduri speciale, iar fondurile vor fi plătite direct României pe baza progreselor înregistrate în aplicarea PNRR-ului. Și statul va sprijini și încuraja investițiile, îndeosebi cele cu efect multiplicator ridicat în economie – 88,8 miliarde de lei în acest an. Dar, să vedem care sunt principalele programe și mecanisme și cum pot fi ele accesate. 

Agenții economici pot accesa fonduri disponibile prin programe operaționale finanțate de Uniunea Europeană și implementate la nivel național (aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027), ajutoare de stat și, nu în ultimul rând, parte din finanțările aferente Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Reformele și proiectele vizate de aceste programe includ componente de investiții în energie verde, sănătate, educație, infrastructură, dar și în dezvoltare și adoptare de tehnologii noi, reprezentând oportunități de atragere de fonduri pentru mediul de afaceri.

Ce bani pot fi accesați prin PNRR. Cu o alocare inițială ce totalizează 29,2 miliarde euro, Planul Național de Redresare și Reziliență ar urma să contribuie la redresarea economică și socială pe termen lung a țării, prin finanțarea atât a unor proiecte de interes public, cât și a unor investiții din mediul privat. În prezent, sunt în curs de elaborare o serie de scheme de ajutor de stat, din care o parte vor fi adresate fie IMM-urilor, fie companiilor mari. Prin acestea vor fi finanțate investiții în digitalizare sau în capacități de producție de energie regenerabilă.

Investițiile în modernizarea sistemelor energetice, îmbunătățirea eficienței energetice (inclusiv în construcții și transporturi) și tranziția spre neutralitate climatică vor fi susținute și prin Fondul de modernizare. Astfel, în perioada 2021-2030, România va putea alege proiecte relevante, atât din zona publică, cât și privată, pe care să le propună spre finanțare Băncii Europene de Investiții și Comisiei Europene. Fondul de modernizare oferă statelor beneficiare posibilitatea de a decide asupra mecanismului de sprijin ales: grant-uri, împrumuturi, instrumente de garantare sau injecții de capital.

Aproximativ 20% din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va fi alocat prin programe și fonduri gestionate direct de Comisia Europeană. Prin intermediul departamentelor Comisiei sau a agențiilor executive ale UE sunt lansate cereri de propuneri pentru proiecte de investiții în diverse domenii de activitate. Tot în cadrul Comisiei sunt realizate evaluarea propunerile depuse, acordarea grant-urilor și monitorizarea implementării proiectelor.

Peste jumătate din finanțarea UE se acordă prin cinci fonduri structurale gestionate în comun de Comisia Europeană și România. Suma alocată României este disponibilă prin Programe Operaționale, iar versiunile de lucru aferente perioadei 2021-2027 au fost publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene spre consultare publică. În schimb, la acest moment nu este încă disponibil calendarul apelurilor de proiecte pentru fiecare în parte. Criteriile de eligibilitate ale proiectelor și beneficiarilor, cheltuielile eligibile, precum și finanțarea maximă pe care proiectele o pot accesa în cadrul fiecărui Program vor fi publicate în cadrul apelurilor de proiecte.

Programele operaționale includ: Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operațional Transport (POT), Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operațional Sănătate (POS), dar și Programe Operaționale Regionale (POR).

Programul Operațional Tranziție Justă vizează creșterea eficienței energetice și se adresează investițiilor privind energia din surse regenerabile, transportul verde, infrastructuri de încărcare a autovehiculelor electrice, dar și a celor ce susțin tranziția de la cărbune la gaz în 6 județe (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova, Mureș). Beneficiarii sunt în principal autoritățile, însă fondurile pot fi accesate și de către IMM-uri și întreprinderi mari.

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă își propune, pe lângă protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată, și tranziția către o economie circulară. Și în acest caz, autoritățile sunt principalii beneficiari, alături de entități private, întreprinderi mari și IMM-uri.

Programul Operațional Transport este destinat dezvoltării infrastructurii de transport și a serviciilor de mobilitate a persoanelor și mărfurilor. Beneficiarul principal este statul, prin Companiile Naționale sau Autoritățile cu atribuții în zona transporturilor. Din totalul alocărilor POT, estimate la peste 8 miliarde euro, aproape 2 miliarde sunt dedicate infrastructurilor rutiere TEN-T. Proiecte importante finanțate prin POT sunt și investițiile în dezvoltarea transportului feroviar la nivel național și regional, infrastructura de metrou, investițiile în infrastructura terminalelor inter-modale, a instalațiilor și echipamentelor aferente, proiecte în sectorul naval – intervenții în portul Constanța și porturi dunărene, precum și proiectele de îmbunătățire a siguranței circulației rutiere.

