Opinie EY România: Prețurile de transfer și relocările de investiții. Șapte puncte de atenție pentru companii

Relocările de investiții, în special cele din zonele non-UE, cum sunt Rusia, Belarus sau Ucraina, presupun anumite elemente de prețuri de transfer pe care companiile ar trebui să le ia în considerație de la bun început. Iată care sunt cele mai importante șapte arii pe care orice companie care intenționează o relocare a afacerilor trebuie să le aibă în vedere.

Indiferent de modalitatea practică pe care compania o dorește pentru relocare – fie că vorbim de relocarea unei unități de afaceri (că este producție, distribuție sau servicii), ce vine în completarea unei astfel de unități deja existente în România, sau că vorbim de o unitate de afaceri care va fi înființată separat față de cea deja operațională aici, orice relocare este în mod normal acompaniată și de o relocare a potențialului de profit între membrii grupului de companii, imediat sau după un anumit interval de timp. Deși situația integrării unei noi unități de afaceri într-o unitate deja existentă pare relativ simplă, și în acest caz apar în practică o serie de întrebări în zona prețurilor de transfer. Care devin cu atât mai complexe când vorbim de înființarea unei noi activități.

Am sintetizat cele mai importante șapte arii din zona prețurilor de transfer ce trebuie monitorizate de companii.

  1. Creșterea prețurilor pentru bunuri și produsele energetice. Cu excepția cazului în care aceste creșteri de costuri sunt transferate prin prețuri clienților, deși nu tot timpul este posibil un astfel de transfer, majorările au un impact rapid și direct în reducerea profitabilității societăților. Și, atunci, trebuie găsit rapid un răspuns la întrebarea firească: cine trebuie să suporte aceste creșteri de prețuri? Trebuie modificate politicile prețurilor de transfer? Dacă da, cum? Aceste răspunsuri sunt importante, pentru că, firesc de altfel, autorităților fiscale nu le plac reducerile de profitabilitate, care înseamnă, evident, impozite plătite mai mici. Ceea ce înseamnă că devine esențială documentarea de la bun început a oricăror modificări ale politicilor de prețuri de transfer.
  • Lanțurile de aprovizionare. Acestea pot implica modificări semnificative ale fluxurilor logistice, deja afectate de la începutul pandemiei COVID-19, cu implicații nu doar în business, ci și în zona fiscală (de exemplu, taxele vamale). Astfel, companiile trebuie să ia în calcul modificările ce pot apărea în întregul lanț de aprovizionare (pornind de la noii furnizori, noua logistică și clienți), pentru că ele se traduc în analize ce trebuie derulate din perspectiva prețurilor de transfer.
  • Capitalul uman. Aspectele legate de relocarea capitalul uman sunt primele ce ne vin în minte – potențiale modificări în funcțiile de management sau operaționale, aspecte legate de productivitatea personalului sau de noi structuri organizaționale care trebuie adăugate la cele deja existente la nivelul societății din România. În mod invers, se pot înregistra, de asemenea, și costuri cu reducerile de personal – care este entitatea care trebuie să le suporte, societatea din România sau o altă societate de la nivelul grupului? Aceste lucruri trebuie analizate din timp, deoarece, cu siguranță autoritatea fiscală va avea întrebări în această zonă.
  • Noi fluxuri de tranzacționare. Integrarea activității relocate în România într-o activitate deja existentă aici presupune aparent continuarea aplicării politicii de prețuri de transfer deja prezentă la nivelul societății din România. Totuși, este recomandabilă o analiză a naturii activității relocate, pentru a vedea dacă trebuie aduse ajustări contractelor și politicii de prețuri de transfer existente.

Separat, când vine vorba de o activitate nouă care se relochează în România – să luăm exemplul unei unități de producție deja existente în România, căreia se dorește să i se adauge prin relocare un centru de regional de cercetare-dezvoltare. Pentru această nouă activitate derulată în România, trebuie stabilite noi politici de prețuri de transfer, adaptate reglementărilor specifice din România și, desigur, trebuie încheiate noi contracte. În acest exemplu trebuie să se analizeze aspecte complexe legate de drepturile asociate proprietății intelectuale (cui îi aparține, cine o administrează și o dezvoltă, cine are dreptul de folosință), precum și noi procese operaționale la nivelul societății din România aferente activității relocate și schimbării în lanțul creator de valoare.

Se pune, desigur, în discuție și posibilitatea de a înregistra pierderi din activitățile relocate – și dacă da, pe ce perioadă ar fi acceptate aceste pierderi și cum se corelează cu politica de prețuri de transfer la nivelul grupului.

  • Evenimente extraordinare. Situația actuală de conflict poate da naștere unor evenimente și costuri extraordinare, iar problema care se pune în zona prețurilor de transfer este legată de entitatea care administrează riscurile respective și care trebuie să suporte aceste costuri. Înainte de acest conflict, am avut cazuri în instanță unde ANAF contesta susținerea de către companii din România a unor costuri asociate unor evenimente extraordinare. La fel, trebuie luate în calcul efectul în profitabilitate al unor ajutoare de stat primite în această perioadă.
  • Analizele de comparabilitate. Știm cu toții că, în România, analizele de comparabilitate trebuie să aibă în vedere un criteriu geografic specific. Și, atunci, o întrebare care se pune este cea legată de impactul conflictului din Ucraina în astfel de analize. Trebuie însă avut în vedere impactul acestui conflict și al sancțiunilor impuse asupra companiilor care sunt potențiale companii comparabile de la nivelul Uniunii Europene. Adică, acolo unde operează majoritatea companiilor comparabile considerate în analizele de prețuri de transfer din România (atât de companii, cât și de ANAF). Iar rezultate financiare ale acestor companii sunt afectate într-o măsură mai mică sau mai mare, în sens negativ sau pozitiv, în funcție de sectorul în care activează, de nivelul de implicare în piețele afectate sau de legăturile economice cu Ucraina și Rusia. Companiile trebuie să ia în calcul riscurile potențiale de prețuri de transfer cauzate de conflict. Problema este că nu există un manual de prețuri de transfer, ceea ce face ca agenții economici să fie obligați să improvizeze, așa cum s-a întâmplat și ca răspuns la pandemia Covid-19.
  • Impactul inflației și al cursului de schimb. Odată cu întreruperile în lanțurile de aprovizionare, pandemia Covid-19 a dus la o creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor. Conflictul din Ucraina a inflamat și mai tare inflația, datorită unei creșteri generalizate în prețul materiilor prime și al combustibililor. Astfel, din punctul de vedere al prețurilor de transfer, este de așteptat ca, după o perioadă (dacă nu chiar imediat), relocarea de afaceri să fie însoțită de o creștere a potențialului de profit în România. Cel puțin așa spune teoria prețurilor de transfer – dar, cum activitățile se desfășoară într-un climat economic deja provocator, conflictul din Ucraina vine doar să adauge un număr de incertitudini.

În concluzie, odată luată decizia de relocare, am recomanda realizarea unei analize +a ce presupune din perspectiva prețurilor de transfer, pentru a fi pregătiți pentru investigațiile ulterioare ce vor fi derulate din partea autorităților fiscale.


Materal de opinie semnat de Adrian Rus, Partener, liderul departamentului de Preţuri de transfer, EY România.


Citește și:

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Cristina Săulescu, Cabot Transfer Pricing: Facilități fiscale în 2022

Sondaj Herbalife Nutrition: Antreprenorii români dezvăluie că secretul succesului este reziliența, capacitatea de a profita de oportunitățile de a învăța și de a se dezvolta

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțare oferită prin Mecanismul de redresare și reziliență, ce va sprijini implementarea până în 2026 a unor reforme și investiții cruciale în domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructură, sănătate, administrație publică, digitalizare). Datorită naturii sale excepționale, implementarea mecanismului va urma proceduri speciale, iar fondurile vor fi plătite direct României pe baza progreselor înregistrate în aplicarea PNRR-ului. Și statul va sprijini și încuraja investițiile, îndeosebi cele cu efect multiplicator ridicat în economie – 88,8 miliarde de lei în acest an. Dar, să vedem care sunt principalele programe și mecanisme și cum pot fi ele accesate. 

Agenții economici pot accesa fonduri disponibile prin programe operaționale finanțate de Uniunea Europeană și implementate la nivel național (aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027), ajutoare de stat și, nu în ultimul rând, parte din finanțările aferente Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Reformele și proiectele vizate de aceste programe includ componente de investiții în energie verde, sănătate, educație, infrastructură, dar și în dezvoltare și adoptare de tehnologii noi, reprezentând oportunități de atragere de fonduri pentru mediul de afaceri.

Ce bani pot fi accesați prin PNRR. Cu o alocare inițială ce totalizează 29,2 miliarde euro, Planul Național de Redresare și Reziliență ar urma să contribuie la redresarea economică și socială pe termen lung a țării, prin finanțarea atât a unor proiecte de interes public, cât și a unor investiții din mediul privat. În prezent, sunt în curs de elaborare o serie de scheme de ajutor de stat, din care o parte vor fi adresate fie IMM-urilor, fie companiilor mari. Prin acestea vor fi finanțate investiții în digitalizare sau în capacități de producție de energie regenerabilă.

Investițiile în modernizarea sistemelor energetice, îmbunătățirea eficienței energetice (inclusiv în construcții și transporturi) și tranziția spre neutralitate climatică vor fi susținute și prin Fondul de modernizare. Astfel, în perioada 2021-2030, România va putea alege proiecte relevante, atât din zona publică, cât și privată, pe care să le propună spre finanțare Băncii Europene de Investiții și Comisiei Europene. Fondul de modernizare oferă statelor beneficiare posibilitatea de a decide asupra mecanismului de sprijin ales: grant-uri, împrumuturi, instrumente de garantare sau injecții de capital.

Aproximativ 20% din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va fi alocat prin programe și fonduri gestionate direct de Comisia Europeană. Prin intermediul departamentelor Comisiei sau a agențiilor executive ale UE sunt lansate cereri de propuneri pentru proiecte de investiții în diverse domenii de activitate. Tot în cadrul Comisiei sunt realizate evaluarea propunerile depuse, acordarea grant-urilor și monitorizarea implementării proiectelor.

Peste jumătate din finanțarea UE se acordă prin cinci fonduri structurale gestionate în comun de Comisia Europeană și România. Suma alocată României este disponibilă prin Programe Operaționale, iar versiunile de lucru aferente perioadei 2021-2027 au fost publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene spre consultare publică. În schimb, la acest moment nu este încă disponibil calendarul apelurilor de proiecte pentru fiecare în parte. Criteriile de eligibilitate ale proiectelor și beneficiarilor, cheltuielile eligibile, precum și finanțarea maximă pe care proiectele o pot accesa în cadrul fiecărui Program vor fi publicate în cadrul apelurilor de proiecte.

Programele operaționale includ: Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operațional Transport (POT), Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operațional Sănătate (POS), dar și Programe Operaționale Regionale (POR).

