Opinie Cabot Transfer Pricing: Peste 15.000 de companii noi, obligate să facă raportări SAF-T din acest an

Obligația de a implementa fișierul standard de control fiscal (SAF-T) – un standard internațional pentru schimbul electronic de date contabile între contribuabili și autoritățile fiscale – a devenit activă de la 1 ianuarie 2023 pentru alte peste 15.000 de companii, încadrate de ANAF ca fiind contribuabili mijlocii. Până acum, doar contribuabilii mari au avut obligația de a implementa această raportare care permite Fiscului acces în timp real la toate informațiile financiar-contabile ale unei companii.

ANAF a clarificat la finalul anului trecut încă o dată categoriile de contribuabili ce au obligația depunerii declarației SAF-T (D406) începând din 2023, în condițiile în care, tot în luna decembrie, instituția a actualizat Lista contribuabililor mijlocii, aceasta fiind valabilă din 1 ianuarie 2023, iar o parte dintre companii și-au schimbat categoria de mărime trecând de la mici la medii.

Clarificarea s-a făcut prin Ordinul ANAF nr. 2.518/2022, publicat în 15 decembrie, care a stabilit că obligația SAF-T intervine de la 1 ianuarie 2023 și pentru contribuabilii considerați anterior mici, dar care au devenit mijlocii începând cu 1 ianuarie. Companiile care au ieșit din categoria contribuabililor mijlocii și au devenit mici la 1 ianuarie vor depune SAF-T peste doi ani (începând cu 1 ianuarie 2025), atunci când este termenul general pentru contribuabilii mici.

Clarificările erau necesare în contextul în care ANAF a actualizat Lista contribuabililor mijlocii, documentul suferind modificări ample față de versiunea precedentă. Noua listă valabilă de la 1 ianuarie 2023 conține 15.127 de companii (comparativ cu 18.500 de companii, câte apăreau pe lista anterioară, emisă în 2016).

Listele actualizate ale contribuabililor mijlocii și ale sediilor lor secundare pot fi consultate pe pagina de internet a ANAF (unde există o listă nominală și, separat, o listă a sediilor secundare).

La fel ca pentru contribuabilii mari, legislația prevede și pentru cei mijlocii un termen de grație, în care nu se aplică sancțiuni pentru nedepunerea declarațiilor 406 la termen. 

Primele raportări SAF-T ale companiilor mijlocii pot fi făcute până la finalul lunii iulie 2023

Companiile obligate să depună raportări SAF-T începând de la 1 ianuarie 2023 beneficiază și ele de o perioadă de grație, care vizează exclusiv termenele de depunere ale declarației 406, acestea putând fi amânate cu până la 6 luni, fără să existe riscul aplicării unor amenzi pentru nedepunerea la timp a raportărilor.

Perioada de grație este calculată în funcție de periodicitatea raportărilor SAF-T. Astfel, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T, perioada de grație este de șase luni pentru prima raportare, respectiv cinci luni pentru a doua raportare, patru luni pentru a treia raportare, trei luni pentru a patra raportare, două luni pentru a cincea raportare. Pentru contribuabilii care au obligația de transmitere trimestrială a fișierului SAF-T, perioada de grație este de trei luni pentru prima raportare.

În mod concret, pentru contribuabilii mijlocii, obligați la raportări începând cu 1 ianuarie, perioada de grație vizează raportările din ianuarie – iunie 2023, astfel că termenul pentru depunerea tuturor declarațiilor 406 este finalul lunii iulie 2023.

Amenda pentru nedepunerea la termenele-limită a fișierului SAF-T este între 1.000 și 5.000 de lei, dar aceasta nu se va aplica în perioada de grație.

Vă reamintim că SAF-T este un fișier în format electronic, de tip XML, care conține date extrase automat din sistemele informatice ale contribuabililor/plătitorilor, exportate și stocate într-un format standardizat. 

Principalele informații care vor fi raportate prin declarația 406 vizează conturile contabile/Registrul Jurnal, clienți, furnizori, informații specifice despre taxe, produse, stocuri, înregistrări contabile la nivel de tranzacție sau plăți, mișcări de bunuri sau alte tranzacții cu active.

Declarația 406 se transmite la ANAF în format electronic prin anaf.ro sau prin e-guvernare.ro, iar formularul va trebui să fie semnat electronic. 

Depunerea se face lunar sau trimestrial, în funcție de perioada fiscală pentru TVA pe care o aplică fiecare companie.

Sistemul de raportare SAF-T, implementat în 2022 de marii contribuabili, devine obligatoriu și pentru companiile mijlocii de la 1 ianuarie 2023. Mai exact, conform unui proiect de ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), cel mult 15.000 de societăți mijlocii se vor conforma, de anul viitor, noilor cerințe de raportare. Aceștia au, însă, avantajul că pot învăța din experiența celor care au aplicat sistemul în acest an și se pot pregăti mai bine pentru noua raportare.

