Raport EY: Standardizarea devine tot mai necesară pe măsură ce raportările de sustenabilitate se maturizează

  • Lipsa standardizării, a reglementărilor și a unui scop comun amenință încrederea în mișcarea de sustenabilitate în creștere
  • Cinci recomandări pentru a consolida încrederea și utilitatea informațiilor despre sustenabilitate

Investițiile în raportările  de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG) și implementarea efectivă a acestora sunt puse sub semnul întrebării din cauza lipsei de standardizare, de reglementare și de scop comun, se arată în The emerging sustainability information ecosystem, ultimul raport publicat de EY și Oxford Analytica. Inflația în creștere și războiul din Ucraina agravează aceste provocări. 

Potrivit raportului, acuzațiile tot mai numeroase de „greenwashing”[1] au devenit una dintre provocările majore pentru credibilitatea și succesul ESG. Abordarea acestor provocări și consolidarea încrederii în sistem este responsabilitatea numeroșilor actori care modelează ecosistemul sustenabilității, astfel încât ESG să ajungă să fie văzută de toate părțile co-interesate la egalitate cu ecosistemul general acceptat de raportare financiară. 

Raportul susține că nu s-a ajuns la un acord cu privire la ceea ce ar trebui să includă ESG, la modul de aplicare a parametrilor conveniți și la cea mai bună utilizare a datelor disponibile. Pentru a spori încrederea în ESG, „The emerging sustainability information ecosystem” (Ecosistemul emergent al informațiilor privind sustenabilitatea) punctează cinci domenii de bază care trebuie abordate:  

  1. Creșterea transparenței ratingurilor ESG 
  2. O mai bună înțelegere a diverselor utilizări ale informațiilor privind sustenabilitatea 
  3. Audit independent, alături de standarde și rigurozitate sporită în materie de raportare, cum se face în cazul raportării financiare    
  4. Elaborarea unor taxonomii general acceptate în materie de finanțare durabilă, pentru a contribui la eliminarea confuziei cu privire la ceea ce este considerat sustenabil și ceea ce nu este 
  5. Reducerea barierelor de intrare pentru cei din economiile emergente. 

Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Raportul oferă câteva recomandări utile care abordează aspecte precum materialitatea, transparența, metodologia de rating, fiabilitatea datelor etc., care pot submina credibilitatea sistemului de informații privind sustenabilitatea. Interesant este faptul că subliniază, de asemenea, necesitatea de a extinde domeniul de aplicare al raportării nefinanciare pentru a furniza informații relevante cu privire la impactul pe care activitățile legate de sustenabilitate, serviciile și produsele organizației îl au sau îl pot avea asupra mediului și societății în general, pe lângă riscurile mai consolidate legate de ESG care afectează întreprinderea”.

După cum se menționează în raport, aceste două utilizări primare ale informațiilor legate de durabilitate „nu se exclud reciproc, dar sunt adesea confundate”, cele din urmă fiind destinate în primul rând să sprijine părțile interesate financiare în luarea unor decizii de investiții „în cunoștință de cauză”, în timp ce primele sunt mai importante pentru o gamă mai largă de părți interesate, cum ar fi comunitățile locale, clienții, angajații, autoritățile de reglementare etc.

„Cu toate acestea, un număr tot mai mare de dovezi indică faptul că impactul negativ sau pozitiv semnificativ asupra mediului și societății poate afecta adesea, negativ sau pozitiv, performanța financiară a unei organizații în materie de costuri – de exemplu, creșterea costurilor datorate cheltuielilor de curățare, amenzi, despăgubiri, întârzieri în obținerea unor autorizații, față de costurile reduse rezultate în urma programelor de eficiență energetică și a resurselor, a proceselor de evitare și minimizare a deșeurilor etc. – veniturile  -de ex. venituri mai mici ca urmare a închiderii activității, a pierderii licenței de funcționare, a boicotării produselor de către clienți, față de venituri mai mari ca urmare a exploatării de noi piețe și/sau a extinderii celor existente sau a influențării preferințelor consumatorilor etc. – și alocarea de capital – de exemplu, riscul activelor blocate, care ar putea să nu mai genereze randamentele așteptate pe termen lung din cauza unor probleme sociale – confirmând legătura dintre aceste două perspective, aparent diferite.

Acest concept a fost preluat atât de standardul „Material Topic” al GRI din 2021, cât și de noua Directivă a UE despre raportarea privind dezvoltarea durabilă a întreprinderilor (CSRD), prin conceptul de „dublă materialitate” și sunt convins că o comunicare mai cuprinzătoare și mai transparentă a impactului organizațiilor, atât pozitiv cât și negativ, va contribui la îmbunătățirea credibilității și a încrederii în sistemul de raportare nefinanciară, atât de către părțile interesate financiare, cât și de cele nefinanciare” –  a completat Massimo Bettanin.

Raportul evidențiază necesitatea unei mai bune înțelegeri a ratingurilor ESG, a relevanței – inclusiv a diverselor utilizări ale informațiilor privind sustenabilitatea, precum și a condițiilor necesare pentru a permite auditul. Deși există legături tot mai strânse între ESG și raportarea financiară, raportul identifică vocile și perspectivele suplimentare care modelează ecosistemul ESG, inclusiv societatea civilă și persoanele angajate. Raportul face apel la o mai mare implicare a acestor grupuri pentru elaborarea unor standarde de raportare și de publicare, a unor taxonomii de finanțare durabilă și a unor ratinguri ESG care să servească investitorilor, inclusiv celor care se concentrează pe riscul financiar și pe impactul social. 


[1] Expresia de „Greenwashing” se folosește când o organizație cheltuiește mai mult timp și bani cu marketingul informației că este prietenoasă cu mediul, decât pentru minimizarea efectivă a impactului său asupra mediului. Este considerat un truc de marketing înșelător, menit să inducă în eroare consumatorii care preferă să cumpere bunuri și servicii de la mărci cu grijă față de mediu.


Ne puteți urmări și pe:

Intră în comunitatea BusinessMark – Ready for Business:


Opt din zece români consideră că schimbările climatice sunt cauzate de activitățile umane, iar 67% dintre aceștia și-au ajustat deja comportamentul de cumpărare pentru a limita impactul negativ asupra mediului, potrivit studiului Deloitte Sustainable Actions Index, realizat în 26 de țări. Aceste date plasează convingerile românilor și disponibilitatea acestora de a-și ajusta preferințele de cumpărare peste media altor țări din Europa Centrală incluse în raport.

Studiul arată, de asemenea, că schimbările climatice au devenit o sursă de anxietate, în special pentru persoanele care locuiesc în regiuni în care există riscul să se confrunte personal cu condiții meteorologice extreme, cum ar fi țările mai apropiate de ecuator. Cu toate acestea, chiar și în zonele în care consecințele schimbărilor climatice sunt relativ mai mici, cum ar fi Europa Centrală, proporția respondenților preocupați de aceste aspecte este ridicată. În România, 59% dintre participanții la studiu sunt îngrijorați din cauza schimbărilor climatice, ușor peste media din Europa Centrală, de 52%.

Raportul evidențiază, de asemenea, o corelație între preocupările climatice și declarațiile privind comportamentul responsabil față de mediu, precum economisirea energiei și a apei, evitarea risipei alimentare sau a apei și limitarea cumpărăturilor la produsele necesare. Alte acțiuni întreprinse de românii împotriva schimbărilor climatice, deși mai puțin frecvente, includ reciclarea sau compostarea deșeurilor menajere, reducerea sau eliminarea consumului de carne. În România, 71% dintre respondenți limitează consumul de energie în locuințe, 70% reduc risipa de alimente, 70% cumpără produse sustenabile (semnificativ peste media țărilor din Europa Centrală de 50%), 69% încearcă să cumpere doar ceea ce au nevoie, 63% reciclează sau compostează gunoiul menajer (peste media din Europa Centrală de 54%), 61% evită zborurile opționale sau de agrement și 58% cumpără produse locale. Alimentarea locuințelor cu energie regenerabilă și limitarea consumului de carne (28% fiecare) se regăsesc printre acțiunile mai puțin frecvente întreprinse de români pentru a limita schimbările climatice, arată studiul.

Analiza arată, de asemenea, o legătură strânsă între comportamentul durabil și vârstă. Respondenții mai tineri sunt mai predispuși să își ajusteze comportamentul pentru a face față schimbărilor climatice.

