Supply Chain & Logistics Forum 2022

Într-un mediu social și economic din ce în ce mai volatil, lanțurile de aprovizionare sunt mai atente la schimbările comportamentului consumatorului, la creșterea continuă a cererii pentru calitate și diferențiere.

Eficiența operațională ridicată și managementul eficace al lanțului de aprovizionare sunt esențiale, un diferențiator important pentru business-uri, iar lanțurile de aprovizionare se află sub o presiune continuă de a performa.

Creșterea constantă a sectorului e-commerce din ultimii ani, dar și explozia acestui segment din perioada pandemiei, a creat un mediu de inovație fără precedent la nivel de supply chain & logistics. Noul consumator și exigențele sale la nivel de customer experience au pus presiune suplimentară pe mediul de business ce a venit cu soluții eficiente pentru a respecta standardele înalte ale pieței. De la depozitare la transport, întregul lanț este în transformare, iar tehnologia are un impact inovator major. Cum s-a schimbat comportamentul consumatorului și cum va evolua acesta în perioada următoare? La ce noi obiceiuri de consum ne așteptăm și cum adaptăm strategia de supply chain & logistics?

În plus, cum ne așteptăm să evolueze problemele internaționale, precum criza containerelor, prețurile materiilor prime, întârzierile acestora? Cum gestionăm aceste situații?

Nu în ultimul rând, ne întrebăm ce efect au normele ESG asupra mediului de business și ce strategii de aliniere la standardele de sustenabilitate au companiile, mai ales în contextul în care o parte din amprenta de carbon este generată de supply chain & logistics?

Discutăm despre toate acestea cu specialiști, în cadrul unei noi ediții Supply Chain & Logistics Forum & Expo, ce va avea loc pe 30 septembrie 2022, on site (Hotel Radisson Blu, București) și virtual (platforma MyConnector).

  • 65% dintre respondenți prevăd o creștere a numărului controalelor pe tema prețurilor de transfer în general, iar 53% anticipează o verificare mai atentă a documentelor referitoare la prețurile de transfer
  • 58% plasează noile reglementări internaționale fiscale în top trei riscuri privind prețurile de transfer
  • 76% dintre liderii departamentelor de prețuri de transfer se confruntă cu creșterea volumului și a complexității reformelor fiscale de la nivel global

Reformele fiscale internaționale și necesitatea reconfigurării lanțurilor de aprovizionare, accelerate de pandemia provocată de COVID-19, alături de digitalizare și schimbările de abordare a inspecțiilor fiscale ale autorităților fiscale de pretutindeni, vor pune o presiune fără precedent asupra departamentelor de prețuri de transfer din cadrul companiilor, potrivit unui nou raport EY. Astfel, respondenții consideră că inspecțiile mai frecvente și mai riguroase vor deveni o regulă: 65% dintre aceștia prevăd o creștere a numărului controalelor pe tema prețurilor de transfer în general, 53% anticipează o verificare mai atentă a documentelor referitoare la prețurile de transfer, iar 48% preconizează controale mai riguroase care să vizeze aspecte multiple sau întregi lanțuri creatoare de valoare.

Ediția 2021 a studiului EY International Tax and Transfer Pricing sondează opiniile a 979 de profesioniști din domeniul prețurilor de transfer, din 53 de țări și 25 de sectoare de activitate, și evidențiază că gestionarea riscului fiscal va fi principalul factor ce va determina schimbarea modelului de prețuri de transfer, vorbind chiar despre ”o eră a schimbărilor în strategia și operațiunile de prețuri de transfer ”.

Printre temele menționate de respondenți cu cea mai mare probabilitate de a face obiectul controalelor se numără cele legate de proprietatea intelectuală, cum ar fi localizarea activelor și dreptul de proprietate asupra acestora și controlul riscurilor (menționate de 38% dintre respondenți), sediile permanente (37%) și serviciile de consultanță și management (36%).

În ceea ce privește companiile locale, mai îngrijorătoare decât creșterea numărului de inspecții fiscale în zona prețurilor de transfer sunt schimbările în modalitățile de abordare și în volumul informațiilor solicitate de către autorități. 

