Studiu Deloitte: Jucătorii din sectorul imobiliar comercial din România vor căuta să încheie contracte pentru perioade mai scurte în viitor

Jucătorii din sectorul imobiliar comercial din România vor fi înclinați să încheie contracte pentru perioade mai scurte decât înainte de pandemie, aproximativ 80% dintre proprietarii, dezvoltatorii și investitorii din acest domeniu considerând că ajustările și flexibilitatea prevederilor contractuale sunt principalele aspecte care vor conta pentru chiriași și utilizatorii finali după terminarea crizei sanitare, potrivit studiului Deloitte Romania Commercial Real Estate 2021. Mai mult, studiul subliniază faptul că prevederile contractuale al căror scop este să securizeze plata chiriei vor fi elemente diferențiatoare după pandemie, 64% dintre respondenți menționând ajustarea chiriei și acordarea stimulentelor ca fiind al doilea cel mai important aspect pentru chiriași și utilizatorii finali.

Studiul mai arată că „următoarea normalitate” se va traduce cel mai probabil printr-o reconfigurare a spațiilor din sectorul de imobiliare comerciale, 71% din respondenți considerând că această abordare va fi mai frecventă în perioada următoare. În plus, aceștia anticipează o reconfigurare a modelelor de închiriere, 64% dintre respondenți subliniind faptul că este posibil să asistăm la apariția contractele de tip barter și a acordurilor de schimb în sectorul imobiliar după încheierea pandemiei.

„Pe lângă provocările legate de modul în care întregul ecosistem se va adapta la noile condiții de business, sectorul imobiliar comercial din România se va confrunta și cu fluctuații de prețuri și cu rate de ocupare care vor varia foarte mult în funcție de tipul de proprietate comercială. Prețurile vor avea cel mai probabil în continuare o tendință ascendentă pe nișa depozitelor și a parcurilor logistice, în timp ce, pentru alte tipuri de proprietăți, evoluția ar putea fi mixtă. În viitor, vom asista la accelerarea transformării digitale a proceselor de administrare a proprietăților, 80% dintre respondenții locali afirmând că tehnologia este cea mai importantă competență care trebuie dezvoltată într-un scenariu post-pandemic”, a spus Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România, și lider al serviciilor de consultanță pentru sectorul imobiliar.

Pandemia de COVID-19 oferă și oportunități jucătorilor din acest sector, jumătate dintre respondenți estimând că actualul context este potrivit pentru apariția unor noi modele de afaceri, cum ar fi proptech-urile.

Tehnologia și lichiditatea sunt prioritățile acestui sector în etapa post-pandemie, subliniază studiul, 80% dintre respondenți spunând că se vor concentra pe resursele care vor acoperi nevoia de numerar chiar și atunci când criza de sănătate se va încheia.

„Comparativ cu criza financiară din 2008, perturbarea cauzată de pandemia de COVID-19 nu a generat un deficit semnificativ de lichiditate în sectorul imobiliar comercial Mai mult, pe parcursul crizei sanitare, instituțiile financiare au dat dovadă de deschidere și au continuat să finanțeze proiectele imobiliare comerciale aflate în derulare, aspect care se reflectă și în creșterea cu 10% a numărului de clădiri nerezidențiale în 2020 față de 2019, potrivit datelor Institutului Național de Statistică”, a declarat Marius Vasilescu, Director Consultanță Financiară, Deloitte România.

Studiul Deloitte Romania Commercial Real Estate 2021 analizează percepția jucătorilor din sectorul imobiliar comercial asupra efectelor pandemiei și planurile de business ale proprietarilor, dezvoltatorilor și investitorilor din acest sector. Raportul este efectuat pe baza răspunsurilor oferite de directori și membri ai consiliilor de administrație din domeniu.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Maria Butcu & Adina Marciu, Deloitte România: Transformarea digitală în resurse umane și salarizare – beneficii și provocări

Diana Lupu, EY România: În alinierea prevederilor contabile la cele fiscale, Finanțele pierd din vedere aspectele practice ale cerințelor de raportare

Studiu EY & Eurelectric: Electrificarea flotelor poate ajuta Europa să-și atingă țintele de reducere a emisiilor de carbon

Georgiana Singurel, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Schimbări în regimul investițiilor străine în UE. Care va fi impactul asupra investitorilor?

Studiu EY România: Angajații români doresc un program de lucru mai flexibil, iar instabilitatea pieței muncii îi determină să nu își schimbe angajatorul

Dan Fleşariu, EY România: Poate deveni sectorul imobiliar un vector de creștere pentru investițiile străine directe?

Radu Derscariu & Simona Bădoiu, Deloitte România: Declarația unică, ediția 2021 – ce se schimbă față de anii trecuți și ce neclarități rămân

Studiu EY: Activitatea IPO globală încheie în forță anul 2020, depășind așteptările pieței

Andreea Geacu, Deloitte România: Relațiile comerciale România-Turcia, puse în pericol de o prevedere nou introdusă în Codul Fiscal

Studiu Deloitte: Siguranța angajaților și revenirea la locul de muncă sunt principalele preocupări din perspectiva juridică ale organizațiilor, care anticipează reluarea unui nivel obișnuit de funcționare în prima jumătate a lui 2021


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Unsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Deoarece COVID-19 determină în continuare închiderea anumitor spații de folosință logistică, comercială sau de birouri, companiile trebuie să se asigure de faptul că sistemele de detecție și stingerea incendiilor sunt funcționale și că vor putea proteja în orice moment viața oamenilor, valoarea bunurilor depozitate și a clădirii.