Modul în care vor fi selectați contribuabilii mijlocii care intră în sfera de aplicare a raportării SAF-T de la 1 ianuarie 2023 este detaliat în proiectul ANAF, respectiv primii 15.000 din această categorie, în funcție de un indicator calculat după cifra de afaceri, obligațiile fiscale declarate și cheltuielile cu personalul. Printre aceștia s-ar putea afla și contribuabili mici, astfel încadrați la 31 decembrie 2021, care intră în categoria contribuabililor mijlocii din 1 ianuarie anul viitor. Totodată, este important de menționat și faptul că cei care nu vor îndeplini criteriile necesare vor putea implementa opțional raportarea SAF-T din ianuarie 2023, însă ulterior nu vor putea renunța. Opțiunea devine efectivă prin depunerea unei declarații informative D406 (SAF-T) validată de ANAF. Dar, ca și în cazul marilor contribuabili, cei nou intrați în sistem vor beneficia de o perioadă de grație de șase luni de la data de referință.

Provocări operaționale identificate la marii contribuabili

Cu toate acestea, implementarea SAF-T continuă să preocupe contribuabilii, atât pe cei care au intrat în sistem în 2022, cât și pe cei care urmează. Complexitatea noii raportări este dată atât de necesitatea adaptării sistemelor interne de date (contabil, financiar etc.), de costurile implicate, de deficitul de personal instruit în acest scop, cât și de dificultățile care țin de partea operațională și de corectitudinea datelor existente la nivelul societăților. Iar din experiența contribuabililor care au implementat sistemul în acest an se desprind câteva exemple de provocări operaționale de detaliu întâmpinate.

Una dintre ele este legată de faptul că informațiile din documentele suport nu sunt întotdeauna corelate cu regulile de validare implementate. De exemplu, în sesiunile de informare, autoritățile au menționat că, în cazul în care se utilizează doar unități de măsură conform standardelor ISO, subsecțiunea privind unitățile de măsură nu trebuie raportată, însă necompletarea secțiunii generează o eroare de validare în momentul depunerii formularului D406 (fișierul standard de control fiscal).

O altă provocare provine din necorelarea informațiilor din diversele module ale sistemului contabil/ERP-ului. De exemplu,utilizarea numărului facturii în rapoartele emise de modulul financiar, în timp ce în rapoartele emise de modulul de vânzări este utilizat numărul comenzii sau alt număr generat pentru livrare, face dificilă raportarea, având în vedere că în subsecțiunea privind facturile emise trebuie preluate, din modulul financiar, date privind contul contabil și codul de taxă (TVA, impozit cu reținere la sursă), iar din modulul de vânzări, cantitatea și prețul unitar al produselor vândute.

În plus, încercarea de automatizare a unor procese care anterior erau derulate manual, în mod eficient, este împovărătoare și inutilă. Spre exemplu, utilizarea codurilor de taxă pentru impozitul cu reținere la sursă, care sunt obligatorii în cadrul raportării SAF-T, este dificil de automatizat. În practică, în peste 95% din cazuri, analiza tranzacțiilor care intră în scopul aplicării impozitului cu reținere la sursă este efectuată manual, în Excel.

Raportarea SAF-T vine cu reguli noi pentru identificarea clientului. Pentru partenerii români, aceasta presupune diferențierea între persoane fizice și persoane juridice, aspect care era irelevant din orice perspectivă până în acest moment.

Totodată, sunt introduse și noi coduri de taxă.  Pentru raportarea SAF-T, se solicită alocarea unor coduri de taxă pentru note contabile care anterior se înregistrau în sistemele companiilor fără alocarea unui cod de taxă sau cu alocarea unui cod tehnic, posibil de utilizat pentru orice altă înregistrare contabilă în afara sferei de aplicare a TVA.

Nu în ultimul rând, o provocare este reprezentată și de modul de colectare și de corelare a informațiilor între diverse secțiuni/subsecțiuni SAF-T, cum ar fi între secțiunea GL entries și Source documents (de exemplu, în privința sumelor aferente taxei – TVA și impozit cu reținere la sursă) sau între GL accounts și Customers/Suppliers (de exemplu, în privința soldurilor inițiale și finale raportate), dar și între fișierul SAF-T și celelalte obligații de evidență/raportare (jurnalele de cumpărări/vânzări, decontul de TVA etc.).

Așadar, contribuabilii care urmează să implementeze acest sistem de raportare de la 1 ianuarie 2023 pot folosi aceste informații, desprinse din experiența contribuabililor mari, astfel încât să poată parcurge mai ușor întregul proces. În plus, aceștia trebuie să știe că, pentru automatizarea raportării, au la dispoziție mai multe soluții, cum ar fi cele de tip ADD-ON, în cazul celor care utilizează SAP ca sistem contabil, sau cele ce utilizează fișierele sursă din contabilitate, în cazul celor care utilizează orice alt sistem de contabilitate.

În concluzie, contribuabilii mijlocii ar trebui, cel puțin teoretic, să fie mai pregătiți pentru implementarea SAF-T decât cei pentru care raportarea a devenit obligatorie anul acesta, dar, având în vederea complexitatea întregului proces, inclusiv pentru autorități, este de așteptat să mai apară dificultăți în practică, de altfel anticipate, având în vedere că este vorba de cea mai amplă schimbare în procedurile de raportare, cel puțin din ultimele decenii. Pe de altă parte, beneficiile estimate sunt considerabile, respectiv încasări mai mari la bugetul de stat, inspecții fiscale mai puțin costisitoare pentru ANAF și mai puțin împovărătoare pentru contribuabili, o abordare uniformă din partea inspectorilor fiscali etc.