„Creșterea preocupărilor legate de mediu determină schimbarea comportamentului în rândul populației și al cetățenilor implicați în cauze care promovează politicile sustenabile. Aceste schimbări apar pe diferite planuri, de la ajustarea rutinei zilnice, până la alegerea angajatorilor și la așteptările din partea sectorului privat și a factorilor de decizie cu privire la sprijinirea acțiunilor de protecție a mediului. Deloitte s-a implicat în combaterea schimbărilor climatice într-o manieră proprie, prin investiții de un miliard de dolari în practica sa de sustenabilitate și mediu la nivel global, prin realizarea de studii pe această temă și propunerea de soluții, dar și prin împărtășirea celor mai bune practici în domeniu cu colegii și clienții noștri. Aceasta este o cauză pe care toată lumea, atât la nivel individual, cât și prin intermediul companiilor în care activează, trebuie să o sprijine,” a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Impactul activității companiilor asupra schimbărilor climatice influențează, de asemenea, alegerile profesionale și percepția oamenilor asupra angajatorilor, arată studiul Deloitte. În România, 44% dintre respondenți, preponderent din rândul tinerilor, spun că ar lua în considerare transferul la un angajator care pune un accent mai mare pe protecția mediului, ușor peste media țărilor din Europa Centrală, de 36%. Pe de altă parte, 35% dintre respondenți susțin că angajatorii lor au făcut deja schimbări pentru a-și desfășura activitatea într-un mod sustenabil.  

Un alt comportament influențat de anxietatea cauzată de schimbările climatice este preferința de vot. Studiul arată că, la nivel global, 50% dintre respondenți sunt mai predispuși să voteze pentru candidații care sprijină acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. În Europa Centrală, ponderea este ușor mai redusă, de 43%, în timp ce în România este de 37%.

Studiul Deloitte Sustainable Actions Index a fost realizat în 26 de țări la nivel global. Pentru Europa Centrală, raportul a fost realizat pe baza datelor colectate de la 4.000 de respondenți din Republica Cehă, Ungaria, Polonia și România.


Citește și:

ATIPIC Solutions: 1 din 5 mari contribuabili sunt deja sau urmează a fi vizitați de ANAF în 2022

Indicele EY Future Consumer: Creșterea costului vieții îi obligă pe consumatori să își restrângă controlul asupra finanțelor și să devină creativi în ceea ce privește sustenabilitatea

EY Payroll Survey 2022: Tot mai multe companii iau în calcul externalizarea activităților de resurse umane și salarizare

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Opinie EY România: Prețurile de transfer și relocările de investiții. Șapte puncte de atenție pentru companii

Săptămâna de lucru de patru zile este deja permisă de legislația muncii și se poate implementa în orice companie

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


  • Pentru prima dată de la mijlocul pandemiei, consumatorii acordă prioritate accesibilității în detrimentul sustenabilității
  • Piețele occidentale sunt pesimiste în ceea ce privește perspectivele economice viitoare în comparație cu piețele emergente
  • Provocări din ce în ce mai mari pentru fast fashion și fidelizarea clienților, deoarece 64% dintre consumatori ignoră ultimele tendințe în materie de modă

Consumatorii din întreaga lume se pregătesc să se retragă pentru o lungă perioadă de criză financiară, deoarece costul tot mai ridicat al vieții și incertitudinile geopolitice îi împing să caute controlul financiar pe fondul unei încrederi economice scăzute, potrivit celui mai recent indice EY Future Consumer Index (FCI).

Cea de-a zecea ediție a cercetării globale a 18.000 de consumatori, realizată în perioada 18 mai – 7 iunie 2022, arată că 79% dintre consumatori spun că finanțele lor reprezintă o preocupare, iar 62% dintre ei se așteaptă să crească și mai mult costurile vieții în următoarele șase luni. Aceste preocupări legate de finanțele personale afectează majoritatea tuturor nivelurilor de venituri, de la venituri mici (87%) la clasa de mijloc (77%) și până la venituri mari (64%).

În condițiile în care încrederea consumatorilor este în scădere, cercetarea relevă o perspectivă economică semnificativ pesimistă din partea piețelor occidentale, în comparație cu piețele emergente/alte piețe. Un număr mult mai mare de consumatori din SUA (54%), Regatul Unit (65%), Germania (84%) și Franța (85%) declară că sunt de părere că viața va rămâne la fel sau se va înrăutăți în următorii trei ani, în comparație cu Brazilia (21%), India (24%), Arabia Saudită (37%) și China (38%). Cu această continuă „mentalitate de urgență permanentă” adoptată de pandemie, consumatorii la nivel global se concentrează din ce în ce mai mult pe controlul cheltuielilor și pe reajustarea priorităților pentru a-și menține valorile și stilul de viață în fața perturbărilor.

În condițiile în care costurile de trai cresc în spirală în fiecare săptămână, cercetarea FCI arată că acum consumatorii cer accesibilitate, deoarece mai mult de unul din trei consumatori (35%) declară că sunt îngrijorați că nu vor avea suficienți bani pentru a cheltui pe alte lucruri decât cheltuielile de trai. Consumatorii nu se limitează la a renunța la produsele esențiale pentru a reduce costurile, ci încearcă noi branduri (33%) și trec la branduri private sau „mărci proprii” (21%), expunând în cele din urmă la risc o treime din piața de adresabilitate a unui brand.

Susținerea sustenabilității în raport cu tendințele

În ciuda impulsului și a presiunilor tot mai mari pentru a trăi într-un mod mai ecologic, eforturile consumatorilor sunt frânate de creșterea costului vieții. Șaizeci și șapte la sută dintre respondenții la nivel mondial spun că prețul ridicat al bunurilor și produselor sustenabile îi descurajează în mod semnificativ să le cumpere. Cu toate acestea, sentimentul consumatorilor față de sustenabilitate s-a îmbunătățit față de mai 2021: mai puțini asociază produsele sustenabile cu o calitate scăzută (67% mai 2021 vs. 58% mai/iunie 2022) sau cu o durabilitate slabă (58% vs. 50%) și tot mai mulți au încredere din ce în ce mai mare în informațiile despre produsele sustenabile de la companiile care le produc (lipsa de încredere a scăzut de la 59% la 51%). Consumatorii caută noi metode de consum conștient, 87% dintre respondenți încercând să nu mai risipească alimente și 36% spunând că vor cumpăra mai multe produse second-hand, în creștere de la 30% în februarie 2022.

Impulsionați de cererea actuală de accesibilitate, consumatorii înlocuiesc categoriile de cheltuieli neesențiale și caută alternative, făcând ca ceea ce au să fie mai sustenabil. 64% dintre respondenții la nivel global declară că nu mai simt nevoia de a ține pasul cu tendințele sezoniere ale modei, iar mai mulți (69%) încearcă să își repare bunurile, mai degrabă decât să le înlocuiască, ceea ce reprezintă o provocare pentru comercianții cu amănuntul de produse fast fashion, care vizează un consumator mai conștient. Șaizeci la sută dintre respondenți afirmă că se simt mai confortabil în propria piele, bazându-se mai puțin pe frumusețe și produse cosmetice pentru a-și spori încrederea, în creștere cu 7% față de octombrie 2021.

Consumatorii sunt descurajați de protecția datelor online

Sondajul arată că un număr mic, dar în creștere, de respondenți sunt interesați să exploreze experiențele digitale emergente. Aproximativ unul din zece (12%) dintre consumatorii respondenți (18% în rândul milenialilor și 15% în rândul generației Z) au folosit monede digitale, au experimentat metaversul (9%) sau au cumpărat un produs virtual (8%), în mare parte datorită consumatorilor mai tineri și mai înstăriți.

Cu toate acestea, pe măsură ce lumea digitală se extinde, consumatorii devin extrem de precauți în ceea ce privește partajarea datelor lor. La nivel global, 86% dintre respondenți spun că sunt îngrijorați de furtul de identitate/fraudă și 72% sunt îngrijorați atunci când împărtășesc informații personale pe un site web/aplicație. În plus, 80% sunt îngrijorați de aplicațiile care le urmăresc mișcările; temeri care sunt resimțite puternic de toate generațiile.

Georgiana Iancu, Partener, Lider Consumer Products & Retail, EY România: „Sectorul bunurilor de larg consum se află din nou la o răscruce de drumuri. Văzând cum consumatorii caută să preia controlul asupra finanțelor lor și să facă față inflației în creștere, producătorii și comercianții deopotrivă vor trebui să acționeze agil şi rapid pentru a adresa temerile consumatorilor, în special cele legate de preț, folosindu-se de brandurile private ca o ancoră pentru loialitatea clientelei. Fidelizarea consumatorilor va ajuta furnizorii să culeagă beneficiile atunci când clienții se vor putea întoarce cu mai multe venituri disponibile.