Pandemia globală generată de virusul COVID-19 a făcut ca multe facilități, de producție, logistice, din HORECA, sau birouri, să se închidă o perioadă. În acest context este important de știut că, într-o clădire fără ocupanți sau numai cu personal de pază, trebuie respectate normele de protecție automată în vigoare în timp ce trebuie validat că protocoalele de răspuns se potrivesc cu noul grad de ocupare. De exemplu, se poate planifica în mod normal întreținerea clădirii și a instalației de monitorizare detecție de incendiu și sistemele automate de stingere.

În acest context, în cele ce urmează prezentăm 10 măsuri minimale, care trebuie realizate pentru a asigura faptul că sistemele sunt operaționale pentru detectarea și stingerea unui incendiu, dar și pentru a evita declanșarea accidentală automată a sistemului de sprinklere, ce va genera inundații ulterioare.

  1. Verificați funcționarea corectă a compresoarelor de aer din sistemul ACS aer–apă și efectuați probele periodice SILSI cu personalul autorizat.
  2. Asigurați-vă că toate robinetele sunt deschise, deoarece acestea trebuie să fie, în mod normal, în poziția deschis.
  3. Umpleți rezervoarele de motorină care alimentează motopompele de incendiu și generatoarele care alimentează depind pompele de incendiu.
  4. Confirmați că sistemul detecție incendiu nu are avarii și comunică în mod corespunzător cu stația de monitorizare de la distanță (acolo unde acest element este prevăzut în configurația instalației).
  5. Asigurați-vă că sunt monitorizate îndeaproape problemele și că este trimis personalul cu competențele și autorizațiile corespunzătoare, după caz. Multe clădiri se bazează pe personalul tehnic intern pentru întreținerea sistemelor de detecție a incendiilor, personal care este posibil să nu fie la fața locului în timpul declanșării instalației.
  6. În cazul în care sistemele de detecție incendiu existente nu au condiții de supraveghere / probleme monitorizate constant de la nivel local, luați în considerare asigurarea de mijloace de supraveghere temporară de la distanță. Dacă sistemul de alarmă de incendiu trimite o alarmă care indică o problemă cu sistemul de sprinklere cu declanșare automată, un tehnician trebuie să intervină pentru a se asigura că problema este rezolvată. În plus, o problemă a sistemului de detecție incendiu ar putea indica o lipsă de alimentare cu energie dacă managementul clădirii dorește să oprească alimentarea cu curent a clădirii pentru a economisi costuri la factura de electricitate.
  7. În caz de iarnă, stabiliți care sunt unitățile sau zonele climatizate pe care intenționați să le mențineți alimentate și impactul potențial asupra sistemelor de spriklere și drencere, dacă temperatura scade sub nivelul operațional al unui dispozitiv sau dacă este suficient de rece și poate genera înghețarea sistemului de stingere.
  8. Nu opriți circuitele de alimentare care deservesc compresoarele de aer, pompele de incendiu, voleți de desfumare, trape sau alte echipamente de protecție împotriva incendiilor.
  9. Monitorizați presiunea din instalații precum și existența robineților de la hidranți și a furtunurilor de incendiu, dar și cea a iluminatului de siguranță. Iarna monitorizați temperatura în toate zonele în care există componente de control al alarmei de incendiu (surse de alimentare, panouri de alarmă etc.) pentru a furniza protecție automată prin sprinklere. Asigurați-vă că senzorii de temperatură trimit semnalele adecvate către stația de supraveghere de la distanță și asigurați-vă că personalul de întreținere înțelege importanța de a răspunde imediat pentru a corecta condițiile de căldură scăzută sau presiuni necorespunzătoare ale instalației.
  10. În sfârșit, profitați de faptul că aveți clădiri sau zone neocupate ca să efectuați activități de întreținere sau reparații, cum ar fi monitorizarea pierderilor de apă ale sistemului de incendiu, care altfel ar fi dificile din cauza ocupării sau funcționării de rutină a clădirii. Cât timp clădirile sunt goale poate fi, de asemenea, un moment bun pentru a efectua testarea trimestrială, semestrială sau anuală și întreținerea sistemelor de protecție împotriva incendiilor.

[divider height=”30″ line=”1″]

 Autor: Lucian Anghel, Fondator și CEO, Timepal Romania și Facilities Management Services

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Un salariu minim decent – o nouă politică a Uniunii Europene

Alina Andrei, Cabot Transfer Pricing: Investiți în România – o perspectivă fiscală

Studiu EY: Sectorul energiei regenerabile dă semne că-și revine rapid, în pofida impactului COVID-19

Sănătatea și bunăstarea ocupanților în clădirile de birouri

Gabriela Streza, Valoria: Digitalizarea, un element esențial în vânzările B2B

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Cele 5 calități ale liderului, necesare în economia afectată de pandemie

EY România: „Amnistia fiscală, un moment zero în raporturile cu administrația fiscală”

Noua normalitate: audit și consultanță la distanță în economia post-COVID

Studiu EY: Liderii de business privesc dincolo de criză și configurează noi planuri de fuziuni și achiziții


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/

[divider height=”30″ line=”1″]

Sursă foto: Pixaby

[divider height=”30″ line=”1″]

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.