Rolul CFO-ului este în schimbare, precum este și mediul de business. Noile tehnologii, automatizarea redefinesc atât rolul CFO-ului, cât și pe cel al specialiștilor din departamentele financiare. Digitalizarea este una dintre priorități pentru majoritatea directorilor financiari, însă procesul este unul complex. Dincolo de raportarea financiară, cea non-financiară capătă un rol tot mai important, cu atât mai mult cu cât se află în strânsă legătură cu accesul la investiții.

Data & analytics stau la baza deciziilor financiare în cadrul departamentului financiar al viitorului, dar acestea, în stare brută, pot fi dificil de interpetat și înțeles și pot conduce spre decizii ineficiente.

La nivel de plăți, procese și operațiuni, viitorul este mai aproape decât credem, iar lucruruile avansează rapid. Mai mult de atât, la nivel internațional, situația macroeconomică, corelată cu cea a României, necesită o analiză atentă.

Tranzacțiile de pe piață, investițiile, fuziunile și achizițiile, dar și creșterile de prețuri la materiile prime, la utilități, creșterile dobânzilor și creșterea inflației sunt toate elemente ce intră în analiza atentă a unui CFO.

În acest context, privim la viitorul companiilor prin ochii CFO-ului viitorului, acordând atenție contextului actual și particularităților sale, pe 18 noiembrie 2022, în cadrul CFO Conference, eveniment hibrid, ce va avea loc on site la Iulius Congress Hall din Timișoara și virtual pe MyConnector. Evenimentul reprezintă o platformă importantă pentru a obține insights de la companii de top și de a afla bune practici de la profesioniști din domeniu.

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali

BusinessMark are plăcerea să vă anunţe organizarea unei noi ediții a TAX & FINANCE FORUM, ce va avea loc pe 14 noiembrie 2022, în format hibrid, atât „onsite” (Hotel Radisson Blu București), cât și online (pe platforma MyConnector). Experiența „in person” va fi completată de cea virtuală, participanții având facilități de networking, chat și zonă expozițională.

În cadrul evenimentului, adresat atât companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public, vom aborda cele mai importante aspecte și noutăţi legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Vom prezenta și analiza, alături de experți din cele importante companii de consultanță: tendințe legislative și fiscale la nivel internațional, noutăți privind politicile fiscale în Uniunea Europeană post-pandemie, strategia fiscală a României si armonizarea legislației românești cu cea globală, reforma fiscală în contextul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aspecte privind taxarea în economia digitală, principalele modificări și reglementări ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, cele mai importante noutăți fiscale, la ce să ne așteptăm începând cu 2023, aspecte privind digitalizarea administrației fiscale din România – SAF-T, e-factura și RO e-transport, prețurile de transfer  la nivel internațional și local. Inspecția fiscală a dosarului de prețuri de transfer; exemple și bune practici, TVA, modificări privind impozitul pe profit, perspective și tendințe în inspecțiile fiscale, noutăți fiscale privind impozitul pe venit, beneficiile salariale și impozitarea acestora – ce ne așteaptă în 2023, noutăți privind impozitele și taxele locale.

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali

Societățile care au valori mobiliare tranzacționate pe o piață reglementată întocmesc situații financiare în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) și trebuie să aibă în vedere cerința de raportare în format electronic unic european (European Single Electronic Format – ESEF) a cărei implementare a fost amânată cu un an în 2021, intrând în vigoare pentru raportarea exercițiului financiar început pe 1 ianuarie 2021 sau după această dată. Astfel, conform cadrului normativ european, societățile individuale care au valori mobiliare tranzacționate pe o piață reglementată trebuie să pregătească în totalitate rapoartele financiare anuale în formatul Extensible Hypertext Markup Language (xHTML).

În plus, societățile listate care pregătesc situații financiare consolidate trebuie să țină cont de faptul că acestea trebuie să fie marcate utilizând limbajul eXtensible Business Reporting Language (XBRL), conform taxonomiei IFRS – ESEF. În momentul de față, companiile sunt obligate să eticheteze doar situațiile financiare primare, urmând ca după 1 ianuarie 2022 să devină obligatorie și etichetarea notelor. De asemenea, societăților listate care pregătesc situații financiare individuale anuale trebuie să întocmească aceste rapoarte în format xHTML, însă fără etichetarea folosind limbajul XBRL în conformitate cu taxonomia IFRS – ESEF.

Unele societăți au decis să raporteze situațiile financiare folosind noul format încă din anul anterior (2020), lucru care le-a oferit o mai bună vizibilitatea asupra modului de etichetare XBRL. În prezent, companiile care se pregătesc de întocmirea acestor rapoarte ar trebui să aibă în vedere o serie de erori cu privire la aspectele tehnice sau selectarea etichetelor și utilizarea acestora, apărute pe parcursul utilizării limbajului și depistate până în prezent.  