O altă provocare pentru sectorul bunurilor de larg consum este aceea de a asigura sustenabilitatea produselor la preţuri accesibile. Şi nu în ultimul rând, odată cu extinderea online-ului peste offline, comercianții vor trebui să investească în securitatea cibernetică în toate elementele afacerii lor pentru a putea capta beneficiile accesului la datele şi preferințele consumatorilor – neîncrederea vizavi de protecția datelor arătată chiar şi în rândul consumatorilor tineri, cu un apetit mai mare pentru experiențe digitale de consum, ridică un semnal de alarmă pentru comerțul online şi o zonă de focus pentru operatorii care acționează în domeniu.”

Cea mai recentă ediție a EY Future Consumer Index este disponibilă aici.


Citește și:

EY Payroll Survey 2022: Tot mai multe companii iau în calcul externalizarea activităților de resurse umane și salarizare

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Opinie EY România: Prețurile de transfer și relocările de investiții. Șapte puncte de atenție pentru companii

Săptămâna de lucru de patru zile este deja permisă de legislația muncii și se poate implementa în orice companie

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


  • 42% dintre respondenți au declarat că doresc să inițieze noi proiecte în domeniul logisticii și lanțurilor de aprovizionare în România în următorul an
  • Aproape un sfert din viitoarele investiții în România (24%) vor fi atrase de regiunea de Vest
  • Toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un factor decisiv în decizia lor de a își menține sau extinde activitățile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici

România a rămas o destinație preferată pentru investitori, în Europa de Est, după doi ani de pandemie și având în vedere situația din Ucraina. România s-a clasat pe locul al 16-lea (4%) din 32 de țări în clasamentul țărilor cele mai atractive pentru investiții în 2022, depășind țări precum Ungaria (2%) şi Republica Cehă (2%) și se află aproape de Polonia, al cărei procentaj este de 6%.

În 2022, 56% dintre companiile străine intenționează să înființeze sau să își extindă operațiunile din România, ceea ce plasează această țară pe locul al patrulea, la egalitate cu Franța și în urma Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) și Regatului Unit (58%). Totodată, România se situează deasupra mediei europene, care este de 53%.

Cu toate acestea, România ar trebui să își concentreze atenția asupra perspectivelor pe termen lung, în următorii trei ani, având în vedere prognozele, care arată că atractivitatea va scădea de la 41% în 2021 la 34% în 2022.

Totuși, actuala situație ar putea da naștere unui paradox, deoarece România are multe oportunități în viitor. Una dintre ele este relocarea companiilor din Ucraina. România este într-o poziție privilegiată la nivel european în ceea ce privește planurile liderilor executivi de a își reloca serviciile de asistență pentru întreprinderi și funcțiile de lanțuri de aprovizionare în Europa (operațiuni de „reshoring” și „nearshoring”) pentru a reduce la minimum impactul viitoarelor perturbări.

„Cu o criză aflată pe final – pandemia și o alta în plină desfășurare – războiul din Ucraina, economia noastră este din nou pusă la încercare, însă ne aflăm şi în faţa unei oportunități: sprijinirea cât mai multor companii provenind din zonele afectate care ar putea căuta să își mute activitatea peste granițe și să aleagă țara noastră ca posibilă destinație. Totodată, pachetele de asistență europene destinate statelor membre vor ajuta România să își asigure necesarul pentru crearea unui mediu stabil, care ar trebui să atragă și mai mulți investitori străini”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Regiunea vestică a României vizează primul loc

La nivel european, Bucureștiul se poziționează pe locul al 25-lea din 44 de orașe, depășind capitale precum Budapesta, Vilnius, Riga, dar și importante orașe europene, precum Munchen, Porto, Rotterdam, Geneva, Valencia.

În 2021, București a fost în mod clar cel mai vizat oraș din România pentru ISD, conducând clasamentul cu 38,9%, în timp ce regiunea vestică a însumat 19,5% din investițiile străine directe, singurii reprezentanți fiind județele Arad și Timiș.

Cu toate acestea, decalajul dintre regiunea de Vest și București poate fi aproape egal din punctul de vedere al planurilor investitorilor pentru acest an. Aproape un sfert din viitoarele investiții în România (24%) va fi atras de regiunea Vest, principalul județ din această zonă fiind Sălaj, cu 9% din investiții, urmat de Arad, Timiș și Bihor, toate cu câte 5%.

Muntenia se situează pe locul al treilea, Argeș și Prahova fiind singurele reprezentante, fiecare cu câte 3,5% din investițiile totale. Pe de altă parte, zona nord-estică a României este reprezentată de județul Neamț (1,8%) și județul Suceava (1,8%).

În partea de sud a României, singurul județ care va atrage investiții, potrivit respondenților, este Teleorman, cu 1,8% din total.

Diferit de anul trecut este faptul că județe precum Sibiu, Brașov sau Ilfov nu reprezintă destinații pentru investiții în opinia investitorilor.

Lanțurile de aprovizionare și logistica, preferate de investitori pentru al doilea an consecutiv

Pandemia a afectat operațiunile de lanțuri de aprovizionare și logistică la nivelul întregului continent european, determinând companiile să dorească relocarea activităților mai aproape de piețele de origine și de clienții locali. Comparativ cu 2020, când au fost înregistrate 595 de proiecte, în 2021 s-au înregistrat 655 de proiecte în domeniul logisticii. În 2021, numărul de proiecte industriale a depășit nivelul de dinainte de criză, reflectând un efect de revenire și o reorganizare globală a lanțurilor de aprovizionare.

Conform predicțiilor din ediția 2021, România devine un centru al operațiunilor de logistică și producție tot mai mare în Europa de Est, datorită competitivității sale în materie de costuri și a ofertei de forță de muncă, evenimentele din Ucraina acționând ca un catalizator în acest sens. În prezent, România este cea mai dorită destinație pentru investiții în 2022 în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare și logistică.

Diferența majoră față de anul trecut rezidă în creșterea popularității serviciilor de asistență pentru întreprinderi, care au depășit producția. Cea mai mare creștere a fost înregistrată de proiectele de cercetare-dezvoltare, de pe locul al șaptelea în 2021, pe locul al patrulea în 2022.

IMM-urile și politicile de mediu ar trebui să reprezinte prioritățile României

În 2021, investitorii considerau că principalele trei priorități cărora România trebuie să le acorde atenție sunt: sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului și creșterea calității și a valorii adăugate a produselor.

În 2022, principalele două priorități au rămas aceleași, subliniind un mesaj puternic către sectoarele public și privat din România și anume că IMM-urile și mediul trebuie să rămână temele cele mai importante. Totuși, în 2022, a treia poziție este ocupată de inovație și sectorul tehnologiilor avansate. Această temă a urcat opt poziții comparativ cu anul trecut.

La nivel european, studiul a relevat că percepția și perspectivele liderilor executivi ai IMM-urilor sunt mai puțin optimiste decât cele ale conducătorilor de companii multinaționale. Numai 26% dintre companiile mici au declarat că planurile lor de investiții s-au extins datorită pandemiei, comparativ cu 64% dintre companiile mari.

Cu toate acestea, numai 44% dintre IMM-uri intenționează să investească în Europa în anul următor sau în următorii trei ani, iar 58% consideră că atractivitatea Europei va crește în același interval. Totodată, 83% dintre companiile mari plănuiesc să investească în Europa.

Pentru IMM-uri este important să beneficieze de sprijinul autorităților. De exemplu, toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un factor decisiv în decizia lor de a își menține sau extinde activitățile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici.

Sustenabilitatea, un sector primordial pentru România

Încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului a fost selectată pentru al doilea an consecutiv drept al doilea cel mai important aspect asupra căruia România ar trebui să își canalizeze eforturile în viitor pentru a rămâne competitivă în rândul economiilor globale. Totuși, atunci când au fost întrebați cum poate România să rămână atractivă din punctul de vedere al sustenabilității, aproximativ 59% dintre liderii executivi au declarat că este nevoie de reglementări pentru a susține practici comerciale durabile (de exemplu, obligații de reciclare, reglementarea protecției biodiversității, standarde pentru clădiri ecologice). 45% dintre aceștia au fost de părere că România trebuie să își îmbunătățească potențialul de decarbonare a lanțurilor de aprovizionare (de exemplu, prin reducerea transporturilor, prin acces la materiale durabile).