”Companiile trebuie să își întocmească temeinic dosarele de prețuri de transfer și, mai ales, să fie pregătite pentru a răspunde nu doar repede, ci și într-un mod cât mai cuprinzător la întrebările detaliate din zona prețurilor de transfer ce le vor fi adresate de către autoritățile fiscale în inspecții. Mai mult, anul 2020 nu a fost un an normal din punct de vedere economic, ceea ce în mod cert a provocat variații în zona prețurilor de transfer. De aceea, este extrem de important ca impactul suferit să fie analizat și documentat de companiile asociate. Cum cooperarea și schimbul de informații între autoritățile fiscale, cerințele de raportare și transparență fiscală vor pune și ele inevitabil o presiune pe domeniul prețurilor de transfer, anticipăm că vom vedea și o continuă creștere a controverselor fiscale în această materie”, avertizează Adrian Rus, Partener, liderul departamentului Prețuri de transfer, EY România.

Potrivit studiului, schimbările fundamentale în dinamica activităților comerciale din întreaga lume, în special restructurarea lanțurilor de aprovizionare și modificarea modelelor de lucru, vor avea un impact real asupra activității din domeniul prețurilor de transfer. 61% dintre directorii executivi sondați au declarat că e posibil să ia o serie de măsuri în următorii doi ani prin care să modifice abordarea organizației lor în legătură cu prețurile de transfer, precum și cu operațiunile, activitățile de conformitate și documentația.

Respondenții au menționat diferiți vectori ai acestor schimbări, printre care modificările aduse modelului lor de afaceri (52%), lanțul de aprovizionare (43%), telemunca (46%) sau presiunea exercitată de aspectele de mediu, sociale și de guvernanță (36%). 

În contextul în care organizațiile își desfășoară tot mai mult activitățile prin telemuncă, studiul arată că mulți respondenți anticipează consecințe generate de faptul că lucrătorii lor sunt blocați în afara jurisdicției în care sunt angajați. 47% dintre respondenți deja se confruntă cu aceste probleme, iar 49% anticipează astfel de probleme în următorii doi ani.

Studiul relevă și presiunea resimțită de directorii executivi ai companiilor, generată de evoluțiile recente în domeniul fiscalității internaționale. Astfel, 76% dintre respondenți se confruntă cu dificultățile creșterii volumului și complexității reformelor fiscale de la nivel global, 71% consideră că aceste reforme vor avea drept consecință creșterea costurilor organizațiilor lor asociate cu prețurile de transfer, iar 30% anticipează că aceste costuri se vor majora cu cel puțin 10% în următorii trei ani.

Reglementările noi sau în evoluție sunt considerate de 58% dintre respondenți drept unul dintre principalii trei factori de risc asupra prețurilor de transfer, iar 25% le menționează drept principalul factor.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Interviu cu Paul-Georgian Turcu, Fondator EVOHouse Construct și EVOFacade; Cofondator INOVESS GROUP, Consortiul European pentru inovație

Teodor Stoica, Genesis Property: 5 tendințe care vor schimba piața muncii în viitor

EY România: România vrea să atragă nomazii digitali și le oferă viză. Este, însă, suficient?

Studiu EY: Europa de Est își intensifică eforturile în atingerea țintei de emisii „net zero”. România ocupă primul loc în energie regenerabilă

Opinie Reff & Asociații | Deloitte Legal: Legea anti-plastic – mai bine pentru mediu, mai provocator pentru firme

Opinie Deloitte România: Fiscalitatea internațională, adaptată la era digitală

Raport EY: Activitatea IPO globală din primele trei trimestre ale anului depășește numărul și valoarea tranzacțiilor din întregul an 2020


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Timpi de livrare mai mari, TVA și taxe vamale de achitat pe loc, plus nevoia de vămuire a bunurilor, totul dublat de necesitatea adaptării sistemelor IT și de personal specializat în operațiuni vamale, acesta este doar vârful icebergului numit ”Brexit” de care se vor lovi operatorii economici români, care au parteneri comerciali din Marea Britanie, începând cu 1 ianuarie 2021.

Având în vedere că semnarea unui nou acord între Uniunea Europeană și Regatul Unit până la finalul perioadei de tranziție este, pe zi ce trece, tot mai puțin realizabilă, să vedem ce va urma din punctul de vedere al taxelor indirecte, unde se vor petrece schimbări imediate și cum s-ar putea pregăti companiile pentru acest moment.

Plata TVA pentru operațiunile vamale de import. Achizițiile din Marea Britanie vor fi supuse unui efort financiar serios, iar plata TVA la momentul importului (cu excepția cazurilor când se aplică o amânare de la plată/scutire) ar putea genera o presiune puternică asupra fluxurilor de numerar.