Promovarea tehnologiilor digitale pentru a crea noi oportunități de dezvoltare atât pentru sistemul public, cât și pentru mediul de afaceri este principalul obiectiv al Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Proiectele aparținând IMM-urilor, companiilor mari sau instituțiilor publice care vizează dezvoltarea, dar și adoptarea de tehnologii pot fi finanțate în cadrul programului.

Un alt program care poate atrage interesul companiilor de construcții este Programul Operațional Sănătate, care își dorește să îmbunătățească accesibilitatea, eficiența și reziliența sistemului de sănătate. Între principalele obiective pot fi amintite investițiile pentru construirea spitalelor regionale și a infrastructurii spitalicești noi.

Actorii privați (start-up-uri, IMM-uri, companii mari), dar și instituțiile de cercetare-dezvoltare și autoritățile din administrația publică pot beneficia de finanțare și prin Programe Operaționale Regionale. Disponibile la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, fondurile pot fi accesate de proiecte care adresează competitivitatea regională, dezvoltarea urbană durabilă, reducerea emisiilor de carbon și infrastructura economică, socială și culturală la nivel regional și local.

Pot fi accesate și ajutoare de stat. De asemenea, companiile ar trebui să știe că sunt în continuare disponibile și două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanților până la 31 decembrie 2023), fonduri gestionate de Ministerul Finanțelor.

În cazul schemelor de ajutor de stat, al căror buget total cumulat depășește 2 miliarde de euro, sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Începând cu august 2021, investițiile din domeniul construcțiilor au devenit eligibile.

Nivelul maxim al ajutorului de stat de care au putut beneficia companiile ale căror proiecte de investiții au primit acord de finanțare este de 37,5 mil. euro. În limita bugetului anual alocat fiecărei scheme, determinarea procentului care va fi acoperit prin ajutor de stat se va face respectând intensitățile maxime asociate hărții regionale autorizate de Comisia Europeană.

În concluzie, indiferent de mecanismul pentru care optează, pentru a finanța un proiect din surse nerambursabile, recomandăm investitorilor să identifice acele apeluri de proiecte care sunt relevante pentru domeniul în care funcționează și să respecte orientările punctuale ale fiecărui program privind depunerea dosarului, pentru că fiecare cerere de finanțare este unică. 

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie semnat de:

Ileana Guţu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România

Iulia Alexe, Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România

Nicoleta Zaharia, Senior Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY CEO Outlook: Peste jumătate dintre directorii generali își vor accelera investițiile și activitatea de fuziuni și achiziții în 2022

Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor

Opinie Deloitte România: Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

Studiu EY: Exigențele clienților plasează securitatea și sustenabilitatea pe radarul riscurilor din sectorul de telecomunicații

Opinie EY România: Aderarea României la OCDE: suntem, oare, pregătiți? La capitolul fiscalitate – nu

Opinie Deloitte: Strategia ANAF în plină criză sanitară – transformările așteptate în privința inspecțiilor fiscale

Raport EY: Activitatea IPO globală din primele trei trimestre ale anului depășește numărul și valoarea tranzacțiilor din întregul an 2020


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Contextul provocat de pandemie a impactat afacerile din din sectorul agribusiness & food , iar creșterea accelerată a prețurilor la energie și majorarea inflației pun presiune pe strategiile de business ale companiilor. Fie că vorbim de trendurile de consum, producție sau gestionarea stocurilor de marfă, toate procesele au suportat schimbări în ultimul an, iar organizațiile din domeniu trebuie să se adapteze rapid.

După un an 2020 care a fost unul dintre cei mai provocatori ani pentru agricultura românească, datorită secetei prelungite care a afectat producţia de cereale din mai multe zone ale ţării, anul 2021 s-a dovedit un an foarte bun, fermierii din România devenind lideri la producția de cereale și oleaginoase. Ținând cont de contextul actual, premisele de business rămân optimiste și pentru perioada următoare.