Aproape același procentaj de respondenți (43%) au declarat că este important să se majoreze numărul de surse regenerabile în producția de electricitate, iar 42% au menționat că România ar trebui să asigure existența abilităților și competențelor necesare pentru a facilita proiectele de sustenabilitate.

Atractivitatea percepută a României

Atractivitatea unei destinații este definită ca o combinație între imagine, gradul de încredere a investitorilor și percepția privind capacitatea țării sau zonei respective de a oferi cele mai competitive beneficii pentru ISD.

În cadrul studiului de atractivitate EY pentru România, cercetarea în teren a fost realizată de Euromoney între 2 și 31 martie prin intermediul interviurilor online cu 101 lideri de companii internaționale relevante, dintre care 50% sunt deja stabilite în România, iar 50% sunt stabilite în afara țării.


Citește și:

EY Payroll Survey 2022: Tot mai multe companii iau în calcul externalizarea activităților de resurse umane și salarizare

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Opinie EY România: Prețurile de transfer și relocările de investiții. Șapte puncte de atenție pentru companii

Săptămâna de lucru de patru zile este deja permisă de legislația muncii și se poate implementa în orice companie

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


Pe 15 iunie 2022, vă invităm la o nouă ediție a Brașov HR Vibes, eveniment ce va avea loc în format hibrid„in person”, la Hotel Kronwell, și online, pe platforma MyConnector. HR Vibes este proiectul prin care ne dorim să creăm comunități locale de profesioniști în resurse umane.

Ne uităm cu atenție la contextele locale, creăm discuții adaptate și încurajăm specialiștii să facă schimb de experiență. Ne propunem să conturăm imaginea viitorului în muncă prin ochii specialiștilor, dar și să discutăm despre cum am gestionat provocările ultimilor ani, despre cum ne adaptăm prezentului în schimbare. Vorbim despre trenduri, dar ne raportăm la realitate, vorbim despre viitor într-o notă pragmatică.

Evenimentele din seria HR Vibes continuă și în alte orașe:

  • Timișoara HR Vibes – 9 iunie 2022, Iulius Congress Hall
  • Iași HR Vibes – 23 iunie 2022, Palas Congress Hall
  • Oradea HR Vibes – 30 iunie 2022

 

  • Confirmă progresele înregistrate în îmbunătățirea mijloacelor de trai ale comunității prin extinderea programelor de aprovizionare cu materii prime, semnătură proprie, reducerea utilizării materialelor plastice virgine în ambalaje și reducerea impactului climatic în cadrul operațiunilor deținute.
  • Progrese în ceea ce privește obiectivele de diversitate, echitate și incluziune (DE&I): depășirea obiectivului privind numărul femeilor în conducerea executivă cu >2X și îmbunătățirea reprezentării populației de culoare din America în funcții de management cu 60% față de anul trecut.
  • Continuă să contribuie la crearea de valoare pe termen lung pentru afaceri, prin investiții continue în ESG și în reziliența lanțului de aprovizionare

Mondelēz International a publicat Raportul 2021 Snacking Made Right, demonstrând progresele înregistrate în raport cu obiectivele ESG (Environmental, Social and Governance – Mediu, Social și Guvernanță) pe termen scurt și lung. Raportul confirmă progresele înregistrate în construirea unei companii mai sustenabile în domeniul gustărilor, bazată pe crearea de valoare pe termen lung atât pentru companie, cât și pentru comunități. Mondelēz International continuă să se concentreze, din poziția de lider în domeniile în care compania poate contribui, pe creșterea impactului pozitiv – inclusiv să contribuie la construirea unui sector prosper pentru cacao, să reducă deșeurile de ambalaje și să reducă amprenta operațiunilor sale asupra mediului.

Strategia și obiectivele ESG ale Mondelēz International au ca prioritate producerea unei schimbări sustenabile la scară largă, prin abordări inovatoare și holistice, prin colaborare pentru transformarea întregului sector și prin adoptarea de soluții măsurabile. ESG este esențial pentru scopul companiei – acela de a oferi oamenilor gustarea potrivită, pentru momentul potrivit, în modul potrivit. Raportul Snacking Made Right din 2021 demonstrează progrese măsurabile în domenii cheie de interes, inclusiv o aprovizionare mai sustenabilă cu ingrediente; îmbunătățirea ambalajelor prin faptul că ambalajele noastre sunt concepute pentru a fi reciclabile și eliminarea materialelor dificile din acest punct de vedere; acțiuni sporite pentru a contribui la abordarea schimbărilor climatice; inițiative pentru a avansa DE&I; și sprijin pentru starea de bine a consumatorilor și a comunității.

„O mentalitate orientată către sustenabilitate a fost de mult timp integrată în strategia noastră de dezvoltare a business-ului, deoarece continuăm să creăm valoare, să avem un business mai rezilient și să accelerăm ambiția noastră de a construi o companie mai sustenabilă în domeniul gustărilor”, a declarat Dirk Van de Put, președinte și CEO al Mondelēz International. „Sunt mândru de progresul semnificativ pe care compania noastră l-a înregistrat în raport cu obiectivele noastre ambițioase ESG, care sunt parte integrantă a succesului pe termen lung al business-ului nostru și ne ajută să abordăm unele dintre problemele cheie cu care se confruntă lumea în general.”

Progresele înregistrate în 2021 în ceea ce privește obiectivele ESG ale companiei includ:

Materii prime sustenabile
  • Atingerea unui număr de 209.954 de fermieri înregistrați în cadrul programului Cocoa Life (depășind obiectivul pentru 2022 de 200.000 de fermieri de cacao înregistrați în cadrul programului)
  • 75% din volumul de cacao pentru brandurile de ciocolată furnizat prin programul Cocoa Life (creștere de7% față de 2020)
  • 91% din volumul de grâu necesar pentru producția de biscuiți pentru țările europene cultivat în cadrul cartei Harmony (+15% față de2020)
  • 100% din volumul de ulei de palmier certificat RSPO (din 2014), cu o trasabilitate de 99% până la moară și 87% din păduri monitorizate

Climă & mediu

  • Reducerea cu 21% a emisiilor de CO2 Scope 1 și 2 (referință 2018)
  • 32% din totalul energiei electrice utilizate în cadrul operațiunilor deținute provine din energie regenerabilă (+9% comparativ cu 2020)
  • 100% utilizare de energie electrică din surse regenerabile în Brazilia, Peru și în unitățile de producție din Marea Britanie
Ambalaje
  • 95% din ambalajele concepute să fie reciclabile (+1% față de 2020)
  • În curs de utilizare a unui conținut de plastic reciclat de 5% până în 2025, față de 0,5% utilizat în 2021 (nivel de referință 2020)
  • 72.100 de tone metrice de materiale pentru ambalaje eliminate (valoare de referință 2013)
Starea de bine a angajaților și a comunității
  • 39% femei în conducerea executivă1; depășind obiectivul de dublare până în 2024 (referință 2018)
  • 5% reprezentare a populației de culoare în funcții de management (SUA) 2; o creștere de 60% de la an la an
  • 61% sisteme de monitorizare și remediere a exploatării copiilor prin muncă (CLMRS) în comunitățile Cocoa Life din Africa de Vest (+33% față de2020)
  • Peste 50 de milioane de dolari în numerar și donații în produse, în 2021
Gustă cu atenție
  • 18% dintre pachete prezintă logo/simbolul Gustă cu atenție pentru controlul porțiilor (+4% față de2020)
  • 17% din veniturile nete pentru gustări provin din controlul porțiilor acestora (+1% față de 2020)

„Raportul din acest an documentează repere importante care marchează 10 ani de călătorie în domeniul sustenabilității, în care am atins o scară largă în programele noastre de aprovizionare cu materii prime sustenabile, Cocoa Life și Harmony Wheat. Cu Cocoa Life, am construit cel mai mare program de sustenabilitate pentru cacao și am atins obiectivul pe care ni l-am stabilit în 2012, investind peste 400 de milioane de dolari în program pentru a sprijini mijloacele de trai ale fermierilor, ajungând la aproape 210.000 de cultivatori de cacao și, mai important, observând un impact pozitiv la scară largă”, a declarat Christine Montenegro McGrath, Senior Vice President și Chief Global Impact and Sustainability Officer la Mondelēz International. „Problemele pe care le abordăm sunt sistemice, necesitând transformarea lanțului de aprovizionare și a business-ului. De aceea, abordarea noastră integrată nu este concepută doar pentru a ataca cauzele profunde, ci și integrată în strategia noastră de dezvoltare a business-ului. Ne-am angajat să măsurăm impactul pe care îl avem și să investim în soluții scalabile și în inovație, astfel încât să putem genera schimbări de durată.”