Acțiune recomandată: obținerea unui certificat de amânare a plății TVA în vamă, în baza atestatului AEO (Operator Economic Autorizat) sau în baza autorizației de vămuire la domiciliu, indiferent de valoarea importurilor din anii anteriori.

Formalități vamale. Importul sau exportul oricărui produs către/din Regatul Unit va presupune depunerea declarațiilor vamale. În cazul anumitor produse (de ex. produse cu dublă utilizare, produse chimice periculoase), liberul de vamă este condiționat de obținerea unor licențe în avans.

Acțiune recomandată: de verificat, în baza codului tarifar (format din 8 cifre), în TARIC (tariful vamal electronic), măsurile comerciale și, implicit, tipul de licențe/autorizații necesare pentru fiecare tip de produs pentru asigurarea tuturor documentelor necesare la momentul efectuării operațiunilor vamale.

Determinarea originii mărfurilor. Odată cu începutul anului 2021, materiile prime de origine Marea Britanie/Uniunea Europeană vor deveni materii prime neoriginare.

Acțiune recomandată: agenții economici vor trebui să-și revizuiască calculul de origine a produselor finite, atât pentru origine preferențială, cât și nepreferențială.

Regimuri speciale și simplificări vamale. Autorizațiile acordate operatorilor economici în baza numerelor EORI obținute din Marea Britanie nu vor mai fi valabile în Uniune, cu excepția cazului în care operatorul economic este stabilit și pe teritoriul UE și are posibilitatea să obțină un număr de înregistrare EORI (un număr unic în Uniunea Europeană, pe care autoritățile vamale sau alte autorități desemnate de către statele membre îl atribuie operatorilor economici și altor persoane interesate) și, bineînțeles, să solicite modificarea autorizației pentru includerea acestui număr.

Pe de altă parte, implementarea unor regimuri speciale (de ex. antrepozit vamal, perfecționare activă) și a simplificărilor vamale vor aduce beneficii operatorilor economici cum ar fi scurtarea timpului de transport și optimizarea fluxului de numerar.

Recent, autoritățile vamale din România au demarat o amplă campanie de promovare a procedurilor simplificate de vămuire, propunând-și să crească operațiunile simplificate de vămuire de la 10% la 25% la nivelul birourilor vamale. De exemplu, procedura cunoscută ca vămuire la domiciliu (actuala înscriere în evidențele declarantului) permite sosirea mijlocului de transport direct la depozitul de destinație, fără a trece pe la biroul vamal. Controlul vamal și liberul de vamă se realizează direct la depozitul/sediul importatorului, cu implicare minimă din partea funcționarilor vamali. În contextul crizei COVID-19, prin implementarea acestei proceduri se diminuează și interacțiunea între angajații societății și funcționarii vamali.

Revizuirea contractelor cu furnizorii/clienții din Marea Britanie din perspectivă vamală și de TVA. O acțiune necesară este și aceea de revizuire a contractelor cu furnizorii și clienții din Marea Britanie, pentru a determina cine are obligația vămuirii mărfurilor, cine suportă taxele vamale de import, în ce măsură se poate atrage răspunderea comercială în cazul invalidării ulterioare a certificatelor de origine puse la dispoziție de exportator, respectiv cine poate aplica scutirea de TVA la export ori deducerea TVA la import. Astfel, identificarea entităților din lanțul de tranzacționare care pot acționa ca exportator din punct de vedere vamal, ca exportator din punct de vedere TVA sau ca importator depind în mare măsură de aranjamentele comerciale dintre părți, în special de clauzele cu privire la transferul proprietății și condițiile de transport.

Circulația produselor accizabile. Circulația produselor accizabile (alcool, tutun sau combustibil) către/din Regatul Unit va necesita formalități suplimentare. În lipsa sistemului EMCS, ce permite în prezent circulația în regim suspensiv, accizele vor deveni exigibile la momentul efectuării formalităților vamale de import.

Acțiuni recomandate: cum circulația în regim suspensiv de accize a acestor produse pe teritoriul Uniunii va fi condiționată de obținerea unor autorizații specifice (de exemplu, antrepozit vamal, tranzit, utilizator final), companiile trebuie să obțină din timp acest tip de autorizații.