Însă, agricultura din România are nevoie de predictibilitate pentru a putea ramâne în continuare competitivă. Programe noi pentru atragerea tinerilor fermieri, reabilitarea infrastructurii de irigații, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, investiții în tehnologii și utilaje agricole moderne, digitalizarea în agricultură, sunt doar câteva dintre elemente necesare pentru a rămâne competitivi.

Perspectivele generale ale economiei românești și influența în sectorul food & agribusiness, trendurile de consum, agricultura inteligentă, provocări și oportunități în industria alimentară, fondurile europene si noile programe de finanțare pentru perioada următoare, modele de business pentru afaceri sustenabile și profitabile, sursele de finanțare, managementul riscurilor în agribusiness sunt doar câteva dintre subiectele pe care ne propunem să le analizăm în cadrul ediției a IX-a a “Romanian Food & Agribusiness Conference”, eveniment online ce va avea loc pe 10 decembrie 2021.

Într-un mediu social și economic din ce în ce mai volatil, lanțurile de aprovizionare sunt mai atente la schimbările comportamentului consumatorului, la creșterea continuă a cererii pentru calitate și diferențiere.

Eficiența operațională ridicată și managementul eficace al lanțului de aprovizionare sunt esențiale, un diferențiator important pentru business-uri, iar lanțurile de aprovizionare se află sub o presiune continuă de a performa.

Contextul s-a modificat, la fel și obiectivele,  iar noul coronavirus reprezintă un catalizator în plus al schimbării. Evoluția tehnologică rapidă, noile niveluri ale conectivității și digitalizarea potențează riscurile, însă și oportunitățile pentru companiile care se adapteză cel mai rapid la noul context, în care modelul tradițional de aprovizionare nu mai este relevant. Pentru a face față acestui nou val, managerii trebuie să înțeleagă ce este nou, ce este posibil și ce este diferit acum.

Vom dezbate împreună la “Supply Chain & Logistics Forum & Expo”, eveniment ce va avea loc pe 17 septembrie la București.

Evenimentul reprezintă o platformă importantă pentru a obține insights de la companii de top, de a cunoaște profesioniști din domeniu, de a afla bune practici de management al lanțurilor de aprovizionare și logistică, ce funcționează cel mai bine și ce strategii dețin premise cu potențial în viitor.

Formatul evenimentului este hibrid, urmând să se desfășoare în format fizic (la Hotel Radisson Blu), în conformitate cu prevederile și condițiile autorităților, dar și online (platforma Cisco Webex).

În contextul dinamicii economiei internaționale, al progresului rapid al tehnologiei, al noilor valori și priorități aduse de tinerele generații, lumea de business se schimbă. În plus, noul coronavirus este un catalizator suplimentar al schimbării. Adaptarea, flexibilitatea, capacitatea de a anticipa tendințele devin condiții existențiale pentru companii.

Cum se situează în acest context business-urile antreprenoriale și IMM-urile?

Discutăm despre toate acestea în cadrul celei de a VIII-a ediții a BUSINESS CHALLENGE, eveniment online ce va avea loc pe 10 noiembrie 2020.

BUSINESS CHALLENGE este o conferință dedicată antreprenorilor și managerilor din cadrul companiilor medii și mici, o conferință ce își propune să abordeze problemele specifice cu care aceștia se confruntă, dar și să evidențieze potențialul imens ce stă în spatele business-urilor puse în mișcare de mințile agile și creative.

În toamna aceasta, mai exact pe 25 octombrie 2020 expiră termenul unei facilități extrem de importante pentru mediul de afaceri și în special pentru IMM-uri, care au acces mai greu la finanțare: amânarea plații taxelor și a executării silite.

Ce se întâmplă însă după 25 octombrie?

Teoretic, toate firmele care nu au plătit impozitele la termenul legal de 25 ale lunii pentru luna anterioară trebuie să achite toate restanțele acumulate în perioada de acordare a facilității (martie – octombrie) până cel mai târziu la 25 octombrie.

Altfel, în lipsa altor mecanisme sau facilități de plată, vor fi executate silit și cel mai probabil multe dintre ele vor intra în insolvență și ulterior faliment.

Se discută tot mai mult zilele acestea ca termenul de 25 octombrie să rămână termenul final al facilității de amânare a plății / executării silite, întrucât o nouă amânare ar pune presiune pe construcția bugetului anului viitor.