Dincolo de progresele înregistrate pentru atingerea obiectivelor în 2025, compania a continuat să demonstreze un angajament continuu de a avansa agenda sa ESG cu obiective, investiții și finanțări mai ambițioase pentru a aborda probleme precum schimbările climatice și deșeurile de ambalaje, inclusiv:

  • Stabilirea unui obiectiv pe termen lung de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050

1 Leadership Team și nivelul următor

2 Management definit ca roluri de management de nivel executiv

  • Investirea în Circulate Capital Ocean Fund pentru a sprijini colectarea mai multor deșeuri de plastic decât produce în prezent compania în India și Asia de Sud-Est
  • Emiterea primei obligațiuni verzi a companiei în septembrie 2021 – la momentul respectiv, cea mai mare emisiune din industria alimentelor ambalate și a bunurilor de consum
Despre Cocoa Life

Cocoa Life este programul global de achiziții sustenabile de cacao al Mondelēz International. Cacao este esența ciocolatei noastre și este vitală pentru business-ul nostru, așa că obiectivul nostru este „să facem cacao în modul potrivit”. A face lucrurile în modul potrivit înseamnă să abordăm provocările complexe cu care se confruntă cultivatorii de cacao și comunitățile acestora, inclusiv schimbările climatice, inegalitatea de gen, sărăcia și munca copiilor. Cocoa Life abordează aceste provocări în mod holistic în șase țări cultivatoare de cacao: Ghana, Coasta de Fildeș, Indonezia, Republica Dominicană, India și Brazilia. Colaborăm cu ONG-uri, guverne, parteneri de implementare, fermieri și alții, pentru a contribui la dezvoltarea de soluții sistemice, transformând cultivarea cacauei în afaceri mai sustenabile, împuternicind comunitățile și conservând și restabilind pădurile. Aflați mai multe la adresa www.cocoalife.org.


Citește și:

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Cristina Săulescu, Cabot Transfer Pricing: Facilități fiscale în 2022

Sondaj Herbalife Nutrition: Antreprenorii români dezvăluie că secretul succesului este reziliența, capacitatea de a profita de oportunitățile de a învăța și de a se dezvolta

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


Cei mai mulți dintre românii din marile orașe au fost dispuși să aloce între 200 și 500 de lei anul acesta pentru cadourile de Paști, aceeași sumă fiind prevăzută și pentru masa festivă de Paști, arată cel mai recent studiu Future Consumer Index, realizat de EY România, la finalul lunii aprilie 2022 în rândul consumatorilor români din mediul urban, cu studii universitare și postuniversitare și venituri peste medie. Totodată, 2022 a fost un an în care nici biletele de avion, nici pachetele de vacanță nu au avut căutare. Din câte se pare, românii sunt, asemeni respondenților indexului global, îngrijorați de evoluția economică viitoare, astfel încât într-o proporție covârșitoare declară că intenționează să economisească sume mai mari (68%) și să investească în educație (22%).

Erodarea puterii de cumpărare s-a văzut în sumele alocate pentru sărbătorile de Paști de anul acesta. Astfel, deși 63% au declarat că nu au așteaptat o campanie de reduceri și nici nu au economisit pentru a face cumpărăturile pentru masa de Paști , majoritatea respondenților studiului EY România – 65%, au spus că au alocat între 200 și 500 de lei anul acesta. Un procent de 28,5% dintre ei au spus că au fost dispuși să cheltuiască între 500 și 1.000 de lei. În același timp, 8,7 % au arătat că au prevăzut cheltuieli de sub 200 de lei, același procent indicând și că au fost gata să scoată din buzunar peste 1.000 de lei. Majoritatea au declarat că au cheltuit cu 30% mai mult decât anul trecut.

În ceea ce privește cadourile oferite anul acesta de Paști, 44% dintre respondenți au arătat că ele s-au situat între 200 și 500 de lei, 21,5 % între 500 și 1.000 de lei, 19,3 % sub 200 de lei și doar 15 % au spus că au trecut de 1.000 de lei. Totodată, cei care au completat răspunsurile pentru studiul Future Consumer Index au arătat că au resimțit în proporție de 37,3% o creștere a valorii cumpărăturilor de anul acesta de cel puțin 10-20%, în vreme ce 18% dintre respondenți au spus că au văzut o creștere și de 30% și peste anul acesta. De asemenea, este de remarcat și că un procent destul de important, 22%, a spus că sumele cheltuite au fost comparabile cu cele de anul trecut.

”De doi ani așteptăm o revenire la normalitate. Tocmai când părea că suntem aproape, ne-am apropiat de o nouă criză. Și, dacă studiul global EY Future Consumer Index a arătat cum, într-o perioadă de creștere a inflației și de tulburări globale, oamenii din întreaga lume au regândit fundamental felul în care își trăiesc viața și s-au întrebat ce relație își doresc cu adevărat cu consumerismul și valorile acestuia, și studiul EY România ne arată schimbări mari în comportamentul consumatorului român”, declară Georgiana Iancu, Partener, liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România. ”Am trecut destul de brusc, aș zice, de la frenezia cumpărăturilor și euforia sumelor mari alocate sărbătorilor de la finalul anului trecut – peste 1.500 de lei, la mai multă cumpătare în alocările bugetare. Ba, mai mult, românii încep să urmeze trendul global și să economisească, respectiv să investească în educație”, a mai spus Georgiana Iancu.

Studiul EY România arată că, în contextul economiei actuale, cele mai importante criterii în funcție de care se va lua decizia de cumpărare sunt: calitatea – 65,6%, prețul – 37,3%, sustenabilitatea produselor – 20%, posibilitatea de livrare la domiciliu – 19,7%, proveniența – produsele tradiționale în detrimentul unor produse de import – 18, 9%, proximitatea – 12,2%. Doar 10% dintre respondenți iau decizia de cumpărare în funcție de puterea brandului.

Când li s-a cerut să evalueze impactul situației actuale – criza geopolitică, sanitară, economică, majorarea inflației -asupra situației personale, cei mai mulți (68%) dintre respondenți au răspuns: ”Acum încerc să economisesc mai mulți bani decât în trecut”, 48,3 % că au reușit să-și atingă (unele sau toate) obiectivele financiare, deoarece au economisit în timpul pandemiei, în vreme ce 19% au declarat că li se pare dificil să plătească pentru produse esențiale, cum ar fi alimente, îngrijire medicală și locuință. 60% dintre cei care au completat chestionarul au declarat că li s-au redus investițiile, 41% că li s-au redus dividendele, iar 22% că au suferit pierderi financiare. ”Incertitudinea privind gestionarea costurilor de trai în creștere a determinat 60% dintre respondenții globali să-și dorească să economisească mai mult în viitor, iar jumătate dintre ei au anunțat că deja adoptaseră acest comportament. Faptul că tendința se regăsește și în cazul consumatorilor români, dar și că aproape o cincime dintre ei se confruntă cu greutăți financiare nu arată decât o nouă diminuare drastică a încrederii consumatorilor, care împinge și mai departe în timp revenirea așteptată a consumului”, crede Georgiana Iancu. 

62% dintre respondenți sunt de părere că va dura cel puțin 1-2 ani până când situația economică provocată de creșterile de prețuri la energie și de conflictul geopolitic nu ne va mai influența modul în care ne trăim viața, în vreme ce 18% cred că conflictul geopolitic și criza economică vor dura cel puțin 4-12 luni. De remarcat procentul mare al celor care spun că nu pot estima – 17,2%.

În ceea ce privește tendințele pe următoarele șase luni, românii estimează că vor aloca cele mai mari sume de bani pentru produsele alimentare, pentru economii și investiții, dar și pentru educație și experiențe – relaxare, divertisment și sport.

De asemenea, atunci când vor lua decizia de cumpărare, majoritatea respondenților (între 70-76%) declară că vor ține cont de reputația companiei, se vor ajuta de recenziile produselor, dar vor fi atenți și la grija companiei față de angajați. Pe următoarele locuri în luarea deciziei se află transparența de care dau dovadă companiile, dar și activitățile de susținere a comunității – afirmație valabilă pentru 59,2% dintre respondenți.