În concluzie, recomandăm companiilor o analiză cât mai exactă a tranzacțiilor cu bunuri pe care le vor avea cu Marea Britanie în 2021 pentru a stabili impactul din perspectivă vamală și pentru a identifica acțiunile ce ar trebui pregătite până la sfârșitul anului pentru a-și continua activitatea în condiții optime și fără întreruperi în 2021. De asemenea, este necesară o analiză a contractelor cu partenerii comerciali din Marea Britanie, precum și ajustarea proceselor operaționale și a setărilor de sisteme de gestiune.

[divider height=”30″ line=”1″]

Georgiana Iancu

 

 

 

 

 

Autori: Georgiana Iancu, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, coordonator al Departamentului de Taxe Indirecte și Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Mihaela Mitroi, EY România: Ce tactici fiscale adoptă statele europene în 2021? Ce ar trebui să facă România?

 Studiu privind calitatea vieții și bunăstarea socială: România se menține pe locul 45 în clasamentul mondial

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Studiu EY: Diferențe între sectorul public și cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenței artificiale

Studiu EY: Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

Având în vedere evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și prioritizând lanțul de aprovizionare cu alimente, bunuri de larg consum și medicamente ARILOG – Asociaţia Specialiştilor din Logistică, Depozitare și Transport solicită Guvernului României și Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă să țina cont și să protejeze toate domeniile de activitate care contribuie la procesul vital de livrare a alimentelor și medicamentelor către populație, care implică atât activitățile de transport/distribuție, cele de depozitare și de manipulare a mărfurilor, cât și cele din industria ambalajelor aferente.

Așadar, ținând cont că o dată cu creșterea volumelor de mărfuri alimentare și de strictă necesitate distribuite, a crescut și nevoia suplimentară de angajați, considerăm că trebuie reglementat de urgență un cadru legal facil prin care să se redistribuie forța de muncă.

Există numeroase domenii care au închis activitatea și care au angajații în somaj tehnic: fabrici automotive, turism, horeca (restaurante, baruri, hoteluri). Acest personal trebuie să fie accesibil ușor companiilor a căror activitate este vitală în aceste momente, pentru procesele de muncă care nu necesită personal specializat (firme producătoare de alimente, magazine alimentare, activități de depozitare), pentru a suplimenta eventuale îmbolnăviri de coronavirus și concediile pentru supravegherea copilului.

De asemenea, considerarea întregului lanț logistic este esențială pentru a evita sincope și blocaje. Trebuie protejate cu prioritate toate activitățile din lanțul de aprovizionare, inclusiv industria ambalajelor (primare și secundare), precum și serviciile conexe (retur și mentenanță a ambalajelor).

Dacă industria ambalajelor se blochează sau își întrerupe temporar activitatea, industria bunurilor alimentare nu își mai poate continua activitatea de aprovizionare către piața din România deoarece nu primesc ambalaje și consumabile necesare pentru transportul mărfurilor în siguranță, către depozite și mai departe către magazine, spitale și farmacii. In plus, camioanele și stivuitoarele trebuie să funcționeze, suportul primit de la distribuitorii din aceste domenii fiind esențial în această perioadă.

Avem semnale de la partenerii noștri că în Italia și Spania aceste domenii de activitate au fost suspendate nefiind considerate importante, iar acest fapt a dus la blocaje în lanțul de aprovizionare. Având aceste exemple concrete, propunem considerarea măsurilor necesare pentru a nu repeta aceleași greșeli.

Consiliul Director ARILOG, care este format din profesioniști cu o experiență de cel puțin 20 ani în industria logistică oferă Guvernului României tot suportul necesar pentru a înțelege importanța tuturor activităților suport din lanțul de aprovizionare si pentru a lua măsurile necesare și corecte în acest domeniu. Este critic pentru această perioadă să evităm orice măsură sau restricție greșit emisă pentru aceste domenii de activitate, pentru că pot duce foarte ușor la un colaps al livrării bunurilor, cu efecte dramatice pentru populație.

[divider height=”30″ line=”1″]  ARILOG este o organizaţie voluntară, profesională şi educaţională non-profit, care îşi propune promovarea industriei de logistică în toate companiile românești precum și creşterea vizibilităţii acesteia în peisajul economic românesc şi internaţional. ARILOG promovează educația profesională continuă: dezvoltarea continuă a platformei de comunicare între membrii comunității, promovarea bunelor practici în logistică, sprijinirea schimbului de informații în vederea educației continue pe orizontală.