Astfel că, singura soluție pentru cei care nu pot să plătească este posibilitatea restructurării / eșalonării datoriilor fiscale.

În prezent, restructurarea sau eșalonarea datoriilor fiscale se face doar prin garanții aduse ANAF.  Fără eliminarea acestei condiții, restructurarea / eșalonarea datoriilor fiscale va fi foarte dificilă și în unele situații, imposibilă.

Ce urmează din punct de vedere fiscal?

Observăm o serie de modificări de procedură fiscală care accentuează tendințele existente deja de ceva vreme – obligația de a declara în 394 dacă există tranzacții cu afiliați (români sau străini), desk-auditul, obligațiile de declarare a tranzacțiilor transfrontaliere cu potențial de optimizare fiscală conform DAC6 – toate aceste obligații arată că tendința autorităților fiscale va fi de asigurare a conformării fiscale și de reducere a posibilităților de optimizare fiscală.

Pârghiile pentru asigurarea conformării fiscale voluntare sunt controalele fiscale și observăm o accentuare a lor (datorată și presiunii pe buget), dar și modificările legislative care vor lăsa puțin sau deloc spațiu de manevră în ceea ce privește optimizarea fiscală.

La ce să ne așteptăm în 2021?

Mulți specialiști fiscali și bancheri vorbesc de o creștere de taxe în România în 2021 pe fondul unor cheltuieli bugetare imense generate de pandemie.

Dacă ne uităm la ce întâmplă la nivel european – discuții tot mai intense despre impozitarea giganților digitali, finanțarea cheltuielilor generate de pandemie exclusiv din taxe și impozite noi, atunci cu siguranță și în 2021 vom discuta mult despre fiscalitate.

5 lucruri de avut în vedere în perioada următoare: 

  • Verificați dacă puteți beneficia de facilitățile fiscale acordate în acest an (bonificații la plata impozitului pe profit, amnistierea accesoriilor în condițiile achitării tuturor obligațiilor fiscale restante până la 15 decembrie 2020, alte facilități / fonduri / granturi).
  • Realizați o mapare a riscurilor fiscale și de prețuri de transfer și estimare a lor și bugetați ajustări dacă aveți riscuri în acest sens (pierdere din exploatare, tranzacții semnificative cu afiliații).
  • Realizați o revizuire a fluxurilor intra-grup în vederea determinării obligațiilor de declarare a tranzacțiilor transfrontaliere cu potențial de optimizare fiscală conform DAC6.
  • Bugetați majorări de taxe pentru anul viitor.
  • Asigurați fondurile necesare pentru perioada următoare.

[divider height=”30″ line=”1″]

Alina Andrei

 

 

 

 

Autor: Alina Andrei, Tax & Transfer Pricing Partner al Cabot Transfer Pricing

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Limitarea interacțiunii impune regândirea strategiei de piață și a forței de vânzări în industria farma

Cristian Cârstoiu, EY România: Comportamentul companiilor, un nou factor în decizia de cumpărare a consumatorului?

Frauda „Mesaj de la șef” în perioada pandemiei

Studiu EY România: Sustenabilitatea va juca un rol important în redresarea companiilor

Munca de la birou devine munca de oriunde în lume, o tendință cu consecințe fiscale

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu EY: Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online

Viorel Sbora, ATIPIC Solutions: Ȋn ce situații te poți aștepta la un control ANAF atunci când realizezi tranzacții cu părți afiliate


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/

[divider height=”30″ line=”1″]

Contextul economiei globale, dar cu preponderență al Uniunii Europene, pune sub semnul întrebării redresarea acesteia într-un termen rezonabil și strategia pe care o adoptăm pentru reechilibrarea funcționării companiilor cu prezență în statele membre.

În acest context vine și declarația recentă din 17 martie 2020 a vicepreședintelui executiv Margrethe Vestager cu privire la un proiect de propunere de cadru temporar pentru ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei în contextul focarului de infecție cu COVID-19. Aceasta a folosit câteva cuvinte cheie în declarația furnizată cu privire la gestionarea impactului economic, prin acțiuni decisive luate rapid într-o manieră coordonată. Procesul de adoptare a proiectului propus a fost aprobat în doar două zile.