Erori tehnice care vizează fișierul de raportare și distribuția în interiorul fișierului de raportare

Raportarea în format XBRL presupune generarea a trei fișiere. Acestea se regăsesc în fișierul de raportare comprimat (format tip zip) care ar trebui să aibă o structură standard, permițând auditorului și autorităților de reglementare să importe fișierul în software-ul folosit pentru analiza ulterioară. Erorile la importarea fișierului pot apărea atunci când anumite dosare din fișierele de raportare lipsesc sau extensiile utilizate sunt incorecte. Acest lucru duce la incapacitatea de a importa fișierul și la imposibilitatea efectuării verificărilor și analizării sale ulterioare.

Printre tipurile de erori tehnice întâlnite frecvent se numără și calculele inconsistente în interiorul fișierului, relațiile de subordonare între etichete (parent-child relationship) incorect atribuite, utilizarea inconsecventă a etichetelor personalizate (etichete de extensie) sau a celor standard, erori în atribuirea zecimalelor, precum și folosirea incorectă a semnelor plus/minus atribuite situațiilor financiare.

Erori care apar în momentul selectării etichetelor și utilizării acestora

Companiile trebuie să ia în considerare și potențialele erori care pot apărea în momentul selectării etichetelor și utilizării acestora. Una dintre cele mai frecvent întâlnite probleme se referă la alegerea etichetelor care urmează a fi utilizate de companie. Astfel, etichetele selectate pot fi prea generale, fără a reflecta în mod adecvat natura contabilă aferentă liniei situației financiare, sau prea specifice, fără a reflecta în întregime natura elementului financiar. Unele companii aleg să creeze etichete personalizate (etichete de extensie) în loc să utilizeze etichete din taxonomia ESEF standard. Acest lucru poate fi adecvat în anumite circumstanțe, atunci când vine vorba despre aspecte specifice ale unei industrii, însă în majoritatea cazurilor, taxonomia ESEF conține deja etichete care sunt potrivite nevoilor companiei. Din experiență, un raport echilibrat între etichetele standard și etichetele de extensie ar fi de aproximativ 85-15.

Dacă sunt utilizate etichetele de extensie, este foarte important să existe o ancoră adecvată pentru fiecare dintre etichete, fie una având o arie de acoperire mai redusă, fie una mai generală. În această situație, problema cea mai frecventă este atribuirea unei ancore prea generale care nu reflectă în mod corespunzător natura contabilă a elementului căruia îi este atașată.

De asemenea, o atenție sporită trebuie acordată și semnelor plus/minus atribuite elementelor din situațiile financiare, deoarece această eroare, cel mai probabil, va conduce la denaturări semnificative. Un aspect important de menționat este faptul că unele etichete pot avea semne diferite în funcție de specificul liniei din situațiile financiare ale companiei, cum ar fi „ProfitLossFromOperatingActivities” sau „OtherGainsLosses”.

Pentru a minimiza șansele de apariție a acestor erori, fie că sunt tehnice, fie că apar în momentul selectării etichetelor și utilizării acestora, companiile sunt încurajate să înceapă pregătirea procesului de raportare ESEF din timp. Societatea are posibilitatea să achiziționeze o soluție software și să realizeze etichetarea intern sau poate apela la externalizarea acestui proces. Oricare ar fi decizia în această privință, societatea trebuie să ia în calcul realizarea unui pas premergător raportării aferente perioadei curente, și anume etichetarea situațiilor financiare aferente anului financiar anterior (2020). Astfel, compania are timp suficient pentru a rezolva orice erori tehnice sau de etichetare care pot apărea. Ulterior, etichetarea situațiilor financiare pentru perioada curentă (pentru anul financiar început la 1 ianuarie 2021 sau după această dată) va fi efectuată mult mai rapid.

Amânarea sau nerealizarea etichetării din timp pe baza situațiilor financiare din anul precedent poate duce la o întârziere considerabilă a raportării financiare anuale. Pentru a evita apariția întârzierilor în ultimul moment, o bună practică este, pe lângă etichetarea din timp a situațiilor financiare aferente anului precedent, stabilirea unei comunicări adecvate între toți participanții la acest proces, respectiv societatea, furnizorul de software, consultantul extern și auditorul companiei.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

 

Material de opinie de Corin Dimitriu, Partener Audit, și Ana Gagauz, Senior Consultant Audit, Deloitte România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Opinie Deloitte România: Reducerea deficitului de încasare la TVA, obiectiv asumat prin PNRR

Studiu Deloitte: 70% dintre directorii IT au accelerat strategiile de transformare a departamentelor financiare cu cel puțin un an ca urmare a pandemiei de COVID-19

Studiu EY: Cele mai mari 500 de afaceri de familie dau dovadă de reziliență economică, în pofida pandemiei provocate de COVID-19

Studiu EY: Redresarea sectorului de tehnologie, media și divertisment și telecomunicații după pandemie depinde de investițiile de capital

Opinie Reff & Asociații | Deloitte Legal: Legea anti-plastic – mai bine pentru mediu, mai provocator pentru firme

Opinie Deloitte România: Recuperarea TVA aferentă creanțelor neîncasate, o opțiune benefică, insuficient accesată