Programul Operațional Tranziție Justă vizează creșterea eficienței energetice și se adresează investițiilor privind energia din surse regenerabile, transportul verde, infrastructuri de încărcare a autovehiculelor electrice, dar și a celor ce susțin tranziția de la cărbune la gaz în 6 județe (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova, Mureș). Beneficiarii sunt în principal autoritățile, însă fondurile pot fi accesate și de către IMM-uri și întreprinderi mari.

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă își propune, pe lângă protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată, și tranziția către o economie circulară. Și în acest caz, autoritățile sunt principalii beneficiari, alături de entități private, întreprinderi mari și IMM-uri.

Programul Operațional Transport este destinat dezvoltării infrastructurii de transport și a serviciilor de mobilitate a persoanelor și mărfurilor. Beneficiarul principal este statul, prin Companiile Naționale sau Autoritățile cu atribuții în zona transporturilor. Din totalul alocărilor POT, estimate la peste 8 miliarde euro, aproape 2 miliarde sunt dedicate infrastructurilor rutiere TEN-T. Proiecte importante finanțate prin POT sunt și investițiile în dezvoltarea transportului feroviar la nivel național și regional, infrastructura de metrou, investițiile în infrastructura terminalelor inter-modale, a instalațiilor și echipamentelor aferente, proiecte în sectorul naval – intervenții în portul Constanța și porturi dunărene, precum și proiectele de îmbunătățire a siguranței circulației rutiere.

Promovarea tehnologiilor digitale pentru a crea noi oportunități de dezvoltare atât pentru sistemul public, cât și pentru mediul de afaceri este principalul obiectiv al Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Proiectele aparținând IMM-urilor, companiilor mari sau instituțiilor publice care vizează dezvoltarea, dar și adoptarea de tehnologii pot fi finanțate în cadrul programului.

Un alt program care poate atrage interesul companiilor de construcții este Programul Operațional Sănătate, care își dorește să îmbunătățească accesibilitatea, eficiența și reziliența sistemului de sănătate. Între principalele obiective pot fi amintite investițiile pentru construirea spitalelor regionale și a infrastructurii spitalicești noi.

Actorii privați (start-up-uri, IMM-uri, companii mari), dar și instituțiile de cercetare-dezvoltare și autoritățile din administrația publică pot beneficia de finanțare și prin Programe Operaționale Regionale. Disponibile la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, fondurile pot fi accesate de proiecte care adresează competitivitatea regională, dezvoltarea urbană durabilă, reducerea emisiilor de carbon și infrastructura economică, socială și culturală la nivel regional și local.

Pot fi accesate și ajutoare de stat. De asemenea, companiile ar trebui să știe că sunt în continuare disponibile și două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanților până la 31 decembrie 2023), fonduri gestionate de Ministerul Finanțelor.

În cazul schemelor de ajutor de stat, al căror buget total cumulat depășește 2 miliarde de euro, sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Începând cu august 2021, investițiile din domeniul construcțiilor au devenit eligibile.

Nivelul maxim al ajutorului de stat de care au putut beneficia companiile ale căror proiecte de investiții au primit acord de finanțare este de 37,5 mil. euro. În limita bugetului anual alocat fiecărei scheme, determinarea procentului care va fi acoperit prin ajutor de stat se va face respectând intensitățile maxime asociate hărții regionale autorizate de Comisia Europeană.

În concluzie, indiferent de mecanismul pentru care optează, pentru a finanța un proiect din surse nerambursabile, recomandăm investitorilor să identifice acele apeluri de proiecte care sunt relevante pentru domeniul în care funcționează și să respecte orientările punctuale ale fiecărui program privind depunerea dosarului, pentru că fiecare cerere de finanțare este unică. 

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie semnat de:

Ileana Guţu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România

Iulia Alexe, Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România

Nicoleta Zaharia, Senior Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY CEO Outlook: Peste jumătate dintre directorii generali își vor accelera investițiile și activitatea de fuziuni și achiziții în 2022

Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor

Opinie Deloitte România: Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

Studiu EY: Exigențele clienților plasează securitatea și sustenabilitatea pe radarul riscurilor din sectorul de telecomunicații

Opinie EY România: Aderarea României la OCDE: suntem, oare, pregătiți? La capitolul fiscalitate – nu

Opinie Deloitte: Strategia ANAF în plină criză sanitară – transformările așteptate în privința inspecțiilor fiscale

Raport EY: Activitatea IPO globală din primele trei trimestre ale anului depășește numărul și valoarea tranzacțiilor din întregul an 2020


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

  • 54% dintre respondenți acordă prioritate investițiilor în activitățile existente
  • 59% dintre respondenți intenționează să realizeze tranzacții chiar și după un an record
  • Atenția acordată sustenabilității în detrimentul profiturilor trimestriale provoacă tensiuni în relația cu investitorii

Pe măsură ce lumea intră într-o nouă fază a pandemiei de COVID-19, majoritatea directorilor generali (CEO) sunt pregătiți să-și accelereze planurile de investiții și fuziuni și achiziții (M&A) pentru a crește business-ul, conform studiului EY 2022 CEO Outlook, care analizează răspunsurile a peste 2.000 de directori generali din întreaga lume cu privire la perspectivele, provocările și oportunitățile cu care se confruntă.

În privința direcțiilor de investiții, mai bine de jumătate dintre respondenți (54%) consideră prioritare activitățile de business existente, transformarea digitală și sustenabilitatea. În plus, peste trei sferturi dintre respondenți (79%) și-au ajustat deja sau plănuiesc să își ajusteze lanțul de aprovizionare pentru a reduce costurile și a diminua riscurile, astfel încât companiile să fie pregătite în cazul unor viitoare perturbări. 

După un an al recordurilor, în care s-au înregistrat tranzacții M&A în valoare totală de 5 trilioane de dolari, tranzacțiile vor rămâne un instrument cheie pentru directorii generali în 2022, în completarea altor zone de investiții. Aproape două treimi dintre respondenți (59%) preconizează că organizațiile lor vor realiza achiziții în următoarele 12 luni, în creștere de la 48% la începutul lui 2021.  

Peter Latos, Partener, lider al departamentelor de Consultanță și Strategie și Tranzacții, EY România: „Ne așteptăm ca ritmul din zona fuziunilor și a achizițiilor locale să se intensifice și mai mult în 2022, pe măsură ce directorii generali continuă să caute oportunități pentru a accelera transformarea afacerii lor și consolidarea pozițiilor din piață. Cu toate acestea, odată cu creșterea concurenței pentru active de bună calitate, așteptările vânzătorului privind prețurile sunt în creștere și va fi important ca directorii generali să mențină o abordare riguroasă a deciziilor de evaluare a investițiilor, având în vedere semnalele inflaționiste nefavorabile date de creșterea costurilor cu energia, salarii, costul materiilor prime și ratele dobânzilor, precum și de perturbarea continuă a lanțurilor de aprovizionare cauzată de pandemie.” 

Planurile de investiții ale directorilor generali ar putea fi totuși afectate de riscurile provenind din exteriorul companiilor lor. Majoritatea directorilor generali intervievați (87%) și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor materiilor prime și au identificat tensiunile comerciale (18%), impactul schimbărilor climatice (17%) și intensificarea concurenței (13%) drept cele mai importante riscuri la adresa creșterii companiilor lor în viitor.

Care sunt perspectivele pentru tranzacțiile M&A în 2022?

În următoarele 12 luni, directorii generali vor acorda prioritate tranzacțiilor care ar putea îmbunătăți capacitățile operaționale (26%), poziționarea în legătură cu aspectele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și amprenta de sustenabilitate (20%), potrivit studiului.

SUA, Regatul Unit, China, India și Germania sunt destinațiile preferate ale directorilor generali care intenționează să realizeze o achiziție în 2022, iar tehnologia, sănătatea și producția avansată sunt primele trei sectoare menționate pe zona achizițiilor de active.

În privința principalelor tendințe de pe piața M&A în 2022, directorii generali se așteaptă la o intensificare a ofertelor ostile și competitive (72%), ca fondurile de investiții private să devină un cumpărător important (70%), la o creștere a tranzacțiilor transsectoriale (68%) și transfrontaliere (65%), precum și la mai multe megatranzacții (56%).

Potrivit studiului, aspectele legate de ESG și sustenabilitate devin tot mai importante pentru investitori. Un procent covârșitor de 99% dintre directorii generali respondenți au declarat că țin cont de aceste aspecte în dezvoltarea strategiilor lor de achiziții, în timp de 6% dintre respondenți au declarat că au existat cazuri în care au renunțat anul trecut la tranzacții din cauza problemelor legate de ESG ale activelor vizate.

Concentrarea pe sustenabilitate naște tensiuni între directorii generali și unii investitori

Tranziția către transformarea sustenabilă devine o schimbare permanentă în rândul directorilor generali în lumea de după conferința COP26. Deși veniturile rămân un factor esențial, mai bine de trei sferturi dintre respondenți (82%) consideră aspectele ESG drept extrem de importante sau importante în luarea deciziilor strategice. Totodată, 28% dintre respondenți văd clar avantajul competitiv al poziției de lider în materie de sustenabilitate.

Cu toate acestea, 65% dintre respondenți recunosc că s-au confruntat cu rezistență din partea investitorilor și acționarilor față de strategia de tranziție către sustenabilitate, iar aproape un sfert (21%) au declarat că investitorii nu manifestă susținere față de planurile de investiții pe termen lung sau că aceștia sunt fixaţi pe profiturile trimestriale.

Despre studiul EY 2022 CEO Outlook

Studiul EY 2022 CEO Outlook este o analiză a atitudinii directorilor generali (CEO) față de provocările globale, strategia de creștere și sustenabilitate, optimizarea portofoliului și M&A. Scopul acestuia este să ofere informații valoroase privind principalele tendințe și evoluții care au un impact asupra companiilor de top ale lumii, precum și așteptările liderilor de companii în ceea ce privește creșterea viitoare și crearea de valoare pe termen lung. Este un studiu efectuat cu regularitate în rândul conducerilor executive superioare ale marilor companii din toată lumea, derulat de Thought Leadership Consulting, o companie care face parte din grupul Euromoney Institutional Investor. Eșantionul cuprinde clienți și persoane de contact ale EY din toată lumea, precum și contribuitori obișnuiți ai Thought Leadership Consulting.

În perioada noiembrie – decembrie 2021, Thought Leadership Consulting a intervievat în numele organizației globale EY un eșantion format din peste 2.000 de directori generali (CEO) din 53 de țări și 14 sectoare. Respondenții au provenit din următoarele sectoare: servicii financiare, telecomunicații, produse de consum și comerțul cu amănuntul, tehnologie, media și divertisment, bioștiințe, spitale și furnizori de servicii medicale, industria auto și transporturi, industria petrolului și gazelor, energie și utilități, minerit și prelucrarea metalelor, producție avansată și imobiliare, sectorul hotelier și construcții.

Structura veniturilor globale anuale ale companiilor cuprinse în studiu a fost următoarea: sub 500 milioane de dolari (20%), între 500 milioane de dolari și 999,9 milioane de dolari (22%), între 1 miliard de dolari și 4,9 miliarde de dolari (31%) și peste 5 miliarde de dolari (28%).