Noul cadru temporar[1] va permite cinci tipuri de ajutoare pentru statele membre: subvenții directe și avantaje fiscale selective, garanții de stat pentru împrumuturi accesate de companii de la bănci, împrumuturi publice subvenționate către companii și garanții pentru băncile care canalizează sprijinul către economia reală, asigurare de credit la export pe termen scurt.

Astfel, ajutorul sub formă de subvenție directă sau avantaj fiscal ar consta în faptul că statele membre pot să stabilească scheme de acordare de până la 800.000 de euro unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate. Acest lucru se poate realiza printr-o subvenție directă sau un avantaj fiscal.

Ajutorul sub formă de garanții subvenționate pentru împrumuturi bancare constă în faptul că statele membre pot acorda garanții de stat sau pot stabili scheme de garantare care sprijină împrumuturile bancare acordate de companii. Acestea ar subvenționa primele, reducând rata estimată a pieței pentru primele anuale pentru noi garanții pentru IMM-uri și non-IMM-uri. Există câteva limite prevăzute pentru valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de exploatare ale companiilor (stabilite pe baza facturilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garanțiile se pot referi atât la împrumuturi de investiții, cât și la capitaluri de lucru.

Ajutor sub formă de rate ale dobânzii subvenționate: statele membre pot acorda împrumuturi publice și private către companii cu dobândă subvenționată. Aceste împrumuturi trebuie acordate la o rată a dobânzii care este cel puțin egală cu rata de bază aplicabilă la 1 ianuarie 2020 plus prima de risc de credit corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri și non-IMM-uri. Rata de bază este stabilită pentru a oferi mai multă certitudine cu privire la condițiile de finanțare în acest context volatil. Ca și în cazul furnizării de garanții subvenționate, sunt câteva limite în ceea ce privește valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de exploatare ale companiilor (stabilite pe baza facturilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Împrumuturile se pot referi atât la nevoile de investiții, cât și la capitalul de lucru.

În acest sens, România a publicat deja sâmbătă în Monitorul Oficial Ordonanța de urgență nr. 29/18.03.2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceasta este menită să vină în principal în ajutorul IMM-urilor, cu o componentă principală de acordare de garanții de stat în favoarea fiecărui beneficiar participant în program pentru una dintre următoarele categorii de credite:

  1. a) unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procent de maximum 80% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilități este de 10.000.000 lei. Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5.000.000 lei. Pentru creditele de investiții, valoarea maximă a finanțării este de 10.000.000 lei. Pentru IMM-urile care nu au depus situații financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanțării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanțele lunare.

sau

  1. b) una sau mai multe garanții pentru credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, exclusiv dobânzile, comisioanele şi speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90% acordat unei microîntreprinderi sau întreprindere mică, în valoare maximă de 500.000 lei pentru microîntreprinderi, respectiv maximum 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici. Valoarea maximă a fiecărei finanțări acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita pragurilor prevăzute anterior. Pentru microîntreprinderi sau întreprinderile mici care nu au depus situații financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanțării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanțele lunare.

Ministerul Finanțelor Publice subvenționează dobânzile aferente creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru și a creditelor pentru investiții în procent de 100% din bugetul MFP în cadrul unei scheme de ajutor de stat/de minimis asociată acestui program.

Beneficiarii eligibili pentru acest program guvernamental sunt IMM-urile care au obținut din partea Ministerului Economiei un atestat care certifică faptul că au suferit pierderi de natură economică datorate epidemiei de Coronavirus în România.

Perioada de subvenționare a dobânzii este de la momentul acordării creditelor/liniilor de credit contractate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgenţă şi poate dura până la 31 martie 2021. Subvenționarea dobânzii se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege pentru primul an şi pentru următorii 2 ani doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Națională de Strategie şi Prognoză pentru această perioadă se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020. Subvenționarea dobânzii se realizează în condițiile respectării prevederilor legislației din domeniul ajutorului de stat în vigoare.

A patra măsură recunoaște rolul important al sectorului bancar și al altor intermediari financiari pentru a face față efectelor economice ale focarului COVID-19. Cadrul temporar arată clar că, dacă statele membre decid să canalizeze ajutoarele către economia reală prin intermediul băncilor, acesta este un ajutor direct clienților băncilor, nu băncilor în sine. De asemenea, oferă îndrumări cu privire la modul de minimizare a oricăror ajutoare reziduale necuvenite băncilor și se asigură că ajutorul este transmis, în cea mai mare măsură posibilă, beneficiarilor finali sub formă de volume mai mari de finanțare, portofolii mai riscante, cerințe de garanții mai mici, prime mai mici de garanție sau rate ale dobânzii mai mici.