Consolidarea fiscală: avantajele și dezavantajele înființării unui grup de impozit pe profit

Opinie Deloitte România: Transportatorii, responsabili pentru plata accizelor aferente produselor livrate intracomunitar, dacă vama descoperă nereguli

Cristian Zaharia, EY România: Pericolul din spatele zidurilor de apărare, când amenințarea vine din interior


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

La 31 ianuarie, termenul de raportare a aranjamentelor transfrontaliere derulate în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020 realizate cu scopul de a obține un avantaj fiscal a expirat. De asemenea, 28 februarie a fost termenul final pentru raportarea aranjamentelor ”istorice”, din perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020. Potrivit unei comunicări a Camerei Consultanților Fiscali, Fiscul a primit doar 400 de raportări ale tranzacțiilor transfrontaliere până la finele lui martie. Aparent este un număr mic, însă, momentan, nu sunt disponibile informații suficiente astfel încât să putem compara cu ce s-a raportat în alte state europene. De asemenea, acest număr nu foarte mare ar putea ajuta autoritățile fiscale la stabilirea unei strategii de control orientată către companiile care au avut tranzacții raportabile.

Contribuabilii trebuie să țină cont că, pentru acele aranjamente realizate după 1 ianuarie 2021, se aplică regula generală a celor 30 de zile și că, în cazul României, amenzile pentru neraportare sau raportarea cu întârziere pot ajunge la 100.000 de lei, adică la cel mai mare nivel din legislația fiscală (există ceva similar doar pentru neprezentarea Raportării pentru fiecare țară în parte – CbCR/DAC4). În plus, deși obligația de raportare revine în primul rând intermediarilor (consultanți, contabili, avocați), sunt și state membre, cum este cazul României, unde intermediarii raportează doar cu acordul contribuabilului relevant. În lipsa acestui acord, obligația de raportare îi revine automat contribuabilului. Deși poate părea simplu, se pare că nu este chiar așa, având în vedere numărul dosarelor depuse.

La ce să fie atente companiile și ce acțiuni să întreprindă?

Momentul raportării. Este important pentru companii să nu omită un detaliu important – momentul de la care încep să curgă cele 30 de zile, și anume de la primul pas în implementare. Altfel, este posibil ca, la momentul semnării documentelor de implementare a tranzacției, termenul să fie deja expirat. Prin urmare, departamentul financiar trebuie să fie extrem de agil și vigilent, ca să identifice aceste tranzacții încă din stadiile incipiente, pentru a putea îndeplini obligațiile de raportare la timp. Pe de altă parte, însă, companiile pot avea tranzacții raportabile care, în final, nu se implementează. Totuși, dacă decizia de a nu implementa se ia după trecerea celor 30 de zile, obligația de raportare rămâne.

Să nu plece de la premisa că nu au nimic de raportat. Am observat în practică faptul că multe companii nu primesc instrucțiuni clare din partea grupului referitoare la ce au de raportat. Sau situația în care li se transmite că nu au nimic de raportat. Însă, la nivel de grup, nu se cunoaște lista de tranzacții derulate de societățile din România in extenso (analiza vizează de cele mai multe ori tranzacții materiale).

La nivel de grup pot exista, de asemenea, anumite contracte la care este parte și România (de ex. contracte de cash pooling), pe care compania din România nu le-a raportat, dar le raportează entități afiliate din alte țări. În astfel de situații, companiile nu trebuie să fie pasive, ci e important să verifice analiza făcută de entitatea din grup care a realizat raportarea – analiza poate fi relevantă și pentru România. De asemenea, DAC6 ne cere să declarăm orice alte entități afectate de tranzacția raportabilă, prin urmare, este posibil ca societatea din România să fi fost menționată de o altă entitate care a făcut raportarea. Având în vedere că informațiile raportate în baza DAC6 vor fi disponibile autorităților fiscale la nivel european, Fiscul din România poate afla pe această cale de tranzacțiile raportate de entitățile afiliate și poate veni la firma locală cu întrebări. Astfel, trebuie urmărită orice tranzacție raportată la nivelul altor societăți din grup și în ce măsură aceasta poate avea un impact asupra activităților societății din România.

Analiza în detaliu a informațiilor. Indiferent de ce acțiuni de analiză și selectare a tranzacțiilor în vederea raportării s-au întreprins la nivel de grup, este nevoie ca firmele din România să preia informația și s-o detalieze. Pentru că mai mult ca sigur, grupul s-a concentrat pe tranzacțiile mari de care avea cunoștință și nu a stabilit o listă detaliată a tranzacțiilor. În plus, firmele locale parte a unui grup multinațional trebuie să verifice toate documentele justificative pentru a putea decela dacă concluzia trasă de grup, „nu aveți nimic de raportat”, este cea corectă. Firmele mai trebuie să fie atente și să solicite grupului toate documentele de care au nevoie pentru un dosar complet în România. Firmele locale sunt cele care vor trebui să justifice acțiunile întreprinse în fața autorităților fiscale din România.

Nu în ultimul rând, amintim companiilor să aibă în vedere cazurile în care DAC6, așa cum a fost transpusă în România, poate devia de la textul original al Directivei, precum și interpretările incluse în Ghidul emis de autoritățile fiscale.