[divider height=”30″ line=”1″]

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/

[divider height=”30″ line=”1″]

 

Lanțurile de aprovizionare sunt supuse unei presuni continue de a ține pasul cu toate schimbările: de la apariția unei noi generații de consumatori, la evoluția tehnologică rapidă și digitizarea proceselor. De aceea, companiile sunt nevoite să se adapteze rapid la noul context. Drept răspuns la aceste provocări, BusinessMark a organizat pe 31 octombrie 2019 a patra ediție a „SEE Supply Chain & Logistics Forum & Expo”.

Astfel, experți din România și din străinătate au oferit o platformă de dezbatere, atingând subiecte precum: bunele practici de management al lanțurilor de aprovizionare și logistică, industria 4.0, optimizarea în lanțul de aprovizionare, transformarea proceselor logistice cu focus pe client, performanța operațională, optimizarea depozitelor.

SEE Supply Chain & Logistics Forum & Expo, SESIUNEA I

Prima sesiune din cadrul conferinței a fost deschisă de Adriana Pălășan, Președinte ARILOG; Managing Partner, Supply Chain Management Center, care a vorbit despre parteneriatul client – furnizor și importanța lui în lanțul de aprovizionare.

Este important să gândiți altfel: clienții și furnizorii nu ne sunt inamici. Avem nevoie de oameni pe care să îi dezvoltăm și care să facă performanță susținuți de sistem. Suntem pe o piață în care nu am pregătit oameni în companiile noastre, pe această zonă. Acordați-le celor ce sunt pe poziții de management timpul să se ocupe de oamenii lor. Încercați să schimbați modul de lucru cu oamenii. Nu aveți din piață de unde să luați. Faceți ceva pentru oamenii voștri și pentru sisteme”, a punctat ea, vorbind despre cum pot să facă performanță angajații din domeniu.

Totodată, Adriana Pălășan a menționat care sunt provocările legate de comunicarea în supply chain:

  • Vizibilitate redusă între operațiunile departamentelor Achiziții – Logistică –Vânzări și în relația cu clienții și furnizorii;
  • Comenzi plasate care depășesc capacitatea zilnică de operare a depozitului și/sau a furnizorului;
  • Lipsa de predictibilitate a volumelor de recepționat;
  • Resursele în depozit utilizate în funcție de urgențe;
  • Interacțiune deficitară Client – Furnizor;
  • Timpi de așteptare lungi la descărcat;
  • Probleme apărute la recepție ce puteau fi preîntâmpinate;
  • Distanțe lungi de parcurs pentru poziționarea pe raft a recepțiilor;
  • Întârzieri neanunțate ale camioanelor la încărcare;
  • Gestionare deficitară a volumelor de paleți;
  • Timpi alocați pentru comunicarea pe e-mail și pentru soluționarea unor aspecte datorate lipsei de transparență.

A urmat Jevgeni Rudkovski, Supply Chain Manager Romania, Coca-Cola HBC România, care a vorbit despre Industria 4.0 și despre Supply Chain 4.0.

„Tehnologia, în sine, nu este despre tehnologie, ci despre viziune și cultură. Trebuie să facem lucrurile cât mai simple – despre asta este tehnologia. Când există o relație bazată pe încredere, implementarea merge bine. Viteza înseamnă timp, iar timpul înseamnă bani. În prezent, vorbim despre Industria 4.0, care este reprezentată de gradul de conectare. E incredibil cât de repede se mișcă lucrurile. Lucrurile s-au schimbat. Învățare digitală, automatizare, ochelari inteligenți – elemente ce definesc Industria 4.0. Dacă cineva mi-ar fi zis acum 5 ani că vom vorbi despre ochelari inteligenți în zona de producție și logistică, n-aș fi crezut”, a spus el.

 

În continuare, Alex Dascălu, Business Development Manager, Mantis România, a vorbit despre optimizarea proceselor în logistică.

„Cum putem face clientul să rămână la noi? Trebuie să investim în depozit, să avem produsul pe stoc, să nu avem erori în inventar și trebuie, dacă i-am dat produsul perfect, să îi dăm și prețul perfect. Ca să facem asta, trebuie să optimizăm transporturile, procesele din depozit – într-un cuvânt, să lucrăm eficient. Să ambalăm produsul perfect. Trebuie să investim într-un depozit inteligent, să fim plasați într-o zonă bună. Dacă am trecut prin ciclul de a-i oferi clientului ce își dorește, următorul pas e să oferim un training adecvat noilor angajați, să avem sisteme ușor de folosit. Cu cât e mai simplu, cu atât putem face lucrurile mai ușor și mai rapid”, a explicat el.