Românii au așteptări mari de la companii: ”Comportamentul companiei este la fel de important ca produsele/ serviciile vândute” cred cei mai mulți dintre consumatori, pe locurile următoare situându-se responsabilitatea în influențarea unor schimbări pozitive în lume și grija față de angajați care, potrivit respondenților studiului EY, ar trebui să vină înaintea profitului.

Studiul EY România evidențiază și preocupările față de mediu ale consumatorului român. Astfel, cei mai mulți s-au arătat îngrijorați față de nivelul mare de deșeuri cu care ne confruntăm, dar și de gradul de poluare al apei și al aerului. Schimbările climatice îngrijorează și ele un număr mare de respondenți, ca și respectarea drepturilor omului. Surprinzător, pe ultimul loc între preocupări se află inegalitatea bogăției. 


Citește și:

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Cristina Săulescu, Cabot Transfer Pricing: Facilități fiscale în 2022

Sondaj Herbalife Nutrition: Antreprenorii români dezvăluie că secretul succesului este reziliența, capacitatea de a profita de oportunitățile de a învăța și de a se dezvolta

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


Credit foto: Pexels.com


Pe 14 aprilie 2022, a avut loc o nouă ediție a „reTAG – a retail, FMCG & e-commerce conference for the modern world”, eveniment ce a reunit peste 200 de speakeri și participanți, atât online, cât și fizic, la Radisson Blu Hotel din București.

Pe parcursul celor două sesiuni, am vorbit despre rolul pandemiei ca factor accelerator în procesul de digitalizare al acelor business-uri care nu aveau consolidată o strategie digitală pentru brandurile lor, despre perspectivele de creștere pe sectorul e-commerce pentru următorii ani, despre tendințele consumatorilor în mediul online, despre provocările cu care se confruntă companiile atât din cauza situației economice instabile, cât și a provocărilor de securitate regională, dar și despre ce pot face organizațiile pentru a-și consolida brandurile și pentru a se ridica la așteptările consumatorilor, tot mai exigenți în ultima perioadă.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie de discuție ale evenimentului, ce a inclus o sesiune de prezentări și un panel de dezbatere. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Prima sesiune a fost deschisă de Andrei Elvădeanu, Director Cercetare Cantitativă, iSense Solutions, care a prezentat un studiu despre sustenabilitate și rolul retailerilor în încurajarea unui comportament sustenabil. La studiu au participat 1 000 de persoane din mediul urban.

Oamenii au spus că, pentru ei, sustenabilitate înseamnă: consumul responsabil al resurselor, protecția mediului înconjurător și o activitate pe termen lung. Acestea au fost top trei răspunsuri. Cele mai importante probleme de mediu sunt similare cu cele de la nivel global, însă putem observa din studiu că tăierea pădurilor și reciclarea insuficientă sunt preocupări specifice pentru cetățenii români. Ce fac oamenii? 60% dintre participanții la studiu declară că reciclează foarte des. Mai sunt persoane care fac economie la electricitate sau la gaz. Sigur, acest comportament este legat și de economisire, nu doar din grija pentru mediu.

Când ne uităm la generații, avem parte de o surpriză. Mă așteptam ca tocmai tinerii să fie cei care reciclează cel mai mult, dar dacă ne uităm, cei între 18 – 29 ani reciclează cel mai puțin. Cel mai mult reciclează persoanele între 46 – 65 ani. Colectarea selectivă este principalul comportament al oamenilor, potrivit acestui studiu. Oamenii mai recilează baterii, sticlă, hârtie.

Întrebarea este: unde reciclăm? Avem cele mai multe locuri pentru a recicla plastic și baterii, adică exact lucrurile pe care le și reciclăm. Acolo unde avem posibilitatea sau suntem susținuți în a avea un comportament sustenabil, mi se pare că o și facem. Cel mai puțin reciclăm ulei folosit, substanțe periculoase sau chiar moloz și materiale din construcții.”

În continuare, Romeo Dumitru, Supply Chain Operations Expert, APTUS Manhattan Associates GeoPartner EE, a vorbit despre beneficiile automatizării depozitelor și beneficiile pe care astfel de soluții aduc le au în a facilita fluxul prin care un produs ajunge de la retailer la consumator.

Automatizarea este vedeta timpurilor noastre. Noi vedem câteva elemente care, practic, au împins întreaga omenire către automatizare. În primul rând, sunt reduse costurile cu forța de muncă. Totodată, automatizarea acoperă lipsa acută de forță de muncă la nivel global, iar piața are cerințe de flexibilitate și acuratețe tot mai mari. Factorii foarte importanți, care influențează acest trend, sunt aceia că în ultimii ani, costurile cu echipamentele automate nu mai sunt așa prohibitive, ci sunt din ce în ce mai mici, îmbunătățirile sunt din ce în ce mai complexe și mai acoperitoare pentru multe variante.  În plus, odată cu pandemia, au apărut niște rupturi în supply chain, care foarte greu au putut fi compensate. Acestea au început înainte de pandemie, de fapt, cu criza majoră de containere din China. Automatizările au scăzut, totodată, presiunea legată de lipsa forței de muncă – mă refer aici la ieșirea din zonele tradiționale, aglomerate, urbane, de unde îți căutai forță de muncă. Automatizările au scăzut această presiune, astfel că nu mai depinzi atât de mult de demografie. Când discutăm de automatizare, discutăm de trei zone: automatizările clasice, care au apărut acum cel puțin 10 ani, robotică – roboței de picking la bucată, la baxuri, dar și inteligența artificială – vorbim aici de Order Management System, care ține cont de trendul pieței pe anumite zone segmentate din punct de vedere marketing, cât și în zona de automatizări în depozit. Un beneficiu este acela că, prin automatizare, crește foarte mult eficiența; sunt mult mai puține erori. Avem costuri optimizate și un sistem care face foarte ușor trecerea de la 10.000 mp2, de exemplu, la 20.000 mp2”.

Liliana Caimacan, Head of Global Innovation, Tata Consumer Products, Professor of Marketing & Innovations, Hult International Business School, și Daniel Rukare, Professor of Practice in Innovation and Entrepreneurship, Hult International Business School, invitații speciali ai evenimentului, au vorbit despre e-commerce și transformarea organizațională într-o lume volatilă, incertă, complexă și ambiguă (E-commerce and Business Transformation in the VUCA World).

Cei doi au vorbit despre evoluția modelelor de afaceri, astfel încât să răspundă la schimbările din mediul de afaceri, despre ce fac companiile mari pentru a crea modele de afaceri inovatoare, cu accent atât pe adaptare, cât și pe reziliență, despre cum își pot seta obiectivele astfel încât să țină cont de comportamentul consumatorilor, cât și despre strategii de identificare a elementelor, resurselor și parteneriatelor ce pot accelera transformarea organizațională.

Comportamentele consumatorilor sunt într-o continuă schimbare, iar în prezent ei sunt mai implicați ca niciodată: acțiunile lor au impact asupra organizațiilor, cărora li se solicită să fie diferite, să găsească soluții clare și invoatoare și care să răspundă nevoilor lor specifice. În alte cuvinte, am putea spune că, în ziua de astăzi, consumatorii dețin mai multă putere ca niciodată, pentru că sunt conectați la tehnologie, știu tot ce se întâmplă, iar atenția lor trebuie percepută de companii ca o recompensă, nu ca un drept. Dacă ai un brand, ar trebui nu doar să ai întotdeaua consumatorul în minte, ci și să îi atragi atenția. Companiile care prevăd trendurile și microtrendurile, care reușesc să includă e-commerce-ul, inteligența artficială în strategia de business sunt cele care pot avea o creștere accelerată. În acest mediu digital, este important să dezvoltăm parteneriate și ecosisteme, să asigurăm o transformare agilă a organizației. Cred că acestea sunt câteva aspecte fundamentale de care companiile trebuie să țină cont”, a explicat Liliana Caimacan.

La rândul său, Daniel Rukare a adăugat că, pentru a optimiza experiența consumatorilor, organizațiile trebuie „să adopte strategii pentru a co-crea, pentru a transforma vocea acestora, a transforma consumatorul în elementul central al strategiei de dezvoltare și pentru a construi o poziționare relevantă în piață. Primele două elemente sunt fundamentale – înțelegând comportamentul consumatorilor, putem consolida relația acestora cu brandul”.