Tratamentul tranzacțiilor circulare. Este un exemplu de abatere de la textul Directivei. Potrivit OG 5/2020, semnul distinctiv cu privire la tranzacțiile circulare face trimitere la acțiuni de spălare a banilor, restrângând, astfel, sfera de aplicare față de textul original al directivei.

Pe de altă parte, ghidul DAC6 se referă generic la tranzacții circulare care presupun interpunerea unor entități fără scop comercial sau tranzacții care se compensează/anulează reciproc. Cu alte cuvinte, ghidul lărgește aria de analiză din perspectiva regulilor anti-abuz în cadrul viitoarelor inspecții fiscale, atrăgând atenția asupra acelor tranzacții realizate fără un scop economic (care nu sunt destinate să producă avantaje economice, beneficii și profituri) sau acelor tranzacții care nu sunt oneste (au ca scop obținerea avantajului fiscal).

Desigur, este discutabil în ce măsura un Ghid de aplicare poate prevala asupra textului OG 5/2020, dar mă aștept ca tranșarea acestei probleme să fie subsecventă identificării unor tranzacții circulare, potențial efectuate pentru obținerea unor avantaje fiscale. În acest caz, fiscul are și alte instrumente prin care să penalizeze companiile care au implementat aceste tranzacții.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Autor: Raluca Popa, Partener Asociat, Asistență Fiscală și Juridică, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu Deloitte: Pandemia a amânat doar parțial planurile de achiziție e unui autovehicul nou și a scăzut temporar interesul pentru mașinile electrice

Camelia Malahov & Anca Preda, Deloitte România: Un an de pandemie în HoReCa. Măsuri de sprijin luate în România și în alte țări europene

Vlad Boeriu, Deloitte România: Digitalizarea ANAF, esențială pentru protejarea contribuabililor și pentru reducerea presiunii pe bugetul de stat

Mihnea Galgoțiu–Săraru și Anca Olar, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal: Noi pași înspre digitalizarea justiției din România în contextul pandemiei

Raluca Bontaș și Cătălin Barbu, Deloitte România: Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede – prevederi legate de conformare și aspecte care necesită clarificări

Studiu EY: Companiile raportează scăderi ale cifrei de afaceri, însă doar 19% și-au revizuit politica de prețuri de transfer

Maria Butcu, Deloitte România: „Calculul salarial – cum gestionăm riscul de conformitate în contextul actualelor schimbări fără precedent”

Emanuel Bondalici și Elena Moroiu, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Amnistia fiscală 3.0 – noi facilități acordate contribuabililor, alte incertitudini

Studiu EY: Liderii financiari își regândesc atribuțiile odată cu noua realitate operațională


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Directorii financiari au adesea responsabilități diverse, care se pot înșirui pe o listă lungă. Deși rolul lor principal este să protejeze valoarea companiei, ei pot juca, de asemenea, un rol important în optimizarea și creșterea valorii acesteia. Cu toate acestea, s-a consacrat ca, mai ales prin raportarea financiară, mai ales unul dintre aceste posibile roluri să fie asumat de către directorii financiari: protejarea valorii.

Dar în noua normalitate, directorii financiari ar trebui să se oprească din a mai gândi doar într-un mod liniar de tipul “unde suntem acum” și până „unde încercăm să ajungem”. În schimb, ei ar trebui să sondeze viitorul și să privească dincolo de „acum” și la ce „urmează imediat după aceea”. Există trei arii pe care directorii financiari este necesar, așadar, să se concentreze:

  1. Construirea încrederii în tehnologie

Să construiești încredere în Inteligența Artificială (AI) este dificil într-un mediu în care guvernanța corporativă, controalele, cerințele standardelor profesionale și reglementările încă se luptă să țină pasul cu ritmul schimbării generat de tehnologie. Cu toate acestea, rezervele ar putea fi mai degrabă o reflectare a lipsei de înțelegere cu privire la modul în care funcționează aceste noi platforme software.

O perspectivă alternativă este că Inteligența Artificială și Machine Learning pot crește credibilitatea și acuratețea informațiilor, mai degrabă decât să le diminueze. E mai sigur să tragi o concluzie după analiza unor seturi mari de date realizată cu instrumente software, decât să te bazezi pe o persoană care sondează un singur set de date și care poate introduce propriile erori de judecată în ecuație.