Karsten Eller, Chief Operating Officer, Beckers Group (Germania), a continuat prima sesiune a evenimentului, vorbind despre cum reducerea inventarelor poate duce la îmbunătățirea performanței de livrare. Astfel, el a precizat că primele metode din Supply Chain Management (SCM) au fost implementate în compania sa în 2012, acestea incluzând: stabilirea unor obiective pentru zilele în care se realizează inventarul, informarea regulată a managementului companiei cu privire la stadiul de implementare, conferințe telefonice lunare cu superiorii.

„Performanța de livrare depinde foarte mult de planificare. Trebuie să înțelegem foarte bine tendințele de cumpărare ale consumatorilor. Foarte important este și să analizăm unde este nevoie mai des de inventare, să integrăm foarte bine în planificare informațiile obținute și să înțelegem foarte bine ce presupune managementul lanțului de aprovizionare, cât și ce își dorește consumatorul.”

Ian Mears, Transport & Distribution Manager, Etex Group (Belgia) a încheiat prima sesiune, vorbind despre cum analiza a datelor poate contribui la îmbunătățirea rezultatelor ce țin de lanțul de aprovizionare și logistică.

Este foarte important să înțelegem că avem disponibile cantități mari de informații, care ne ajută să înțelegem impactul asupra pieței”, a precizat el, oferind exemplul normelor europene privind emisiile de carbon, care cresc costurile de transport, afectând astfel sectorul logistic.

Similar, este important să înțelegem impactul pe care îl are infrastructura acestui sector:  „Voi oferi exemplul Poloniei, unde starea drumurilor era destul de proastă în urmă cu câțiva ani. Odată cu investițiile de acolo, vedem că scad prețurile de transport”, a mai punctat el.

SEE Supply Chain & Logistics Forum & Expo, SESIUNEA a II-a

A doua sesiune a fost deschisă de Cristi Dobrișan, Demand-Supply Planning  & Master Data Manager, METRO Cash & Carry România, care a vorbit despre demand-supply planning.

„În companii se vorbește despre demand-supply planning, dar nu se înțelege foarte bine ce presupune acest concept. Demanding se referă la identificarea nevoilor clienților noștri: ce dorește clientul, când să îi fie livrată marfa respectivă? Lucrurile sunt destul de complicate, dar cumva trebuie să fim atenți la cum să controlăm procesele din companie. Disponibilitatea, spre exemplu, ar putea să însemne marfă în stoc. Vorbim și de comunicare, disponibilitatea înseamnă lucuri calitative și cantitative. Vorbim de produse – ce produse să îi oferim clientului să răspundă cât mai bine nevoilor lui? Dacă prețul nu este bun, atunci produsul nu se vinde. Vorbim de comunicare, de cantități, de calitate, de spațiu. Dacă vrei să avem eficiență, trebuie să fim conștienți că fiecare e o parte din puzzle-ul ăsta mare. Cum facem asta? Prin demand. Trebuie să facem schimb de informații pentru a asigura predictibilitatea: cât să producem, de câte camioane avem nevoie și când? Vorbim despre un forecast colaborativ. E important să rafinezi, să vii cu informații și din afară și din interiorul companiei pentru a răspunde mai departe clientului din lanțul logistic. Abia apoi vom putea vorbi despre supply – despre comenzile efective. Oamenii sunt forța – ei definitivează și pun în practică lucrurile și le fac să funcționeze”, a explicat el.

A urmat Cosmin Băroiu, Business Unit Manager – Routing, iTRACK Logistics. El a prezentat o aplicație ce ajută la planificarea dinamică a rutelor, ce le permite șoferilor să reducă kilometri parcurși cu între 9 și 11%.

„Businessul nostru e legat de planificare și optimizare în distribuție, cu focus pe: monitorizarea activităților în rute, rotația șoferilor pe zone fixe, cut-offs bine structurate în activitatea depozitului. Acest lucru ne-a făcut să investim mai mult timp pentru a discuta cu șoferii în depozite, deși noi livrăm soluții IT. Cei ce vor să fie mai eficienți ar trebui să gândească strategia din timp și să recurgă la o planificare dinamică. Scopul acestei soluții nu e de control, ci de suport.”