Distribuția numărului de angajați ai organizațiilor la nivel global a fost următoarea: sub 999 (9%), 1.000 – 4.999 (39%), 5.000-9.999 (15%), peste 10.000 (37%).

Seria EY CEO Imperative oferă răspunsuri și măsuri de importanță critică, menite să ajute directorii generali să regândească viitorul organizațiilor lor. Pentru mai multe informații cu privire la această serie, vizitați ey.com/en_gl/ceo

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Cum ratează companiile obiectivul de a fi agile?

Răzvan Ungureanu, EY România: Impozitul pe profit 2022, trei beneficii pentru companii

Analiză Deloitte: Utilizarea energiei electrice în industrie, construcții și transporturi poate contribui la atingerea obiectivului zero emisii nete de gaze cu efect de seră

Mihai Petre, EY România: Taxa pe carbon, o nouă taxă propusă de Comisia Europeană asupra importurilor

Studiu EY: Exigențele clienților plasează securitatea și sustenabilitatea pe radarul riscurilor din sectorul de telecomunicații

Opinie Deloitte: Strategia ANAF în plină criză sanitară – transformările așteptate în privința inspecțiilor fiscale

Studiu EY: Europa de Est își intensifică eforturile în atingerea țintei de emisii „net zero”. România ocupă primul loc în energie regenerabilă

Opinie Deloitte România: Fiscalitatea internațională, adaptată la era digitală

Raport EY: Activitatea IPO globală din primele trei trimestre ale anului depășește numărul și valoarea tranzacțiilor din întregul an 2020


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

  • 87% dintre liderii din sectorul TMT intervievați consideră că investițiile de capital sunt esențiale pentru redresare
  • 82% dintre companiile sondate nu știu clar cine este responsabil pentru investițiile de capital
  • Companiile de telecomunicații au șansa să își îmbunătățească agilitatea prin alocarea capitalului

Investițiile de capital nu au fost niciodată mai importante ca în prezent pentru companiile din sectorul de tehnologie, media și divertisment și telecomunicații (TMT), arată studiul EY Global Capital Operations and Innovation Study (COInS), care a sondat opiniile a 500 de directori executivi de la nivel global din acest sector. Pe baza analizei nivelului de maturitate al respondenților în raport cu fiecare etapă a ciclului de viață al capitalului, studiul îi împarte în două categorii: „lideri”, cei înclinați către utilizarea coerentă a instrumentelor, tehnicilor și proceselor avansate la nivelul întregii companii, și „codași”, cei cu un nivel scăzut de adoptare.

87% dintre respondenții identificați ca „lideri” consideră că redresarea după pandemia provocată de COVID-19 se bazează în principal pe nivelul investițiilor de capital. Acesta reprezintă un motiv de îngrijorare, având în vedere că 82% dintre toți respondenții nu știu clar cine este responsabil pentru rezultatele proiectelor de investiții de capital, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu practicile de guvernanță.

Peter Latos, Liderul departamentelor de Consultanță și Strategie și Tranzacții, EY România: „Pe măsură ce tehnologia se află din ce în ce mai mult în centrul multor industrii, nu este surprinzător faptul că majoritatea directorilor din sectorul TMT văd investițiile de capital ca fiind critice pentru redresarea post-pandemie. În mod îngrijorător, însă, pentru un număr aproape egal nu este clar cine este responsabil pentru obținerea de rezultate în urma unor astfel de investiții. Deciziile privind momentul, locul și modul de mobilizare a capitalului devin și mai complicate în contextul ritmului accelerat al perturbărilor tehnologice, al inovării și al reinventării, precum și al schimbărilor de reglementare. De aceea, este imperativ pentru companii să aibă o abordare bine definită, construită în jurul a trei piloni: instrumentele avansate de analiză a datelor (data & advanced analytics), resursa umană și guvernanța.”

Studiul mai arată că organizațiile din sectorul TMT se confruntă cu dificultăți în îndeplinirea obiectivelor legate de investițiile de capital. 63% dintre toți respondenții nu reușesc să obțină randamentele prognozate, în timp ce 66% confirmă că, odată cu expirarea termenelor, costurile programelor lor de investiții de capital cresc.

În ceea ce privește măsurarea succesului, 70% dintre respondenții „codași” și 58% dintre „lideri” au probleme în a demonstra valoarea pe care o aduc investițiile lor de capital, în mare parte din cauza limitărilor legate de maturitatea datelor.

Agilitatea este principala urgență

83% dintre toți respondenții au declarat că pandemia provocată de COVID-19 a evidențiat necesitatea instituirii unor mecanisme mai agile de alocare a capitalului. Cu toate acestea, o treime (33%) consideră că încă nu au capacitatea de a se adapta la modificările condițiilor pieței, inclusiv la evenimente majore precum pandemia provocată de COVID-19.

Companiile de telecomunicații beneficiază de cea mai mare oportunitate de a-și ameliora agilitatea, 42% dintre acestea recunoscând că abordarea lor în privința planificării investițiilor de capital este prea statică și rigidă (comparativ cu 38% dintre companiile din media și divertisment și 25% dintre companiile din domeniul tehnologiilor).

Cu toate acestea, companiile de telecomunicații prezintă cea mai mică probabilitate de a-și revizui și ajusta cu regularitate investițiile (16% față de 26% dintre companiile din domeniul tehnologiilor și 31% dintre companiile de media și divertisment). De asemenea, 38% dintre companiile de telecomunicații se confruntă cu dificultăți în a identifica suficiente date pentru a aduce un plus de credibilitate procesului decizional, un procent semnificativ mai mare decât cel al respondenților din media și divertisment (30%) și al celor din domeniul tehnologiilor (28%). 

Planurile legate de resursele umane trebuie să țină pasul cu transformarea tehnologică

Studiul subliniază importanța cultivării seturilor de abilități potrivite pentru optimizarea investițiilor de capital, dincolo de utilizarea exclusivă a instrumentelor și proceselor. 89% dintre „lideri” și 67% dintre „codași” consideră că vor obține un avantaj competitiv din păstrarea unei forțe de lucru cu calificări avansate, care poate gestiona proiectele de investiții de capital.

Dar, având în vedere ritmul rapid al schimbărilor, apare un deficit de abilități, pe măsură ce companiile introduc noi tehnologii fără a asigura o instruire suficientă privind utilizarea acestora. Potrivit studiului, principala barieră în calea adoptării analizei de date bazate pe inteligență artificială (AI) este absența unor seturi de competențe în domeniul AI, două treimi dintre toți respondenții (66%) declarând că, în prezent, sunt dificil de găsit seturile de abilități necesare în interiorul organizației lor.

Obiectivele ESG în prim plan

În contextul în care companiile din sectorul TMT caută să își consolideze procesele de guvernanță și transparență, studiul relevă importanța încorporării indicatorilor cheie de performanță în materie de mediu, social și guvernanță (ESG) pentru a încuraja investiții holistice, care să ofere un set mai echilibrat de obiective. Acest demers ar trebui să fie unul cheie pentru directorii executivi din sectorul TMT, 62% dintre toți respondenții declarând că nu sunt evaluate suficiente proiecte de investiții de capital pe baza contribuțiilor acestora la atingerea obiectivelor de mediu sau sustenabilitate. 

Despre studiul Global Capital Operations and Innovation, realizat de EY

În intervalul martie – aprilie 2021, EY a sondat opiniile a 500 de directori executivi din sectorul TMT din toată lumea, care își desfășoară activitatea în cadrul unor companii cu venituri anuale cuprinse între 250 milioane de dolari și peste 5 miliarde de dolari, pentru a înțelege cum alocă și investesc acestea capitalul.

Definirea „liderilor” și „codașilor”  – Respondenților li s-a prezentat un scenariu pentru fiecare etapă a ciclului de viață al capitalului și au fost rugați să selecteze propriul nivel de maturitate în raport cu modul în care pun în practică următoarele etape în ceea ce privește investițiile de capital: elaborarea strategiei și a obiectivelor, ajustare și alocare, planificare și prognoză, executare și punere în practică, exploatare și întreținere și măsurare și optimizare. Prin intermediul analizei statistice, au fost identificate două segmente clare de respondenți:

  • Lideri (reprezentând 60% dintre respondenți): cei înclinați spre utilizarea coerentă de tip „și”/„sau” la nivelul întregii companii a instrumentelor, tehnicilor și proceselor avansate
  • Codași (reprezentând 40% dintre respondenți): cei cu instrumente, tehnici și procese mai rudimentare

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Monica Țariuc, Deloitte România: „Avem planuri mari de viitor. Cine le va implementa?”

Opinie Deloitte România: Noi reguli tranzitorii de origine pentru țările pan-euro-mediteraneene

Studiu EY: Există riscul ca o bună parte dintre marii contribuabili să întârzie raportarea SAF-T

Studiu EY România: Trei sferturi dintre salariații români vor condiționa angajarea la următorul loc de muncă de posibilitatea de a munci de acasă

Decodarea gospodăriei digitale: Achiziția din magazinele fizice rămâne metoda preferată pentru mulți consumatori, în pofida accelerării digitalizării

Studiu Deloitte: Directorii financiari din sănătate, preocupați de incertitudinea financiară. Investițiile în tehnologie, o prioritate pentru 68% dintre ei

Studiu Deloitte: Educația, nivelul de corupție și protecția mediului sunt principalele motive de îngrijorare pentru românii din Generațiile Millennials și Z

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Evaluarea riscurilor fiscale    

Opinie: Impozitarea veniturilor din tranzacțiile cu criptomonede – clarificări pentru perioada anterioară anului 2019


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels

[divider height=”30″ line=”1″]

  • În majoritatea sectoarelor din România, randamentele așteptate de investitori nu au prezentat fluctuații semnificative în cel de-al doilea trimestru din 2021, comparativ cu prima parte a anului

Costul capitalului a urmat o evoluție relativ stabilă în cel de-al doilea trimestru al anului 2021, după tendința ușor crescătoare înregistrată în prima parte a anului, conform analizei sectoriale EY România.

Evoluția randamentelor solicitate de investitori este în continuare influențată de tendința principalilor indicatori macroeconomici, în contextul unei cereri de consum locale extinse care a urmat după cel de-al treilea val pandemic. Astfel, o contribuție semnificativă la avansul consumului în trimestrul al doilea al anului au avut-o bunurile de folosință îndelungată, vânzările de autovehicule, dar și bunurile complementare precum carburanții.

În prima parte a anului, evoluția macroeconomică a depășit așteptările investitorilor, odată cu redeschiderea celor două mari economii ale lumii: SUA și China. În acest context, randamentele așteptate nu au înregistrat fluctuații majore pentru majoritatea industriilor analizate în cel de-al doilea trimestru al anului curent, așteptările de redresare a economiei fiind deja încorporate în valorile trimestrului precedent.