  1. Transformarea modelului de operare și de raportare financiară

Datorită tehnologiei se așteaptă o schimbare majoră către un model de operare și raportare financiară mai inteligent și mai deschis. Mai mult de jumătate din sarcinile financiare și de raportare efectuate în prezent de oameni sunt estimate a fi efectuate de roboți în următorii trei ani. Din acest punct de vedere se disting două priorități:

  • Alegerea unui partener sau definirea unei strategii de servicii gestionate extern, pentru a atinge obiective de transformare digitală: multe activități de raportare recurente ce țin pe procese, de reglementare și de conformitate ar putea să nu fie gestionate intern, ci preluate de profesioniști în domeniu și furnizori acreditați de astfel de servicii.
  • Mutarea funcției financiare și a raportării în cloud: Este clar acum pentru companii faptul că acet cloud reprezintă mai mult decât un spațiu de stocare pentru volume mari de date, ci este și un spațiu de inter-relaționare a tehnologiilor. De exemplu AI implică capacități uriașe de procesare, iar cloud-ul este infrastructura care o face posibilă. La rândul său, AI joacă un rol important în analiza avansată, permițând departamentului financiar să obțină informații prin simularea aspectelor inteligenței umane și analizarea unor cantități mari de date.
  1. Regândirea rolurilor de conducere și a competențelor financiare

Acum 5 ani cerințele pentru succesul unui director financiar erau diferite de cele care sunt relevante acum. Construirea unor relații puternice cu liderii celorlalte departamente ale companiei trece prin transformări importante ce marchează, de exemplu, o colaborare mai redusă cu directorul de resurse umane. Construirea unei bune relaționări cu liderii celorlalte departamente deschide însă calea unei bune colaborări și acceptării schimbării. 

Directorii financiari trebuie să-și recalifice oamenii, pentru a-i înzestra cu capacitățile de care probabil vor avea nevoie în viitoarea funcție financiară. Acțiunile importante ar putea include realizarea unei evaluări pentru identificarea deficitului de competențe existente ale personalului și dezvoltarea de noi stimulente pentru a încuraja personalul din departamentul financiar să învețe noi competențe. Dar, pe lângă o experiență de învățare, liderii departamentului financiar trebuie să dezvolte o cultură a învățării continue.

În loc de concluzie

Pandemia COVID-19 reprezintă o provocare semnificativă pentru directorii financiari și echipele departamentelor financiare. Liderii acestora trebuie să privească înainte și să gândească viitorul pe termen lung din perspectiva transformărilor pe care le aduce digitalizarea. Liderii cu viziune din domeniul financiar sunt atenți la aceste transformări și privesc dincolo de rolul lor tradițional deoarece vor să furnizeze valoarea pe care factorii interesați o așteaptă.

Recomandări pentru Directorii Financiari:

  • Adoptați tehnologiile relevante ca să fiți furnizori de valoare
  • Apelați la un furnizor acreditat de soluții software performante
  • Reinstruiți oamenii pentru folosirea acestor tehnologii
  • Construiți încredere cu liderii departamentelor companiei
  • Construiți o cultură a învățării continue

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Autor: Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu Deloitte: Pandemia a amânat doar parțial planurile de achiziție e unui autovehicul nou și a scăzut temporar interesul pentru mașinile electrice

Camelia Malahov & Anca Preda, Deloitte România: Un an de pandemie în HoReCa. Măsuri de sprijin luate în România și în alte țări europene

Vlad Boeriu, Deloitte România: Digitalizarea ANAF, esențială pentru protejarea contribuabililor și pentru reducerea presiunii pe bugetul de stat

Mihnea Galgoțiu–Săraru și Anca Olar, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal: Noi pași înspre digitalizarea justiției din România în contextul pandemiei

Raluca Bontaș și Cătălin Barbu, Deloitte România: Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede – prevederi legate de conformare și aspecte care necesită clarificări

Studiu EY: Companiile raportează scăderi ale cifrei de afaceri, însă doar 19% și-au revizuit politica de prețuri de transfer

Maria Butcu, Deloitte România: „Calculul salarial – cum gestionăm riscul de conformitate în contextul actualelor schimbări fără precedent”

Emanuel Bondalici și Elena Moroiu, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Amnistia fiscală 3.0 – noi facilități acordate contribuabililor, alte incertitudini

Studiu EY: Liderii financiari își regândesc atribuțiile odată cu noua realitate operațională


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

În timp ce crește numărul măsurilor pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei, companiile dar și profesiile își reformulează practicile de operare. Distanțarea socială impusă pentru rezolvarea crizei de sănătate a rezultat în propagarea telemuncii și a tehnologiilor care susțin lucrul de acasă. Deoarece tot mai mulți clienți își desfășoară activitatea în acest fel, auditorii sunt și ei obligați să-și actualizeze practicile de lucru prin utilizarea unor soluții tehnologice relevante.

Digitalizarea misiunilor de audit

În perspectiva raportării financiare obligatorii, auditorii pot întâmpina dificultăți practice, de la accesarea datelor și documentelor clienților până la timpul necesar pentru evaluarea impactului în business a pandemiei. Devine, așadar, necesară adoptarea unor platforme tehnologice care să facă posibilă îndeplinirea misiunilor de audit concomitent cu respectarea principiilor distanțării sociale.

Desigur profesioniștii auditului financiar folosesc deja diferite soluții informatice, numai că acestea permit lucrul de la distanță în anumite limite. De aceea trecerea la următorul nivel în acest sistem de lucru se poate face prin adoptarea de soluții suplimentare care să faciliteze comunicarea între membrii echipei de audit, colectarea de informații, reconcilierea tranzacțiilor, analiza și interpretarea datelor financiare.