Conform acestuia, planificarea dinamică a rutelor poate duce la îmbunătățirea activității de livrare: mai rapid, mai bine, mai trasabil; poate duce la o planificare mai rapidă, la gestionarea problemelor generate de rulajul ridicat de personal, îmbunătățirea controlului asupra activității din teren, verificarea execuției în raport cu planificarea.

   

În continuare, Morten Belsø, Consultant, AMCS Group (Danemarca) a vorbit despre eficientizarea și planificarea rutelor în logistică, pornind de la un studiu de caz. Potrivit acestuia, sistemul a fost mai întâi implementat în AMCS Group, ceea ce a dus la o serie de beneficii:

  • Poate duce la crearea, în mod eficient, de trasee principale sezoniere;
  • Introducerea în plan a noilor depozite, în mod simplu și eficient;
  • Abilitatea de utiliza sistemul în mod strategic;
  • A permis cuantificarea eficientă a profitabilității rutelor;
  • A dus la reducerea cu 10% a numărului de vehicule folosite de companie;
  • A permis reducerea cu 15% a kilometrilor parcurși și a timpului petrecut de șoferi în trafic.

A doua sesiune a fost încheiată de Maciej Plamieniak, Chief Operating Officer, Cedo (Marea Britanie & Polonia). El a introdus conceptul IBP – Integrated Business Planning, precizând că este: „O explozie de procese și operațiuni standard, care ajută la o mai bună organizare în viitor. De obicei, începem de la analiza cererii și ofertei. După aceea, trecem la planificarea operațiunilor și tranzacțiilor. Pentru o mai bună organizare în viitor, este nevoie să avem în vedere noile produse, planul de afaceri, trebuie să privim în viitor și să luăm fiecare decizie ținând cont de impactul financiar. Când am implementat IBP, ne-am confruntat cu o serie de provocări; cu toate acestea, cel mai dificil a fost să fim sinceri cu noi. Am învățat să renunțăm la orgolii și să înfruntăm adevărul, oricât de dificil ar fi, ceea ce ne-a permis să beneficiem la maximum de pe urma IBP”.

 

 

SEE Supply Chain & Logistics Forum & Expo, SESIUNEA a III-a

 Andreea Mureșeanu, Logistics Project Manager, SELGROS Cash&Carry a deschis cea de-a treia sesiune, cu o prezentare despre optimizarea depozitelor.

„Unul din detaliile cu care ne confruntăm este volumetria. De cele mai multe ori, e important să ne uităm la detaliile de la noi din „curte”. S-ar putea să observăm că unele dintre ele nu se mai potrivesc. Din perspectivă valorică și cantitativă, poate nu reprezintă foarte mult. Dar dacă traduci în volumetrie, s-ar putea să descoperi o altă realitate. Pe zona de hypermarketuri, supermarketuri, există „rafturi” precum cele din depozit, se fac remodelări și sunt articole care rămân în permanență”, a explicat ea.

La rândul său, Bara Lászlo Oszkár, Managing Partner, APTUS Manhattan Associates GeoPartner EE,  a vorbit despre managementul și automatizarea depozitelor.

„Sunt multiple tipuri de automatizări și depinde de fiecare client ce ar vrea să folosească sau cât de eficient este. Lucrăm foarte mult și cu automatizări clasice cu conveioare, roboți sau cu echipamente de împachetare, dar foarte interesant este trendul nou: automatizările dinamice pe care le obținem cu ajutorul realității augumentate – pentru că dacă folosim acești ochelari, orice colț al depozitului sau o secțiune de producție poți să o afișezi peste realitate. Se numește și unbolted automation, pentru că este un proces mult mai flexibil. Încă necesită un operator, dar ajută foarte mult la creșterea productivității.”

 

Despre managementul în logistică a vorbit și Duygu Dökmecier, Freelance logistics advisor (Turcia), care a enunțat patru pași ce trebuie urmați: determinarea strategiei, identificarea sistemului și tehnologiei, coordonarea angajaților, măsurarea, analiza și optimizarea datelor.

„Vă adresez o întrebare: avem nevoie de tehnologie performantă? Toate companiile încearcă să investească în astfel de tehnologie, dar înainte de a recurge la acest pas, o organizație trebuie să își cunoască strategia, nevoile clienților, pe cele specifice sectorului logistic, cele de automatizare. Dacă o companie investește în tehnologie performantă în depozite, dar care nu este neapărat necesară, atunci compania face risipă.”