Analiza trimestrială a valorii de piață a companiilor se bazează pe datele financiare disponibile la sfârșitului celui de-al doilea trimestru al anului 2021, recent publicate de companiile listate din principalele 10 sectoare din România: bunuri de consum și de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informației, materii prime, proprietăți imobiliare și servicii de telecomunicații.   

„Perspectivele pozitive generate de relansarea economică, concomitent cu creșterea ratelor de vaccinare din regiune, au fost temperate de îngrijorările privind noile mutații ale SARS CoV-2 în trimestrul al doilea al anului 2021. Randamentele așteptate de investitori au rămas stabile pe fondul incertitudinilor legate de evoluția situației pandemice. Presiunile inflaționiste rămân o caracteristică a mediului macroeconomic actual, în contextul creșterilor susținute ale prețurilor combustibililor sau energiei electrice și a gazelor naturale, care s-au propagat la nivelul prețurilor materiilor prime la nivel global”, declară Ileana Guțu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România.

În timp ce randamentele așteptate de investitori în sectorul IT au înregistrat o scădere, ajungând la un nivel similar cu finalul anului precedent, sectorul financiar a revenit pe o pantă ascendentă. Cea mai mare volatilitate a costului capitalului în ultimele 4 trimestre se remarcă în sectorul IT.

Atât în cel de-al doilea trimestru al anului 2021, cât și în ultimii 5 ani analizați, sectoarele ale căror randamente înregistrează în continuare valori scăzute și au o evoluție relativ constantă rămân cele de materii prime și produse industriale, precum și cel al energiei și al telecomunicațiilor.

  • Tendința multiplicatorilor financiari variază între industriile analizate, comparativ cu evoluția crescătoare menținută în debutul anului 2021

În prima parte a anului 2021, evoluția ascendentă a multiplicatorilor financiari, susținută de creșterea piețelor bursiere, a fost generată în principal de așteptările investitorilor privind îmbunătățirea performanțelor companiilor.

Mediul incert, determinat la nivel global de progresul campaniilor de vaccinare, de apariția unor noi mutații virale și de creșterea numărului de îmbolnăviri, a dus în trimestrul al doilea la temperarea perspectivelor privind redeschiderea completă a economiei pe parcursul anului 2021. Totuși, eforturile guvernelor și ale băncilor centrale de susținere a economiilor generează în continuare oportunități pe care companiile sunt pregătite să le fructifice.

Sectoarele ai căror multiplicatori financiari au înregistrat creșteri în a doua parte a anului curent sunt bunurile de larg consum și real estate – industrii dinamice, expuse la incertitudinea provocată de criza Covid-19, care au potențialul de a beneficia de pe urma relaxării măsurilor restrictive impuse pentru combaterea pandemiei. Relaxarea accesului la finanțare bancară, dezvoltarea segmentului industrial-logistic odată cu ascensiunea vânzărilor online, precum și redresarea activității de creditare au contribuit la dezvoltarea zonei de proprietăți imobiliare, conducând la perspective favorabile în anul curent.

Așteptările de revenire economică au fost întrecute în primul trimestru al anului, avansul Produsului Intern Brut înregistrând un ritm trimestrial de 2,8% care a influențat pozitiv și multiplicatorii aferenți sectorului financiar.

„Segmentul medical rămâne unul dinamic. Creșterea semnificativă a multiplicatorilor financiari la începutul anului a fost urmată de o scădere medie de 20% în trimestrul al doilea al anului curent. Valori scăzute ale multiplicatorilor financiari au fost observate și în sectorul IT, fiind remarcată o tendință descrescătoare în trimestrul al II-lea 2021”, concluzionează Ileana Guțu.

Instrumentul de analiză sectorială este dezvoltat de Echipa de evaluare, analiză economică și modelare financiară (Valuation, Modeling and Economics – VME) din cadrul departamentului de Strategie şi Tranzacții al EY România, iar analiza sectorială poate fi accesată în secțiunea site-ului EY “Valuation Insights”/”Perspective de Evaluare”, baza de date fiind actualizată trimestrial.

Despre Instrumentul de analiză sectorială:

Instrumentul oferă estimări despre evoluția randamentului, dar și despre valoarea relativă în 10 sectoare, pe baza datelor înregistrate începând cu 30 septembrie 2015 până în prezent (30 iunie 2021). Randamentul fiecărui sector a fost estimat prin determinarea costului capitalului propriu (pentru sectorul de servicii financiare) și al costului mediu ponderat al capitalului (pentru celelalte sectoare analizate). Mai multe detalii referitoare la metodologia de calcul sunt disponibile aici.

Valoarea relativă a fiecăruia dintre sectoarele analizate a fost estimată prin cuantificarea multiplicatorilor financiari, care reprezintă indicatori de evaluare folosiți pe scară largă pentru evaluarea companiilor.

Conform principiului că active similare sunt vândute pe piață la prețuri similare, prin utilizarea unor multiplicatori rezultați dintr-o analiză a unui grup de companii comparabile și aplicarea asupra unor indicatori specifici companiei subiect, se poate obține valoarea acesteia, dintr-o perspectivă de piață. Mai multe detalii referitoare la metodologia de calcul sunt disponibile aici.

Analiza este fundamentată pe prelucrări de date generate de baza de date S&P Capital IQ și are în vedere un eșantion de companii listate reprezentative din Europa (inclusiv România), aferente fiecărui sector analizat, așa cum sunt acestea clasificate de către sursa citată. Mai multe detalii despre sectoarele analizate și principalii jucători din cadrul fiecăruia sunt disponibile aici.

De avut în vedere:
  • Prezentul exercițiu nu a inclus o analiză de lichiditate și nici o analiză privind caracteristicile individuale (ex: mărimea companiei, nivelul veniturilor) ale fiecărei companii din grupul de comparabile utilizat. Criteriile pe baza cărora a fost realizată selecția au în vedere regiunea geografică și încadrarea sectorială, așa cum este aceasta prezentată în baza de date utilizată (S&P Capital IQ).
  • Ratele de actualizare fundamentate nu cuprind prime specifice (de ex. prima pentru mărimea companiei subiect), întrucât prezenta analiză este sectorială și nu o analiză individuală, specifică unei companii anume. Această primă poate fi aplicată, dacă este cazul.
  • Nivelurile costului capitalului prezentate sunt exprimate în euro. Pentru a asigura o comparabilitate a datelor, cât și corectitudinea calculului, acestea ar trebui aplicate unor fluxuri de numerar exprimate în aceeași monedă.
  • În aplicarea multiplicatorilor trebuie luat în considerare faptul că nu există două companii identice, acestea fiind diferențiate de multiple caracteristici individuale. Astfel, abordarea ar trebui aplicată ținând cont de acest aspect cu ajustările necesare, dacă este cazul. De asemenea, în aplicarea multiplicatorilor este foarte relevant indicatorul financiar al companiei la care se aplică (de ex. venituri, EBITDA). Pentru a avea o perspectivă clară și cât mai aproape de realitate, indicatorul ar trebui să fie unul normalizat, adică să reflecte un nivel pe care compania se așteaptă să îl poată realiza în mod constant.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Dan Bădin, Deloitte România: Impozitul minim pe profit la nivel global – importantă victorie de etapă

Studiu EY: Pandemia accelerează interesul față de tehnologia 5G, iar lipsa competențelor de implementare este principala îngrijorare a companiilor

Alina Cartianu & Andrada Tănase, Deloitte România: Tranziția la raportarea IFRS pentru instituțiile financiare nebancare

Sondaj EY: Majoritatea marilor contribuabili nu au făcut până acum obiectul unei inspecții de mediu. Ce ar trebui să aibă în vedere agenții economici?

Studiu de atractivitate EY România: Investitorii revin în 2021. România trebuie să se pregătească pentru un mediu de afaceri reconfigurat

Camelia Malahov & Gabriel Pătru, Deloitte România: Dosarul cu șină devine istorie. Cine îi ia locul?

Raluca Popa, EY România: Companiile și-ar putea compensa retroactiv pierderile din 2020 și 2021, dacă au fost profitabile înainte de 2020

Mihaela Mitroi, EY România: Transparența fiscală – astăzi, impusă multinaționalelor. Mâine – tuturor categoriilor de contribuabili. Ce trebuie să știe contribuabilii?


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

  • 66% dintre investitori plănuiesc să înființeze sau să își extindă operațiunile din România în următoarele 12 luni (peste media europeană de 41%), față de doar 27% în 2020
  • București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Iași, cele mai atractive destinații din România pentru investiții străine
  • Infrastructura, strategia de gestionare a crizelor și nivelul de adoptare a tehnologiilor, principalii factori urmăriți de investitori

Pandemia provocată de COVID-19 a afectat investițiile străine directe (ISD) în întreaga lume. În 2020, investitorii au fost interesați de modul în care a fost gestionată pandemia în țările de destinație, pe lângă stabilitatea socială și politică, oferta de forță de muncă și competitivitatea țării în materie de costuri. În România, scăderea ISD a fost semnificativă, dar capacitățile României în sectorul IT, proiectele de logistică și proiectele de dezvoltare în comerțul cu amănuntul au atras investitorii, înregistrându-se 57 de proiecte în 2020, care au generat aproape 2000 de noi locuri de muncă, conform studiului EY Romania Attractiveness Survey, studiu de atractivitate dedicat pieței din România.

„România a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2021, însă provocarea nu este încă depășită. Pandemia a avut un impact puternic asupra tendințelor economice globale, provocând modificări ale planurilor investiționale și schimbând factorii pe care liderii de afaceri îi iau în considerare atunci când evaluează destinațiile de investiții. Pentru a genera o creștere economică durabilă și sănătoasă, România trebuie să fie percepută ca o destinație de investiții stabilă și atractivă”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Pentru 2021, cea mai mare parte a investitorilor sondați (75%) au declarat că planurile lor de investiții pentru 2021 nu mai sunt influențate de pandemia provocată de COVID-19, în timp ce doar 5% consideră că investițiile lor sunt încă afectate de pandemie. Prin comparație, în 2020, 43% dintre investitori au declarat că au fost influențați de reacția locală la pandemie. Rolul central al acestei crize se reduce constant și atenția se mută asupra schimbărilor structurale generate, precum și asupra noilor factori care prevalează în procesul decizional în privința investițiilor.

În următoarele 12 luni, 66% dintre investitorii sondați plănuiesc să înființeze sau să își extindă operațiunile din România (peste media europeană de 41%), față de doar 27% în 2020. Infrastructura (52%), strategia de gestionare a crizelor (48%), precum și nivelul general de adoptare a tehnologiilor (30%) sunt indicați drept principalii factori urmăriți de investitori atunci când analizează posibilitatea de a investi în România.

Pe termen lung, 41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va crește după pandemie, iar principalele priorități ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului (33%) și creșterea calității produselor și a valorii adăugate a serviciilor (31%).