În cazul în care ajutorul direct către bănci devine necesar în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (“TFUE”) pentru a compensa daunele rezultate direct din focarul COVID-19, un astfel de ajutor nu ar fi considerat un ajutor public extraordinar în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. În mod similar, acest lucru se va aplica și oricărui ajutor indirect rezidual acordat băncilor în cadrul cadrului temporar.

Ultima măsură, asigurarea de credit la export pe termen scurt, prevede o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite țări nu prezintă riscuri de comercializare, permițând astfel asigurarea de către stat a unei asigurări de credit de export pe termen scurt.

Până la 31 decembrie 2020, statele membre trebuie să furnizeze Comisiei o listă de măsuri puse în aplicare pe baza schemelor aprobate pe baza cadrului temporar recent adoptat.

Pentru combaterea efectelor COVID-19, Comisia Europeană va direcționa către România peste 1 miliard de euro, astfel:

  • 483 milioane de euro prin renunțarea, în acest an, la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale;
  • diferența de 637 de milioane de euro – prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.

Fondurile vor avea scopul de a sprijini sistemele de sănătate prin finanțarea achizițiilor de echipamente de protecție, medicamente și teste, de a adapta mediul de muncă din domeniul sanitar la situația actuală, de a asigura accesul persoanelor vulnerabile la facilitățile medicale și de oferi creditare pentru IMM-uri pentru atenuarea șocurilor financiare provocate de criza COVID-19.

Caracteristicile generale pentru toate măsurile de mai sus includ faptul că acele companii, care au intrat în dificultate după 31 decembrie 2019, sunt eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului cadru temporar. În acest fel, cadrul temporar nu este utilizat pentru sprijinul contribuabililor care nu are legătură cu focarul COVID-19. În plus, cadrul temporar prevede, de asemenea, obligații generale de transparență.

[1] https://ec.europa.eu/competition/state_aid/what_is_new/sa_covid19_temporary-framework_ro.pdf

https://ec.europa.eu/competition/state_aid/what_is_new/sa_covid19_temporary-framework.pdf

Mihaela Mitroi, EY Romania

Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)

Care este factorul ce aduce succesul în business? Poate fi o idee originală, poate fi o excelentă optimizare a proceselor, un insight obținut pentru o anumită nișă; poate fi prețul sau implicarea socială; poate fi modul de comunicare sau promovarea; poate fi o bună înțelegere a tendințelor și a modului în care evoluează piața sau consumatorul.

La ce ce cocktail de factori ne gândim atunci când ne imaginăm succesul? Este bine să ne asumăm riscuri și din ce punct devine periculoasă o astfel de abordare?

Provocările în business nu sunt puține, iar jocul devine cu atât mai complicat atunci când discutăm despre start-up-uri, IMM-uri și inițiative antreprenoriale.

BUSINESS CHALLENGE este o conferință dedicată antreprenorilor și managerilor din cadrul companiilor medii și mici, o conferință ce își propune să abordeze problemele specifice cu care aceștia se confruntă, dar și să evidențieze potențialul imens ce stă în spatele business-urilor puse în mișcare de mințile agile și creative.

Vă așteptăm la cea de a 7-a ediție a conferinței pentru a vă conecta cu alți peste 100 de participanți și speakeri și a discuta despre cum provocarea în business poate fi câștigată.

Take the challenge!

Vă așteptăm pe 18 octombrie 2019 la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, la BUSINESS CHALLENGE!

În contextul dinamicii economiei internaționale, al progresului rapid al tehnologiei, al noilor valori și priorități aduse de tinerele generații, lumea de business se schimbă.

Adaptarea, flexibilitatea, capacitatea de a anticipa tendințele devin condiții existențiale pentru companii.

Cum se situează în acest context inițiativele antreprenoriale și IMM-urile?

Discutăm despre toate acestea în cadrul celei de a V-a ediții a evenimentului BUSINESS CHALLENGE, ce va avea loc pe 27 septembrie 2018 la București, la Hotel Radisson Blu.

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.