A urmat Florin Ilie, Procurement Manager, Saint-Gobain. El a vorbit despre dezvoltarea și implementarea unui software pentru managementul intervalelor orare (eng. Time Slot Management).

„Trei aspecte importante sunt ignorate din acest proces. Se consideră tot mai mult impactul utilizatorilor asupra oamenilor. Când prezinți o soluție către management, toată lumea e fericită. Însă utilizatorii, oamenii afectați direct de acele ustensile ar putea să nu aibă reacții la fel de pozitive. Oamenii sunt afectați de schimbări. Dacă întreci limitele cu automatizarea, oamenii încep să se sperie că și-ar putea pierde joburile. Trebuie să fim atenți la asta. Al doilea aspect – nu este atât de menționat în prezentări – este cel al formării și trainingurilor făcute angajaților. Nimeni nu face traininguri constante. Când utilizatorii interacționează cu anumite ustensile, vin cu un feedback, dar dacă nu venim cu un plan pentru a implementa acel feedback, nu am fost eficienți. În opinia mea, ar trebui să fie un proces continuu, circular. Avem nevoie să integrăm feedbackul și din alt motiv: afacerea organizației evoluează – se va întâmpla la fel și cu ustensilele folosite”, a punctat el.

Cea de-a treia sesiune a fost încheiată de Johan Elzes, Business Unit Director Trade Facilitation & After Sales Services, Ahlers. El a prezentat o serie de strategii pentru reformarea lanțului de aprovizionare, pentru a asigura creșterea vânzărilor.

„Master Importer Model este o platformă de import și export care îi oferă clientului control total asupra afacerii sale, la nivel local. Prin intermediul platformei, clienții pot externaliza nevoile privind importul și exportul, pentru piețe complexe”, astfel încât să își crească vânzărilor.

 

SEE Supply Chain & Logistics Forum & Expo, WORKSHOP

Ultima parte a evenimentului a constat într-un training susținut de Aristides Matopoulos, Lector, Supply Chain Design & Logistics Systems, Aston University; Membru al Aston Logistics & Systems Institute, Visiting Professor, University of Lille, Director Supply Chain, Gnosis Consulting Services (Marea Britanie).

Adresat reprezentanților companiilor, specialiștilor în logistică, supply chain, operațiuni, achiziții, vânzări, design, producție, acest workshop a urmărit să răspundă la o importantă întrebare: „Cunoașteți cu adevărat lanțul de aprovizionare al companiei și îi înțelegeți mecanica?”

Astfel, această sesiune a urmărit familiarizarea participanților cu tehnicile cheie de cartografiere a lanțului de aprovizionare, cu instrumentele disponibile pentru a efectua cartografierea lanțului de aprovizionare, atingând următoarea tematică:

  • Înțelegerea dinamicii în lanțul de aprovizionare;
  • Tehnici de cartografiere a lanțului de aprovizionare;
  • Studiu de caz despre cartografierea lanțului de aprovizionare;
  • Exercițiu de cartografiere a lanțului de aprovizionare.

Evenimentul a fost moderat de Paul Niță, Operations Director ID Logistics, Vice President ARILOG.

   

[divider height=”30″ line=”1″]

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/

[divider height=”30″ line=”1″]

Eveniment organizat BusinessMark.

Eveniment susținut de: iTrack Logistics, Mantis, APTUS, Total Technologies, A&M International, Casazela

Cu susținerea: Asociația ARILOG, BRCC – British – Romanian Chamber of Commerce, CCIRI – Romania – Israel Chamber of Commerce and Industry, BCCBR – Billateral Chamber of Commerce Bulgaria – Romania

Traducere oferită de: Broul de Traduceri Champollion

Radio-ul oficial al evenimentului:  Europa FM

BusinessMark sprijină: Plantăm Fapte Bune în România, The Social Incubator

Parterneri media:  RBT, Revista Tranzit, depozitinfo.ro, birouinfo.ro, Transilvania Business, spatiulconstruit.ro, Financial Market, Curierul National, Clujul de Buzunar, debizz, Financiarul.ro, Portal Management, inturda.ro, Jurnalul de Afaceri, MATEK, Money Buzz, rbe connect, PRbox, Global Manager, Social Media Romania, Piața Trade Services, Monitorul de Făgăraș, administrație.ro, AntreprenorinRomania.ro, Ziare.com, Business24, infoOradea.ro, PRwave, Business Press, Live PR

[divider height=”30″ line=”1″]

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.