Investițiile străine directe în România în vremea pandemiei provocate de COVID-19

În 2020, în concordanță cu piața europeană în general, sectorul software și servicii IT din România a atras cel mai mare număr de proiecte ISD, cu o cotă de piață de 32%. Sectorul comerțului cu ridicata, comerțului cu amănuntul și distribuției s-a clasat al doilea, cu o cotă de piață de 18%. Sectorul care a generat cel mai mare număr de locuri de muncă (1000), ocupând locul al treilea, este industria electronicelor.

Serviciile pentru întreprinderi, ocupantul locului al doilea în ediția studiului de anul trecut, a înregistrat o scădere substanțială (de 10% a cotei de piață). Cu toate acestea, a reușit să genereze un număr considerabil de noi locuri de muncă pe piață (408).

Orașele mari atrag cele mai multe investiții, iar logistica reprezintă o oportunitate de creștere

Cinci mari orașe (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași) reprezintă destinația pentru aproape 70% dintre toate proiectele ISD ale anului 2021, ceea ce demonstrează clar preferința investitorilor străini pentru localități dezvoltate, de mari dimensiuni.

În ceea ce privește tipurile de proiecte de investiții, logistica domină arena ISD, cumulând aproape o treime dintre proiectele anunțate pentru 2021. Proiectele de vânzări și marketing urmează pe locul al doilea, iar pe locul al treilea, în mod surprinzător, se clasează proiectele de cercetare-dezvoltare. Acest ultim tip de activitate demonstrează un interes nou din partea investitorilor străini față de acest domeniu, având în vedere că România nu a atras multe proiecte de cercetare-dezvoltare în anii precedenți.

Cele mai atractive regiuni pentru investiții

Bucureștiul reprezintă principala destinație a ISD în România de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, intențiile de investiții indicate în cadrul sondajului arată un interes nou pentru alte regiuni, în special regiunea vestică a României, precum și regiunea sud-estică a Munteniei. Zona de nord-est a României nu a înregistrat progrese semnificative în privința ISD, în principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.

5 pași spre îmbunătățirea atractivității României:
  • Prioritizarea transformării digitale: Transformarea digitală pare să fie o temă comună și stringentă pentru investitorii din toată lumea. Resursele asociate cu tehnologia influențează de ceva timp destinațiile unde investitorii aleg să își extindă sau să își stabilească operațiunile, dar acești factori nu au fost niciodată atât de importanți pentru companii și consumatori ca în prezent. Pandemia a intensificat nevoia pentru competențe digitale și infrastructură și servicii digitale.

20% din asistența financiară alocată României din Mecanismul pentru redresare și reziliență trebuie utilizată pentru a încuraja transformarea digitală prin digitalizarea administrației publice, capacități cloud, servicii în bandă largă rapide și perfecționarea digitală. Putem spune că intrăm într-o nouă eră digitală, o perioadă în care inovația, educația și adoptarea tehnologiilor digitale ar putea oferi României un avantaj competitiv în regiune.

  • Investiții în infrastructură fiabilă: Pentru a atrage investitorii care în prezent ezită să își extindă operațiunile în alte țări, investițiile în infrastructură s-ar putea dovedi cruciale. Din fericire, România va accesa fonduri de asistență considerabile prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, aproape 30% dintre acestea fiind destinate infrastructurii de transport, o investiție foarte necesară și îndelung așteptată.
  • O economie verde pentru România: România beneficiază de multiple oportunități pentru a realiza schimbări considerabile în direcția unei economii responsabile față de mediu prin intermediul Pactului ecologic european și al Mecanismului pentru o tranziție justă, precum și al altor fonduri care se adresează economiei verzi: Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru inovații, Fondul pentru modernizare. Pentru a avea succes în această tranziție, este necesară implicarea activă a mediului de afaceri în aceste planuri pentru o economie europeană circulară, verde.

Decarbonarea și ameliorarea responsabilității față de mediu sunt considerate priorități de top de către jumătate dintre investitori. Politicile și reglementările climatice sunt urmărite îndeaproape de investitori, în timp ce consumatorii conștientizează tot mai mult impactul pe care companiile îl au asupra mediului, precum și strategia de mediu generală a acestora.

Planurile ambițioase ale Europei de a avea o amprentă de carbon neutră până în 2050 și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 creează un număr imens de oportunități de investiții străine, cum ar fi în producția de energie regenerabilă (eoliană și solară), în producția de hidrogen verde pentru uz industrial și în producția de vehicule electrice.

  • Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și concentrarea asupra stimulentelor și politicilor fiscale atractive: Întreprinderile mici și mijlocii au fost cele mai afectate de pandemie, din cauza capacității reduse a lanțurilor lor de aprovizionare, fragilității financiare, rezervelor de numerar mai mici, precum și din cauza resurselor limitate pentru adoptarea de instrumente digitale pentru reziliență economică. Majoritatea investitorilor care au participat la studiul EY consideră sprijinul acordat IMM-urilor drept principalul aspect asupra căruia România trebuie să se concentreze pentru a deveni mai competitivă în economia globală. Pachetele de stimulente și salvare pot juca un rol important în această privință, cu condiția să nu reprezinte o povară pentru economie. În plus, politicile publice care vizează stimularea spiritului antreprenorial pot favoriza creșterea economică a României și, în același timp, o pot face mai atractivă pentru investitorii care caută un sector economic solid.
  • Sprijinirea forței de muncă și a perfecționării competențelor: Resursele umane sunt considerate adeseori cel mai important factor pentru investitori în evaluarea unei țări ca potențială destinație pentru ISD. Sprijinirea forței de muncă locale este un imperativ pentru orice țară care are ca obiectiv creșterea economică, deoarece o populație activă calificată este un factor cheie pentru orice investitor străin.

Având în vedere locurile de muncă pierdute și transformările în dinamica muncii provocate de pandemie, factorii de decizie, mediul academic și mediul de afaceri trebuie să colaboreze pentru a sprijini forța de muncă locală și pentru a se asigura că aceasta dispune de abilitățile de care vor avea nevoie companiile în viitor. Recalificarea și perfecționarea sunt elemente centrale în dobândirea mult necesarelor competențe digitale.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY: Explozia serviciilor digitale utilizate la domiciliu alimentează temerile legate de sănătate și de confidențialitatea datelor

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Este directorul financiar al doilea CEO?

Raluca Popa, EY România: Raportarea DAC6 – primele rapoarte, primele concluzii. Ce ar trebui să ia în calcul companiile în continuare?

Studiu Deloitte: Pandemia a amânat doar parțial planurile de achiziție e unui autovehicul nou și a scăzut temporar interesul pentru mașinile electrice

Camelia Malahov & Anca Preda, Deloitte România: Un an de pandemie în HoReCa. Măsuri de sprijin luate în România și în alte țări europene

Vlad Boeriu, Deloitte România: Digitalizarea ANAF, esențială pentru protejarea contribuabililor și pentru reducerea presiunii pe bugetul de stat

Raluca Bontaș și Cătălin Barbu, Deloitte România: Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede – prevederi legate de conformare și aspecte care necesită clarificări


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

  • 75% dintre directorii executivi români nu au obținut prețul preconizat în cea mai recentă cedare de active
  • 67% dintre respondenții români estimează o accelerare a planurilor lor de dezinvestiții ca efect al pandemiei, față de 76% la nivel global
  • 90% dintre respondenții români consideră că schimbările din mediul tehnologic influențează direct planurile de dezinvestiții

În contextul unei intensificări a activității de dezinvestiții, directorii executivii de la nivel global, cât și cei din România recunosc că obținerea câștigurilor scontate din cedările de active derulate a fost o provocare, potrivit studiului EY 2021 Global Corporate Divestment.

75% dintre respondenții români au declarat că nu au reușit să obțină prețul așteptat în cea mai recentă cedare de active, o situație foarte similară cu tendința globală (79% dintre respondenții la nivel global). În același timp, 70% dintre directorii executivi români au declarat că deficiențele din analiza strategică și de portofoliu au afectat rezultatele așteptate din cedările de active, un procent mai mic față de cel global (77% din numărul total de respondenți la nivel mondial). În plus, conform răspunsurilor a 55% dintre respondenții locali, cea mai recentă dezinvestiție nu a generat impactul așteptat asupra multiplilor de evaluare ai companiei rămase, un procent foarte apropiat de cel global (56%).

Această ediție a EY Global Divestment Study, care a sondat opiniile a peste 1.000 de directori executivi, inclusiv din România, a arătat că un procent record de companii (78%) în istoria de nouă ani a studiului păstrează un timp mult prea îndelungat unități de business care, deși au reprezentat la un moment dat un element esențial în portofoliu, consumă acum inutil resurse și capital care ar putea avea o alocare mai bună. La nivelul României, 75% dintre directorii executivi cuprinși în studiu confirmă că au păstrat prea mult timp în portofoliu unele active, deși ar fi trebuit să le cedeze.

În pofida acestor provocări și în contextul în care companiile se confruntă cu decizii dificile în privința alocării capitalului, majoritatea respondenților (67% în România și 76% la nivel global) estimează o accelerare a planurilor lor de dezinvestiții ca efect al pandemiei. 85% dintre respondenții români intenționează să inițieze următoarea dezinvestiţie sau cedare de active în următorii doi ani, cu mult peste procentul de 56% dintre respondenții la nivel global. 

Liliana Bușoiu, Associate Partner, Transaction Diligence team leader, EY România, și responsabil cu servicii Sell and Separate în România, a declarat: „Indiferent unde își are sediul compania, deciziile de cedare a unor active sau dezinvestiţiile se bazează, de prea multe ori,  pe calcule pe termen scurt. Drept urmare, am constatat în cadrul primului studiu Global Divestment, care a inclus și companii cu sediul în România, o concordanță semnificativă între răspunsurile executivilor de la nivel global și cele ale executivilor locali. În fapt, cedările de active ar trebui să fie strâns corelate cu strategia generală a companiei și văzute ca o oportunitate de transformare. Înțelegerea rolului unei cedări de active în strategie este esențială pentru valorificarea unor noi surse de creștere și majorarea valorii pentru părțile interesate.”

Influența tehnologiei și a factorilor de mediu, sociali și de guvernanță asupra dezinvestițiilor 

Factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) joacă un rol tot mai important în catalizarea activității de cedare de active. 65% dintre vânzătorii din România au declarat că aspectele legate de ESG influențează direct planurile privind cedarea de active, față de 46% la nivel global. În același timp, factorii ESG sunt mult mai importanți în zona EMEA (pentru 47% dintre respondenții din Europa, Orientul Mijlociu și Africa) decât pe continentul american (14%).

Studiul EY evidențiază, de asemenea, că aproape toți respondenții companiilor (90% în România și 94% pe plan mondial) consideră că schimbările din mediul tehnologic le influențează direct planurile privind cedarea de active, în creștere de la 59% la nivel global înainte de pandemia COVID-19. Fondurile atrase prin cedarea de active au fost investite în tehnologii care sprijină activitățile de bază (de 80% dintre directorii executivi din România, un procent foarte apropiat de cel înregistrat la nivel global – 79%) și în piețe noi, în produse sau zone geografice noi care aduc o poziționare mai bună pentru activele rămase (65% atât în România, cât și la nivel global).