La rândul său, Cosmin Băroiu, General Manager, Mantis România, a vorbit despre necesitatea businessurilor de a se adapta rapid la provocări și a prezentat modul în care compania sa a implementat Logistics Vision Suite – LVS,  care ajută cei mai mari lideri în sectorul e-commerce să facă față perioadelor supraaglomerate.

Parte din obiectivul proiectului a fost să creăm fluxuri cât mai rezistente, cât mai smart și cu cât mai puține blocaje. Un obiectiv a fost să reducem erorile la zero și, conceptual, să gândim o eliminare a orice activitate nenecesară la nivel de factor uman, până la nivelul la care să ridice terminalul sau să apese un buton în plus, pentru că, astfel, creăm viteză și fluiditate, în fiecare proces în parte. Din punct de vedere al integrării și circulației de date, sistemul comunică direct cu sistemele companiei. Când clientul face check-out-ul, comenzile ajung la noi în sistem. Este o comunicare bidirecțională pe tot procesul, până la livrare. Există posibilitatea să trimitem statusuri despre stoc – diferite modificări, deteriorări, lipsuri. Există și posibilitatea să primim anulări de comandă până la final de proces. Proiectul a fost făcut de o echipă internațională din România, Turcia și Grecia (…) Ce am reușit noi să facem a fost să realizăm un flux care să funcționeze fluid. Acest proiect a început în februarie 2021, iar implementarea a durat 6 – 7 luni. Următorii pași vor fi să adăugăm niște automatizări accesibile.

Prima sesiune a fost încheiată de Teodor Gurgui, Mobile, Loyalty & UX Development Manager, Carrefour România, care vorbit despre strategiile de fidelizare ale clienților și programul clasic de loialitate „Act For Good”.

Carrefour este un univers de modele, pe care noi îl numim «omnicanal», care reușește să servească întregul univers al familiei, prin mâncare bună (good food) și produse non food la prețuri accesibile. Ne-am dorit un mod de a aduce laolaltă și a recompensa clienții noștri cei mai loiali și activi, într-o comunitate care valorizează progresul printr-un stil de viață sănătos și care trăiesc cu respect față de natură și comunitățile din jurul lor.

Noi am încercat să rezolvăm o ecuație de marketing importantă – să oferim reduceri și promoții, dar și să susținem în continuare misiunea unei comunități mai bune. E o ecuație complicată, dar care avea abilitatea de a aduce valoare adăugată pentru toată lumea.  «Act for Good» are patru piloni – în primul rând, este 100% un program digital. Al doilea pilon este self scan, ce asigură un checkout ușor, doar cu telefonul mobil. Al treilea pilon este Account 360°, ce oferă o perspectivă integrată asupra beneficiilor colectate, iar cel de-al patrulea se referă la Q & E-Commerce (Bringo, E-Shop & Cataloage Digitale)”.

Cea de-a doua sesiune a evenimentului a fost dedicată unui panel de dezbatere, în cadrul căruia invitații au discutat despre provocările cu care s-au confruntat companiile pe care le reprezintă în perioada pandemiei, cât și despre oportunitățile de creștere pe zona de e-commerce pentru următorii ani.

Panelul a fost moderat de Mircea Stan (CEO, Postis) și Daniel Drăgan (Managing Partner, BusinessMark), iar invitați au fost: Sergiu Chircă (CEO, elefant.ro), Claudia Badea (E-commerce and Cross-channel Director, Cora Romania), Alina Donici (Managing Partner, Artesana International), Laura Sardescu (Co-founder, neakaisa.ro), Florinel Ioan Chiș (Executive Director, ARMO), Andrei Stănescu (Chief Commercial Officer, Lensa) și Florian Mateiță (Co-founder, Obor21.ro).

Un prim subiect de dezbatere a vizat pandemia ca factor de schimbare în relația dintre brand și consumator. În acest context, invitații au vorbit despre provocările cu care s-au confruntat și previziunile pentru următorii doi ani.

Trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat în ultimii ani. Ultimii 10 ani au reprezentat o perioadă foarte bună pentru comerțul online, după care au venit perioade total diferite de ce am mai văzut. Acum doi ani, în martie, totul s-a oprit: nu exista nicio mișcare, după care, cei din e-commerce și-au dat seama că trebuie să crească capacitățile, pentru a încuraja consumul. Acum vedem o altă schimbare, cu probleme ce vin din zona macroeconomică – inflație, cât și din situația de instabilitate regională, cauzată de conflictul din Ucraina. M-am întrebat acum doi ani ce am fi făcut în pandemie dacă intram în această situație acum 10-15 ani. Trendul de e-commerce este în creștere și nu cred că va fi influențat de schimbările din economie. Sunt convins că tendința de cumpărare online va deveni mult mai sofisticată. Progoza mea e că în următorii cinci ani vom ajunge la o maturitate a industriei online”, a precizat Sergiu Chircă, CEO, elefant.ro.

La rândul său, Laura Sardescu, Co-fondator, neakaisa.ro, a explicat că începutul pandemiei a fost o perioadă de risc. „Pentru un magazin online mediu, începutul pandemiei a fost o perioadă în care am simțit riscuri, după care a început oportunitatea. La finalul zilei, ne-am dat seama că este o responsabilitate, pentru că au început să apară clienți care nu aveau o prezență în online. Prima lor experiență în online va dicta postura lor de consumator pe termen lung, îi va determina să cumpere sau nu din online. Avem oportunitatea de a păstra acești clienți. Ce pot să spun despre viitor este că planurile sunt de creștere, cu accent pe satisfacția clientului. Eu cred că toată piața de e-commerce va fi pusă la grea încercare de a menține ritmul accelerat de creștere și de a-și ține clienții aproape.”

Dacă pandemia a adus în magazinele online și clienți care preferau experiența fizică dintr-un magazin, este necesar ca brandurile să se adapteze nevoilor acestora, inclusiv ale celor din mediul rural.

Dacă ne uităm puțin în context european, 74% din utilizatorii de internet din UE au comandat online. În România, noi suntem la 50% – cam jumătate din cei care au acces la internet și comandă online. Oportunitatea este pentru cei care au rămas ca e-shoppers și, mai ales, partea de mobile shoppers, pentru că, de multe ori, în mediul rural, accesul la internet se face prin intermediul telefonului mobil, lucru care face ca tehnologia să fie accesibilă.  Mai există potențial în zona de creștere a abilităților de a folosi tehnologia mobilă, pentru că una din barierele în a comanda online pentru segmentul de consumatori care nu au făcut asta, este a avea abilitățile de a folosi telefonul cât mai ușor. Suntem într-o perspectivă pozitivă, perioada în care suntem este de consolidare și  validare. Există o diversitate din ce în ce mai mare, atât a retailerilor locali, cât și a celor care intră în România. Suntem pe trend ascendent, însă avem mult de recuperat față de restul Europei, mai ales partea de vest”, a explicat Florinel Ioan Chiș, Executive Director, ARMO.

În această perioadă post-pandemie, brandurile trebuie să își accelereze procesele digitale, a punctat, la rândul său, Mircea Stan, CEO, Postis. „Ne e mult mai ușor să vorbim despre ce s-a întâmplat în pandemie, pentru că în mare parte a trecut, însă efectele macroeconomice abia acum încep să se resimtă. Coroborat cu situația regională destul de complicată, se creează un mediu destul e volatil. Există perspective bune pentru mediul online și cred că zona de maturizare a început. Jucătorii care nu vor oferi servicii, o experiență de calitate și o experiență de cumpărare de la un capăt la altul, nu vor mai rezista în piață. Într-adevăr, vin și mulți jucători din afară, care vor crea niște premise de accelerare a proceselor digitale.

Invitații au discutat și despre ce anume își doresc consumatorii când vine vorba de conveniență și ce ar trebui să facă retailerii pentru a se ridica la așteptările acestora. În acest context, Florian Mateiță,  Co-Fondator, Obor21.ro a răspuns: „Problema pe care ar trebui să o rezolve societatea în perioada următoare este legată de logistică, care transformă acest vis din pixeli într-un produs real la tine acasă. În perioadele ploioase, există întârzieri la livrarea de mâncare acasă, la birou. Investițiile majore care ar trebui făcute pentru a ajunge la un grad mai mare de satisfacție a clienților nu sunt doar în zona de digitalizare, ci se referă și la  a suprapune pe zona de creștere pentru acest tip de comerț o logistică adecvată.”

Consumatorii, își doresc, totodată, produse mai sănătoase, sunt atenți la ambalaje, la conținutul produselor pe care le aleg, a explicat Alina Donici, Managing Partner, Artesana International.