Soluții de tip add-ins

Există soluții simple și soluții complexe. Cele simple constau în instrumente care valorifică puterea cunoscutului Excel și care îmbunătățesc calitatea auditului prin descărcarea auditorului de sarcina verificării manuale a rapoartelor financiare. Prin automatizarea verificării se obține scăderea timpilor de verificare de la ore la minute. În contextul pademiei, preocupările companiilor vizează capacitatea lor de a-și continua activitatea și evaluarea acestei capacități. Prin soluții de tip add-ins se reduc timpii activităților de verificare și se realocă atenție activităților importante de interacțiune cu clientul.

Soluții complexe în cloud

Pe de altă parte sunt și soluții tehnologice complexe care permit ca anumite etape ale auditului să fie făcute la distanță. Acestea permit răspunsul pozitiv la provocarea realizării misiunilor de audit și prestării serviciilor de consultanță fiscală și asistență în tranzacții de către profesioniști care nu sunt la client, ci lucrează de acasă.

Platforme în cloud pot fi folosite de companiile de audit ca să extragă informațiile financiare din sistemele contabile ale clientului și să le analizeze utilizând tehnologii specifice. Informația este accesată într-un mod eficient și în condiții de siguranță deplină a datelor. Clienții pot vedea tot procesul de lucru și progresul echipei când aceasta nu este în locație.

Soluțiile informatice în cloud permit și urcarea de către clienți a datelor din toate tranzacțiile perioadei și punerea lor la dispoziția auditorilor care să analizeze și observe tiparele tranzacțiilor istorice. Sunt puse astfel în evidență abaterile de la tiparele identificate anterior și subliniate pentru analize suplimentare.

Colaborare fără limitări geografice

Este posibil ca o companie să aibă echipe în toată țara cu care auditorii trebuie să vorbească și să colaboreze. Stabilirea unui program de întâlniri în locații fizice, numai pentru a demara colaborarea, aduce un important cost logistic și timpul pierdut. În mediu online se poate stabili ușor și rapid calendarul de video conferințe la care pot participa toți cei interesați. Deci, colaborarea la distanță are avantaje mari.

Comunicare și răspunsuri prompte

Uneori anumite etape ale misiunilor de audit trebuie realizate într-un termen scurt. Lucrul de la distanță, inclusiv prin tehnologiile de planificare folosite, permite rearanjarea promptă a calendarelor. O dată realizată revizuirea documentelor se poate programa simplu o conferință video cu echipa clientului în aceeași zi, răspunzând astfel prompt la orice întrebare.

Echipe multidisciplinare

Multe proiecte necesită o abordare multidisciplinară. Lucrând de la distanță se poate selecta ușor cel mai bun mix de experți pentru fiecare sarcină, indiferent de locație. În acest mod clientul primește o echipă cu competențe complexe, cu un singur punct principal de contact, cel al managerului de proiect care coordonează totul.

Competență și eficiență

Așadar lucrul de la distanță atrage o implementare rapidă a soluțiilor de răspuns la aceste condiții noi generate de pandemie. Avem tehnologia necesară pentru ca profesioniștii din audit și consultanță să poată susține companiile cu asistență legată de continuarea activității, modificările cadrului legislativ precum și riscurile cu care se confruntă companiile în prezent. Mai ales în acest context, accesul la date în timp real este crucial pentru ca auditorii și consultanții să vină în mod eficient în întâmpinarea nevoilor clienților.

În concluzie

Este probabil ca în următorii câțiva ani, anumite părți ale misiunilor de audit să fie realizate cu tehnologii cognitive. De fapt profesia de audit explorează, experimentează și avansează spre a utiliza diverse tehnologii cognitive în misiunile de audit. Este puțin probabil să se ajungă la un audit complet automatizat, fără intervenție umană. Dar există un consens că tehnilogia aduce o valoare substanțială procesului de audit, pentru toate părțile implicate.

[divider height=”30″ line=”1″]

Autor: Alina Făniță, CEO, PKF Finconta

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY: Liderii de business privesc dincolo de criză și configurează noi planuri de fuziuni și achiziții

Când activitatea economică va fi reluată, o provocare în plus pentru companii este evaluarea clienților

Cum să lupți cu coronavirusul în spațiile de birouri, de producție și logistice

Ce măsuri au început să ia țările pe perioada crizei Covid-19

Importul, producția și distribuția de alcool sanitar – ce implică din perspectiva accizelor?

Cum putem limita expunerea personalului implicat în operațiuni vamale în contextul crizei COVID-19?

Ajutoare de stat pentru sprijinirea economiei Statelor Membre, în contextul focarului de infecție cu COVID-19

Economia colaborativă – evoluție și tendințe

[divider height=”30″ line=”1″]

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/

[divider height=”30″ line=”1″]

BusinessMark are plăcerea să vă anunțe organizarea celei de-a patra ediții a “IFRS Forum”, eveniment ce va avea loc pe 7 iunie 2018 la București Hotel InterContinental.

“IFRS Forum” va include două sesiuni de prezentări și dezbateri ale principalelor subiecte și standarde de raportare financiară internațională și va reuni reprezentanţi ai Ministerului Finanțelor, ai celor mai importante companii de consultanță și audit, experți financiari, factori de decizie din departamentele financiar-contabile ale celor mai importante companii prezente pe piața românească.

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.