Liliana Bușoiu, EY România: “Nu putem decât să lăudăm această schimbare rapidă de paradigmă a executivilor locali, anticipată la nivel global cu mult timp înainte de pandemie, dar care era prea lent adoptată la nivel local, comparativ cu viteza trendului global. Este îmbucurător că valorificarea de resurse insuficient folosite și canalizarea lichidităților generate către modernizarea tehnologiilor a fost confirmată ca o alternativă de majoritatea respondenților locali ai studiului, confirmând intenția de reinventare a businessului de bază.”

[divider height=”30″ line=”1″]

Despre studiul EY Global Corporate Divestment

EY Global Corporate Divestment Study este un studiu anual care sondează membrii conducerilor executive ale marilor companii din toată lumea, derulat de Thought Leadership Consulting, o companie care face parte din grupul Euromoney Institutional Investor. Rezultatele se bazează pe un chestionar aplicat online la care au participat 1.040 persoane cu funcții de conducere executivă din toată lumea (derulat în intervalul ianuarie – martie 2021), cuprinzând companii din 11 sectoare și 90% dintre respondenți deținând funcții de CEO, CFO sau alte funcții de conducere executivă. La nivel local, au fost analizate 20 de răspunsuri oferite de executivi ai unor companii cu sediul în România, cu venituri de peste 250 milioane de dolari și care au realizat cel puțin o cedare de active în ultimii trei ani.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Dan Bădin,Deloitte România: Consolidarea fiscală, veriga lipsă din noua viziune a UE asupra impozitării companiilor

Maria Butcu, Deloitte România & Gabriela Ilie, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Semnarea electronică a documentelor de muncă, sfârșitul unei ere. În ce condiții se aplică?

Studiu EY: Explozia serviciilor digitale utilizate la domiciliu alimentează temerile legate de sănătate și de confidențialitatea datelor

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Este directorul financiar al doilea CEO?

Raluca Popa, EY România: Raportarea DAC6 – primele rapoarte, primele concluzii. Ce ar trebui să ia în calcul companiile în continuare?

Studiu Deloitte: Pandemia a amânat doar parțial planurile de achiziție e unui autovehicul nou și a scăzut temporar interesul pentru mașinile electrice

Camelia Malahov & Anca Preda, Deloitte România: Un an de pandemie în HoReCa. Măsuri de sprijin luate în România și în alte țări europene

Vlad Boeriu, Deloitte România: Digitalizarea ANAF, esențială pentru protejarea contribuabililor și pentru reducerea presiunii pe bugetul de stat

Raluca Bontaș și Cătălin Barbu, Deloitte România: Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede – prevederi legate de conformare și aspecte care necesită clarificări


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Uniunea Europeană a acordat, în ultimi ani, o importanță sporită regimului investițiilor străine directe, cu scopul de a proteja domeniile strategice ale pieței comune, dar și pe cele ale statelor membre, și a menține, astfel, siguranța națională și ordinea publică. Aceste preocupări au dus la elaborarea unui regulament european care pune la dispoziția statelor membre un mecanism de examinare a investițiilor străine care să determine măsura în care acestea amenință sau nu stabilitatea în domeniile protejate. Modalitatea de transpunere a reglementărilor în legislațiile naționale a fost, din start, una flexibilă, iar, pe fondul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a încurajat membrii să își protejeze suplimentar zonele strategice. Însă, indiferent de diferențele în transpunere și de nivelul restricțiilor impuse de fiecare stat, noile reglementări presupun parcurgerea unor formalități suplimentare și, în consecință, pot conduce la prelungirea perioadei de implementare a unei tranzacții și, implicit, la descurajarea investitorilor supuși noilor proceduri.

Regulamentul European nr. 452/2019, care a intrat în vigoare în data de 10 aprilie 2019, cu aplicabilitate din 11 octombrie 2020, stabilește cadrul juridic pentru examinarea de către statele membre a investițiilor străine directe în UE din perspectiva siguranței și ordinii publice. În plus, se instituie un mecanism de cooperare între state, respectiv între acestea și Comisia Europeană, și se acordă CE dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiție ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii UE. Totodată, regulamentul prevede cerințe pentru statele membre care doresc să mențină sau să adopte un mecanism de examinare la nivel național.

Transpunerea neuniformă a prevederilor regulamentului în legislațiile naționale

În cadrul procesului de transpunere, autoritățile europene au lăsat la latitudinea statelor membre decizia cu privire la anumite aspecte, de la stabilirea instituției responsabile cu examinarea investițiilor, la domeniile supuse reglementărilor, cuantumul sancțiunilor aplicabile în caz de nerespectare a procedurii și chiar la categoriile de investitori străini vizați de noile cerințe. În consecință, anumite state au introdus în legislația națională criterii mai stricte de intrare pe piață a investitorilor străini, ca măsură de protecție pentru mediul de afaceri din sectoarele considerate strategice, unele dintre acestea fiind aplicabile doar pe perioada crizei sanitare. Sancțiunile aplicabile în caz de nerespectare a formalităților de examinare a investițiilor străine directe sunt sub formă de amendă determinată ca procent (1-5%) din cifra de afaceri totală a ultimului exercițiu financiar închis al investitorului străin (Cehia, România), procent (minimum 1%) din valoarea vânzărilor nete totale ale întreprinderii strategice în anul financiar anterior (Ungaria) și, în unele cazuri, nulitatea tranzacției astfel implementate.

Spre exemplu, Ungaria, care a transpus regulamentul european în vara anului 2020, a introdus o serie de restricții suplimentare, justificate de contextul epidemiologic, valabile inițial până la finalul anului și extinse, ulterior, până la jumătatea lui 2021. Mai mult, restricțiile impuse de Ungaria vizează orice investitor din afara țării, nu doar din afara Spațiului Economic European (SEE) și Elveția, așa cum prevede regulamentul european, ceea ce conduce la o majorare semnificativă a numărului de tranzacții care fac obiectul examinării de către autoritatea națională. O situație similară întâlnim și în Slovenia, potrivit analizei Foreign Direct Investment in CE realizate de rețeaua Deloitte Legal în 12 țări din regiune. Și această țară a adoptat regulamentul european cu restricții suplimentare pe perioada pandemiei, valabile până la 30 iunie 2023, iar investitorul străin este definit ca orice persoană fizică sau juridică din afara Sloveniei. De asemenea, alte țări au impus restricții temporare, însă doar în anumite domenii (cazul Austriei, în domeniul medical).

În România, autoritățile au elaborat un proiect de ordonanță de urgență pentru transpunerea regulamentului european, însă acesta nu a fost încă adoptat, deși termenul de aplicare a regulamentului s-a împlinit deja la data de 11 octombrie 2020. Conform proiectului, instituția responsabilă în România cu respectarea prevederilor actului european, cu primirea notificărilor referitoare la investițiile străine și cu coordonarea comisiei care va examina investițiile va fi Consiliul Concurenței (situație regăsită și în alte țări, în timp ce anumite state au decis ca instituția responsabilă să fie ministerul de finanțe, ministerul afacerilor externe, cabinete ministeriale, consilii naționale pe probleme strategice, comitete și organizații special constituite).

Care va fi impactul asupra mediului de afaceri?

Noile reglementări privind avizarea investițiilor străine, dincolo de scopul lăudabil de protejare a investițiilor în domeniile strategice din statele membre, adaugă complexitate unor tranzacții și vor avea ca efect prelungirea termenului de finalizare a tranzacțiilor, dat fiind că procesul de examinare este relativ greoi (în România, comisia responsabilă cu avizarea este formată din reprezentanții a 11 instituții), iar această cerință se adaugă celor potențial existente într-un astfel de aranjament. Este important de precizat faptul că procedura de examinare a investițiilor străine directe în Româna va trebui urmată chiar și pentru tranzacțiile supuse notificării Consiliului Concurenței ca urmare a realizării unei concentrări economice.

În alte țări din regiune care au implementat deja prevederile regulamentului, cum ar fi Polonia, Cehia, Ungaria, s-au raportat întârzieri în derularea tranzacțiilor de la o lună la trei luni, ca urmare a procedurilor suplimentare impuse de noile reglementări.

Un alt efect s-ar putea manifesta în procesele de vânzare competitivă, atunci când ofertantul face obiectul unei astfel de notificări ca urmare a faptului că este catalogat investitor străin în legislația națională. Acesta pornește în negocieri cu un dezavantaj, fiind obligat să parcurgă formalități suplimentare pentru implementarea tranzacției, aspect care poate fi relevant în decizia generală de încheiere a tranzacției, mai ales dacă vânzătorul se află sub presiunea timpului.

În concluzie, noile reglementări sunt bine-venite, în special în noul context internațional, pentru a proteja domeniile strategice de eventuale preluări ostile, însă vor avea și efecte adverse care ar putea pune în dificultate parcursul anumitor tranzacții. Pentru România, care, tradițional, întâmpină dificultăți în atragerea investițiilor străine, noile reglementări ar putea constitui o barieră suplimentară în calea acestora.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie semnat de Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Dan Fleşariu, EY România: Poate deveni sectorul imobiliar un vector de creștere pentru investițiile străine directe?

Radu Derscariu & Simona Bădoiu, Deloitte România: Declarația unică, ediția 2021 – ce se schimbă față de anii trecuți și ce neclarități rămân

Studiu EY: Activitatea IPO globală încheie în forță anul 2020, depășind așteptările pieței

Andreea Geacu, Deloitte România: Relațiile comerciale România-Turcia, puse în pericol de o prevedere nou introdusă în Codul Fiscal

Studiu EY: Activitatea globală de fuziuni și achiziții a fost rezistentă la șocuri în 2020, se așteaptă o intensificare a activității în anii următori

Alex Milcev, EY România: Mesaj către noul Guvern: Relansarea depinde de noi toți și trebuie să înceapă chiar acum

Vlad Boeriu, Deloitte România: Necunoscutele anului 2021 –  factorii care ar putea influența activitatea companiilor anul viitor

Studiu Deloitte: Siguranța angajaților și revenirea la locul de muncă sunt principalele preocupări din perspectiva juridică ale organizațiilor, care anticipează reluarea unui nivel obișnuit de funcționare în prima jumătate a lui 2021

Mihaela Iacob & Claudia Matei, Deloitte România: Necesitatea taxării echitabile a economiei digitale, urgentată de pandemia de COVID-19

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Raportarea corporativă, o punte între companii și investitori


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă fotoUnsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

  • Liderii de afaceri anticipează că în 2021-2022 se va reveni la nivelurile de profitabilitate de dinaintea pandemiei
  • Apetit puternic pentru M&A, 65% dintre liderii de companii vizează obiective internaționale
  • Europa, regiunea cu cele mai bune oportunități de creștere, preferată în opțiunile de tranzacții în următoarele 12 luni

Liderii de companii își regândesc strategiile de fuziuni și achiziții (M&A) și investiții pentru a asigura dezvoltarea afacerilor lor în lumea de după pandemie, conform ultimei ediții a studiului EY – Global Capital Confidence Barometer (CCB23). 

Liderii care au participat la studiu[1] anticipează că afacerile vor reveni la nivelurile de profitabilitate de dinaintea pandemiei în 2021 (23%) sau 2022 (44%), ceea ce reprezintă un nivel de încredere ameliorat comparativ cu ediția precedentă a raportului (din martie 2020). Ei analizează, de asemenea, amprenta geografică a afacerilor lor și vizează extinderea. Peste 39% anticipează că Europa va deveni regiunea care va genera majoritatea creșterilor și oportunităților în următorii trei ani, urmată de zona Asia-Pacific (30%) și America de Nord și de Sud (24%).

Impactul pandemiei COVID-19 rămâne cel mai important factor de risc pentru perspectivele de creștere, consideră 29% dintre respondenți. Modificarea mediului economic global (19%) și schimbările climatice (14%) se numără și ele printre principalele trei amenințări identificate.

Majoritatea respondenților (81%) spun ca au fost nevoiți să își modifice planurile de investiții strategice în ultimele 12 luni ca răspuns la provocările geopolitice. Aproape două treimi (64%) și-au amânat o investiție planificată, în timp ce peste o treime (36%) declară că și-au anulat integral planurile de investiții.

Pentru a se pregăti pentru perioada post-pandemie, majoritatea respondenților (86%) au declarat că au efectuat o revizuire radicală a strategiei și portofoliului lor în 2020. Pentru două treimi (66%) dintre ei, această revizuire a fost neplanificată și a impusă de schimbările de context, potrivit concluziilor studiului.

Andrea Guerzoni, vicepreședinte EY Global – Strategy and Transactions, a declarat:

„Pentru mulți lideri de companii, pandemia COVID-19 și șocul economic care a urmat au reprezentat o amenințare existențială la adresa organizațiilor lor. Conducătorii executivi au reacționat prin resetarea strategiilor lor și prin adoptarea unor schimbări cu bătaie lungă, cu accent pe transformare. Aceste mutări curajoase sunt cele care alimentează acum o atitudine optimistă și planuri strategice care vizează valorificarea oportunităților de creștere. Companiile plănuiesc nu numai să își restabilească nivelurile de performanță, ci și să facă investițiile necesare pentru a-și remodela viitorul”.

Florin Vasilică, liderul departamentului de Strategie și Tranzacții, EY România:În România, după un an plin de provocări, ne așteptăm ca activitatea de fuziuni și achiziții să revină pe un trend ascendent în 2021. Pentru investitori, oportunitățile sunt multiple, iar achizițiile făcute în această perioadă pot aduce randamente semnificative în următorii ani.

 Pentru antreprenorii din sectoarele câștigătoare, ale căror afaceri au demonstrat reziliență și adaptabilitate la condiții economice severe, acest an poate fi unul de validare a business-ului și putem asista la demararea unor tranzacții cu multiplii de evaluare asemănători celor pre-pandemie. Pentru cei din categoria sectoarelor afectate de COVID-19, aflați într-un blocaj financiar sau cu resurse financiare diminuate semnificativ, vânzarea integrală a business-ului sau parteneriatul cu fondurile de investiții sunt printre singurele soluții viabile.

 Ținând cont de excesul de lichiditate din piață și de costurile relativ mici de finanțare, este momentul potrivit pentru consolidări și repoziționări strategice, mai ales în sectoarele de interes pentru investitorii financiari.”

Fuziunile și achizițiile sunt considerate soluția de creștere

În pofida prăbușirii pieței M&A în prima jumătate a anului 2020, evoluția din al doilea semestru a înregistrat creșteri record. Valoarea tranzacțiilor M&A la nivel global a ajuns la 2,32 trilioane de USD în al doilea semestru al anului 2020, iar activitatea tranzacțională a crescut cu 123% între primul și al doilea semestru.

Tendința de intensificare a activităților de tranzacționare are premisele de a se menține, în condițiile în care aproape jumătate din liderii de companii (49%) planifică să achiziționeze active în următoarele 12 luni, ceea ce reprezintă o depășire a mediei ultimilor 11 ani (47%), potrivit studiului EY. În plus, aproape două treimi dintre executivi (65%) intenționează să achiziționeze obiective transfrontaliere, vizând să-și dezvolte capacitățile și produsele pentru creștere. Serviciile financiare, telecomunicațiile, tehnologia, industria auto și bioștiințele sunt principalele sectoare în care sunt vizate achiziții.

Prin realizarea de fuziuni și achiziții, executivii vizează creșterea rezistenței la șocuri pe zona operațională și gestionarea noilor provocări reprezentate de tarifele vamale și fluxurile comerciale (26%). Prin realizarea unor achiziții strategice, ei vizează de asemenea obținerea de tehnologie, de resurse umane, de noi capacități de producție sau integrarea unor startup-uri inovatoare în vederea asigurării creșterii (25%) și pentru a acoperi efectele convergenței sectoarelor (21%).

În peisajul M&A post-pandemie, reziliența activelor devine un aspect esențial pentru mulți respondenți (19%), la fel ca și strategia digitală și tehnologică a activelor vizate (18%) și posibilitatea ca achizitorii să câștige cotă de piață prin consolidare (15%).

Concurența pentru active se preconizează că va rămâne acerbă, 80% dintre respondenți anticipând intensificarea acesteia. Dintre aceștia, două treimi (67%) se așteaptă ca sursa intensificării concurenței să fie reprezentată de capitalul privat.

Pentru planurile de investiții, atenuarea impactului pe termen lung al încetinirii creșterii economice provocată de pandemie rămâne cea mai mare prioritate strategică pentru conducătorii executivi (22%). Pentru a răspunde efectelor pandemiei, aproape 63% intenționează să majoreze investițiile în tehnologie și în capacități digitale, în timp ce 57% vor crește investițiile pentru atragerea clienților.

Directorii executivi vizează dimensiunea globală pentru investițiile lor

Pe fondul revitalizării tranzacțiilor M&A transfrontaliere spre finalul anului 2020, executivii își concentrează atenția asupra piețelor din afara regiunilor lor. Europa a devenit un punct de atracție pentru majoritatea companiilor, fiind principala zonă indicată pentru tranzacții M&A în următoarele 12 luni de către majoritatea respondenților din America de Nord, Asia-Pacific și Orientul Mijlociu și Africa.  

Piețele individuale continuă să prezinte oportunități pentru investitori, dintre acestea Germania fiind, în premieră, principala destinație pentru tranzacțiile globale în 2021. SUA, Regatul Unit și Franța (clasate pe al doilea, al treilea și, respectiv, al patrulea loc) prezintă în continuare fundamente solide, iar India (locul al cincilea) reintră pe lista principalelor cinci destinații pentru tranzacții M&A, pentru prima dată în ultimii cinci ani. 

[1] Studiu derulat între noiembrie 2020 și ianuarie 2021 pe un eșantion format din peste 2.400 de executivi de top din 52 de țări, dintre care 82% aveau funcții de CEO, CFO și alte funcții de conducere executivă superioară.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY & Eurelectric: Electrificarea flotelor poate ajuta Europa să-și atingă țintele de reducere a emisiilor de carbon

Georgiana Singurel, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Schimbări în regimul investițiilor străine în UE. Care va fi impactul asupra investitorilor?

Studiu EY România: Angajații români doresc un program de lucru mai flexibil, iar instabilitatea pieței muncii îi determină să nu își schimbe angajatorul

Studiu Deloitte: industria hotelieră europeană estimează că va ajunge din nou la nivelurile de performanță din 2019 începând din 2023

Dan Fleşariu, EY România: Poate deveni sectorul imobiliar un vector de creștere pentru investițiile străine directe?

Radu Derscariu & Simona Bădoiu, Deloitte România: Declarația unică, ediția 2021 – ce se schimbă față de anii trecuți și ce neclarități rămân

Studiu EY: Activitatea IPO globală încheie în forță anul 2020, depășind așteptările pieței

Andreea Geacu, Deloitte România: Relațiile comerciale România-Turcia, puse în pericol de o prevedere nou introdusă în Codul Fiscal

Alex Milcev, EY România: Mesaj către noul Guvern: Relansarea depinde de noi toți și trebuie să înceapă chiar acum

Studiu Deloitte: Siguranța angajaților și revenirea la locul de muncă sunt principalele preocupări din perspectiva juridică ale organizațiilor, care anticipează reluarea unui nivel obișnuit de funcționare în prima jumătate a lui 2021


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

  • COVID-19 a avut un impact puternic: 46% dintre investiții au fost anulate, reduse sau suspendate
  • Operațiunile legate de lanțurile de aprovizionare (35%) și de producție (36%) sunt considerate principalele atracții pentru investiții
  • Investitorii sunt optimiști în ceea ce privește revenirea după COVID-19, 41% sunt de părere că România va deveni mai atractivă după perioada pandemiei

Pandemia și-a pus amprenta asupra planurilor de investiții străine directe (ISD) în întreaga Europă și a determinat companiile să reanalizeze viabilitatea proiectelor de producție, cercetare sau servicii de suport. În România, 46% dintre investitorii străini și-au anulat, diminuat sau au întrerupt investițiile în 2020, în timp ce 51% nu au operat nicio modificare în proiectele de investiții planificate, conform EY Attractiveness Survey Romania, primul studiu de atractivitate EY dedicat pieței din România.

„Investițiile străine pot deveni o forță pentru dezvoltarea economică a României în perioada post-pandemie. Însă, pentru a fi considerată o destinație atractivă pentru investiții, România trebuie să își reformeze abordarea de atragere a acestor proiecte. Având în vedere că pandemia a accelerat adoptarea tehnologiei, practicile durabile și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare, România va fi nevoită să se adapteze rapid și eficient la aceste tendințe emergente și, implicit, la așteptările actuale ale investitorilor într-un mediu de afaceri care a suferit modificări majore”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Privind în perspectivă, investitorii sunt totuși optimiști: 41% dintre ei consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al investițiilor străine directe după încheierea pandemiei. Operațiunile legate de logistică/lanțuri de aprovizionare și de producție reprezintă principalele atracții pentru investiții în rândul a 35% și, respectiv, 34% dintre respondenți.

În opinia investitorilor, sectoarele cheie care pot favoriza dezvoltarea economică a României în următorii ani sunt agricultura, sectorul IT și industria de transporturi și auto. Pentru creșterea competitivității țării, educația, transformarea tehnologică și infrastructura sunt principalele zone problematice în care România ar trebui să investească și să-și concentreze eforturile pentru a le îmbunătăți. 

Performanțele României în materie de ISD înainte de apariția COVID-19

Pandemia provocată de COVID-19 a cauzat perturbări economice de dimensiuni mari în întreaga lume. Pentru a identifica noile tendințe legate de viitoarele investiții pe piața locală, e important de analizat dinamica ISD în România de dinainte de criză.

În 2019, au fost anunțate în România 78 de proiecte de investiții directe, marcând o scădere de aproximativ 28% comparativ cu anul anterior (113 proiecte în 2018) și plasând țara noastră pe locul al 15-lea în Europa în topul atractivității. Cu toate acestea, valoarea ISD s-a menținut relativ la același nivel: 5.26 miliarde euro (2018) vs. 5.17 miliarde euro (2019).

O tendință similară s-a putut observa la nivelul întregii regiuni, țările din Europa Centrală și de Est au înregistrat o scădere a numărului total de proiecte de ISD cu aproximativ 20% față de anul anterior. 2019 a fost un an în care investitorii străini au arătat un mai mare apetit pentru Europa Occidentală, care a deținut 80% din cota de piață europeană.

După aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat o creștere considerabilă în ceea ce privește numărul anual de proiecte de investiții, contribuind în mod direct la creșterea economiei naționale. COVID-19 ar putea avea o influență negativă asupra dinamicii ISD pe viitor, punând în pericol progresul cumulat din ultimii ani.

 Europa, principalul investitor în România

La finalul lui 2019, cele mai importante economii cu investiții în România, pe baza datelor privind soldul ISD puse la dispoziție de BNR, au fost: Țările de Jos, cu o cotă a ISD în soldul total de 23,2%, urmate de Austria, cu o cotă de 12,6%, și Germania, cu o cotă de 12,3%. Per total, principalele 10 țări investitoare au înregistrat o cotă însumată de 83,4% din soldul total al ISD, în timp ce principalele 20 de țări investitoare dețineau o cotă de 95,4% din soldul total al ISD. Este de reținut faptul că țările membre ale Uniunii Europene au înregistrat o cotă însumată de 89,5% din soldul total al ISD, ceea ce subliniază rolul UE ca principal partener strategic al României.

Proiectele de investiții s-au concentrat în orașele mari ale României

În mod similar cu celelalte piețe europene, investițiile străine s-au concentrat în principal în marile orașe în 2019. Bucureștiul a atras 50% din numărul total de proiecte de ISD anunțate (o creștere de 10% față de anul anterior), urmat de Timișoara, situată pe locul al doilea, pentru al doilea an consecutiv, cu o cotă de piață de 11,5%, și de Iași, care atras doar 3,8% din numărul total de proiecte de investiții.

Destinațiile investițiilor pe regiuni

În ultima decadă, majoritatea proiectelor de ISD au fost implementate în regiunea București-Ilfov (59,3% din total în 2015). În ultimul an, o creștere notabilă s-a putut observa în regiunea nord-vestică a României, de 11.8%. În aceeași perioadă, regiunea de sud a României (Muntenia) a atras cu 15.5% mai multe investiții față de anul precedent.

Regiunea Nord-Est a fost caracterizată de o pondere a ISD redusă, în principal din cauza calității infrastructurii locale, un aspect care izolează regiunea de celelalte zone și, implicit, de activitățile care implică transportul pe distanțe lungi.

Dacă facem o comparație între cota din ISD totale și cota din PIB total al regiunilor, se poate observa ușor cum se întrepătrund acești indicatori. Regiunea Sud-Vest (Oltenia) are cea mai mică cotă din PIB total (7,5%), fiind și cea care a atras cele mai puține proiecte de investiții străine directe, după Regiunea Nord-Est. În cazul Munteniei, României Centrale și al regiunilor Vest, Nord-Vest și Sud-Est, valorile sunt relativ apropiate, atât sub aspectul ponderii în ISD totale, cât și sub aspectul cotei din PIB total. Totuși, acestea sunt cu mult inferioare față de regiunea București-Ilfov în ceea ce privește ambii indicatori, consolidând importanța strategică a Bucureștiului în materie de ISD. 

Digitalul și serviciile pentru întreprinderi, cele mai atractive sectoare după numărul de proiecte ISD atrase

În linie cu tendințele europene, sectorul digital și cel al serviciilor pentru întreprinderi au atras cele mai multe proiecte de ISD în 2019, cumulând o cotă de piață de 36% în cazul sectorului digital și de 16,7% în cazul serviciilor pentru întreprinderi. Împreună, acestea au generat peste 50% din numărul total de noi locuri de muncă create.

Poziționată pe locul al treilea în clasamentul atractivității, industria agroalimentară a generat mult mai puține noi locuri de muncă, iar în noul context este un sector mult mai vulnerabil, ce a suferit pierderi de venituri pe fondul perturbărilor lanțurilor de aprovizionare provocate de COVID-19.

În schimb, sectorul de utilaje și echipamente a generat al doilea cel mai mare număr de noi locuri de muncă în 2019 (1000 noi locuri de muncă și 18,2% din numărul total), chiar dacă au existat doar 4 proiecte de ISD anul trecut.

 Cum își poate păstra România atractivitatea după COVID-19?

Studiul EY arată că, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe următorii trei factori de piață: stabilitatea socială și politică (66%), oferta de forță de muncă, atât calificată, cât și necalificată (65%) și competitivitatea țării în materie de costuri (65%).

Pentru a-și îmbunătăți atractivitatea, majoritatea respondenților consideră că România ar trebui să își concentreze eforturile și investițiile în domeniile cheie problematice, precum educația (85% dintre răspunsuri), transformarea tehnologică (81%) și infrastructura (80%). În privința sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menționat agricultura (35%), sectorul IT (29%) și cel al transporturilor și auto (21%).

În cazul companiilor deja prezente pe piața locală, sunt esențiale măsurile de siguranță și securitate puse în practică pentru a preîntâmpina o criză majoră în viitor (74%) și nivelul de succes în soluționarea crizei provocate de COVID-19 (61%).

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu Deloitte: jumătate dintre consumatori consideră că noile experiențe digitale sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemia de COVID-19

Silvia Axinescu, Reff & Asociații|Deloitte Legal: Beneficiile și provocările deciziilor luate de inteligența artificială

Studiu EY: Jumătate dintre șoferii români afectați de criza generată de pandemie au amânat achiziția unei mașini sau au ales o variantă mai ieftină

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu Deloitte: Companiile multinaționale susțin că reglementările propuse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ar putea determina creșterea poverii fiscale

[divider height=”30″ line=”1″]

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Tranzacțiile globale au înregistrat o oprire bruscă odată cu declanșarea pandemiei COVID-19, companiile optând să-și conserve lichiditățile când s-au văzut confruntate cu efectele imediate ale crizei. Studiile EY arată, însă, că acele companii care iau decizii îndrăznețe și planifică tranzacții și investiții strategice imediat după o criză sunt cele care beneficiază cel mai mult pe termen lung.

Analizând tranzacțiile din perioada imediat următoare crizei financiare globale (2008-2010), cercetările EY au constatat că organizațiile care s-au mișcat rapid, care au făcut tranzacții curajoase și și-au transformat portofoliile, au înregistrat o creștere cu 25% a profitului total al acționarilor în decada următoare, în comparație cu cele care nu au procedat astfel.

Companiile care au realizat achiziții au înregistrat profituri ale acționarilor cu 26% mai mari.

Companiile care și-au reconfigurat portofoliile prin asumarea unor decizii mai dificile, dar necesare de a ceda active, au fost și ele recompensate prin obținerea unor profituri cu 24% mai mari în același interval.

Ca o dovadă suplimentară a faptului că organizațiile care au investit capital după criza financiară globală au câștigat avantaj competitiv, sunt profiturile de două sau de trei ori mai mari comparativ cu cele ale companiilor care au adoptat o abordare precaută – arată analizele EY.

Andrea Guerzoni, vicepreședinte EY Global, Strategie și Tranzacții, a declarat: „Când vine o furtună, reacția firească este să ferecăm ușile și ferestrele și să așteptăm să treacă. Dar dovezile arată că a sta și a nu face nimic în toiul unei astfel de crize nu reprezintă o opțiune. După cum am observat în perioada de după criza financiară, contextul tranzacțional le permite adeseori companiilor să realizeze achiziții valoroase care pot alimenta o creștere mai rapidă, pe o piață aflată în recuperare. În același timp, creșterea organică prin investiții strategice este la fel de importantă. De exemplu, sectorul tehnologic a cules beneficiile intensificării activităților de cercetare-dezvoltare în acea perioadă de recuperare, imediat după criza financiară globală. Multe dintre acele investiții au facilitat intrarea companiilor tehnologice în sectoare precum comerțul cu amănuntul și divertismentul”.

Factorii specifici fiecărui sector care vor duce la intensificarea activității M&A 

Pandemia COVID-19 a afectat activitatea de fuziuni și achiziții (M&A) în toate sectoarele, iar intensificarea tranzacțiilor va fi favorizată de o serie factori care pot varia semnificativ de la un sector la altul, potrivit analizei EY.

În sectorul sănătății, activitatea M&A va fi impulsionată probabil de achiziționarea de către marile companii a jucătorilor inovatori din domeniul terapiilor celulare și genice, în contextul în care progresele științifice continuă să demonstreze potențialul acestor terapii personalizate. O creștere a numărului de consorții și alianțe este de asemenea posibilă în acest sector, deoarece companiile caută să acumuleze cunoștințe de specialitate cu privire la aprovizionarea la scară largă de care au nevoie pentru a-și crește producția.

Sectoarele de media și telecomunicații par hotărâte să depășească problemele cauzate de oprirea activității și să exploateze tranziția continuă a preferințelor consumatorilor spre mediile digitale de divertisment.

În sectorul tehnologic, jucătorii consacrați, care doresc să își extindă capacitățile, în special în domeniul cloud și al implicării participative a clienților, își vor mări cota de piață și veniturile prin valorificarea prețurilor atractive ale start-up-urilor inovatoare.

În comerțul cu amănuntul și industrie, activitatea va fi impulsionată de fuziunile ce vor duce la consolidarea capacității companiilor de a genera fluxuri de numerar mai mari și de a-și spori rezervele de lichidități.

În industria auto, tranzacțiile vor fi susținute de actualele tendințe ale pieței, cum ar fi trecerea la vehicule complet electrice.

Această analiză a fost realizată de departamentul Strategie și Tranzacții al EY, o linie de servicii redefinită, care va îngloba practici extinse de consultanță în strategie, reunind capacități ale echipelor EY-Parthenon (consultanţă în strategie) și ale serviciilor de consultanță în afaceri și consultanță în tranzacții.

În România, departamentul are o echipă de 42 de profesioniști, condusă de Florin Vasilică, Liderul Departamentului de Strategie și Tranzacții.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Pandemia COVID-19 a redus listările la burse în întreaga lume în prima jumătate a anului 2020

Andra Caşu, EY România: Care sunt prioritățile fiscale europene pentru următoarele 6 luni și cum se poziționează România față de planul european?

Cristian Cârstoiu, EY România: Comportamentul companiilor, un nou factor în decizia de cumpărare a consumatorului?

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu EY: Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online

Studiu EY: Sectorul energiei regenerabile dă semne că-și revine rapid, în pofida impactului COVID-19

Noua normalitate: audit și consultanță la distanță în economia post-COVID

Studiu EY: Liderii de business privesc dincolo de criză și configurează noi planuri de fuziuni și achiziții


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

 

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.