 „Oamenii, pe lângă faptul că vor să acceseze produsele rapid, își doresc produse simple, se întorc foarte mult spre natură, citesc foarte atent etichetele. Acum câțiva ani, nu interesa pe nimeni ce ferment folosim sau la ce temperatură pasteurizăm laptele. Pe noi ne ajută foarte mult – și nu numai pe noi, ci pe toți jucătorii care sunt atenți și livrează asfel de produse. Trendul era deja în direcția de sănătate, dar acum vedem o și mai mare presiune, iar adevărul este că noi ne-am dorit să fim atenți la ce produse consumăm. Aceasta este o parte pozitivă a acestei perioade provocatoare.”

Deși experiența digitală este foarte importantă pentru client, la fel de importantă trebuie să rămână și atenția acordată factorului uman, a subliniat Claudia Badea, E-commerce and Cross-channel Director, Cora România.

 „Toți actorii implicați în acest proces care duce la experiența plăcută în mediul online sunt la fel de importanți. Experiența clientului începe de la momentul realizării unui cont, continuând mai apoi cu tot catalogul de produse, calitatea produselor, experiența pe care o are în magazinul online și terminând cu experiența de livrare și experiența pe care o are din partea livratorului. Chiar dacă vorbim despre digitalizare sau despre procesele automatizate care eficientizează destul de mult toată achizița online, ajungem la factorul uman și este la fel de importantă interacțiunea cu livratorul, cu call-center-ul. Cred că trebuie să existe un echilibru între procese automate și digitalizare și inputul factorului uman, care va rămâne în continuare foarte, foarte important, cu atât mai mult cu cât piața din România este la început și se va dezvolta mult mai mult în anii viitori. Nu trebuie să eliminăm partea asta, ci să o valorizăm mult mai mult, să facilităm această interacțiune. Este foarte important, în opinia mea, și cred că totul va asigura succesul și creșterea.”

La rândul său, Andrei Stănescu, Chief Commercial Officer, Lensa, a subliniat importanța zonei de customer experience: „Evoluția Lensa a fost dinspre online către brick&mortar. Acest lucru ne-a ajutat în perioada pandemiei, iar prin faptul că magazinele noastre nu sunt poziționate în mall-uri, am putut menține un program corect. Focusul nostru este și pe offline, nu doar pe online, dar cu siguranță dezvoltarea va fi în ambele direcții (…). Dacă vorbim de zona de offline, și noi am sesizat un timp mai mare pe care clienții îl petrec în magazin cu reprezentanții sau cu optometriștii noștri; oamenii pun mai multe întrebări, vor să fie mai informați, povestesc mai multe lucruri, iar toate acestea contează foarte mult atât pentru ei, cât și pentru noi, pentru că învățăm mai multe despre clienții noștri și cum putem să ne adresăm mai bine către ei.”


Evenimentul a fost organizat de BusinessMark, cu susținerea:  APTUS Manhattan Associates GeoPartner EE, Postis, OLX Business, iSense Solutions, SCS, Merlin’s Vitamin Aqua

Parteneri media ai evenimentului au fost: BEROCC, Bursa, DeBizz, Transilvania Business, Revista Piața, Administrație.ro, Global Manager, Financial Market, Jurnalul de Afaceri, TopBusiness, MATEK, spatiulconstruit.ro


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


Odată cu adoptarea Pactului Verde European, statele membre ale Uniunii Europene (UE) și-au asumat în mod unanim implementarea unor politici în domenii precum climă, energie, transporturi și fiscalitate cu scopul de a reduce, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990 și de a elimina în totalitate aceste emisii până în 2050. Deși orizontul de timp propus poate părea îndepărtat, această inițiativă prezintă implicații semnificative asupra tuturor sectoarelor de activitate europene și naționale, inclusiv în industria auto din România, care a fost puternic afectată atât de criza sanitară generată de pandemia de COVID-19, cât și de dificultățile legate de asigurarea materiilor prime.

În mod evident, ca urmare a necesității de adaptare la noile condiții, companiile din domeniu se vor confrunta cu o creștere a costurilor asociate, pe de o parte, pentru intensificarea activităților de cercetare necesare dezvoltării unor noi tehnologii compatibile cu obiectivele Pactului Verde European, și, pe de altă parte, pentru modernizarea liniilor de producție în vederea implementării noilor tehnologii, într-un mod eficient.

Pentru a reduce presiunea acestor costuri, companiile auto din România au la dispoziție o serie de facilități fiscale și de surse de finanțare care pot juca un rol important în amortizarea impactului investițiilor realizate.

Facilități fiscale aplicabile în cercetare-dezvoltare

Printre cele mai importante măsuri de sprijin pentru companiile inovatoare se numără facilitatea fiscală pentru activități de cercetare și dezvoltare, care presupune acordarea unor deduceri suplimentare de 50% pentru cheltuielile pentru astfel de activități, posibilitatea aplicării amortizării fiscale accelerate în cazul utilajelor și echipamentelor utilizate în cercetare-dezvoltare, precum și scutirea de impozit pe profit în primii zece ani de activitate pentru contribuabilii care desfășoară exclusiv activități de cercetare-dezvoltare. Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit se aplică pentru partea din profit utilizată pentru achiziția de echipamente tehnologice, programe informatice și licențe, cu respectarea anumitor condiții prevăzute de Legea 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, contribuabilii din industria auto pot fi interesați de diferitele metode de amortizare fiscală disponibile pentru noile linii de producție, în speță amortizarea fiscală accelerată sau degresivă, ambele metode jucând un rol considerabil în atenuarea impactului investițiilor efectuate pe o perioadă mai lungă de timp, reducând, astfel, presiunea asupra fluxurilor de numerar în momentul investiției.

Nu în ultimul rând, este important de menționat faptul că, odată cu adoptarea Pactului Verde European, Uniunea Europeană pune la bătaie un arsenal de instrumente financiare menite să contribuie la atingerea acestor obiective ambițioase. Bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, împreună cu instrumentul Next Generation EU, care finanțează planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, însumează puțin peste 2.000 de miliarde de euro, iar 30% din această sumă vizează investițiile sustenabile, ca parte a Pactului Verde European.

Posibile surse de finanțare pentru tranziția către economia verde

Programele pe care România le va derula în perioada 2021-2027, fie că vorbim de programele operaționale în curs de elaborare sau de investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt construite pe pilonul de sustenabilitate și tranziție verde și pun accentul pe componenta de cercetare-dezvoltare-inovare pentru dezvoltarea noilor tehnologii, a materialelor și a proceselor necesare pentru atingerea acestor obiective.

Așadar, jucătorii din industria auto din România vor avea acces la multiple opțiuni de finanțare pentru activități precum: dezvoltarea capacităților proprii de cercetare-dezvoltare sau inițierea de parteneriate și colaborări cu actori din domeniul cercetării, prin intermediul programelor operaționale regionale și a Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare; eficientizarea energetică și producția sau utilizarea de energie regenerabilă, prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, Planul Național de Redresare și Reziliență sau Fondul pentru Modernizare.

Mai mult, în completarea variantelor de finanțare oferite de UE, companiile din sectorul auto au în continuare la dispoziție surse de finanțare cu tradiție în domeniu, respectiv schemele de ajutor de stat derulate de Ministerul Finanțelor. Una dintre ele este schema de ajutor de stat instituită în baza Hotărârii Guvernului 807/2014, cu scopul sprijinirii investițiilor cu impact major în economie și care finanțează construcția și achiziția de echipamente, linii tehnologice și active necorporale asociate înființării unei noi unități de producție sau extinderii capacității uneia existente. De asemenea, există schema de ajutor de stat instituită în baza Hotărârii Guvernului 332/2014, care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă și care finanțează costuri salariale pe o perioadă de 24 de luni de la crearea fiecărui post individual, pentru acele investiții care generează cel puțin 100 de noi locuri de muncă per locație.

În plus, Ministerul Finanțelor are în pregătire o a treia schemă de ajutor de stat de luat în calcul, cu scopul stimulării investițiilor strategice, cu valoare mai mare de 500 de milioane de lei, în câteva domenii cheie, inclusiv industria auto, aerospațială și farmaceutică.

Totodată, este important de reținut faptul că, începând cu 1 ianuarie 2022, a intrat în vigoare noua hartă a ajutoarelor regionale, care stabilește intensitatea acestora aplicabilă în fiecare județ. Astfel, ajutorul de stat de care pot beneficia solicitanții variază între 30% din valoarea investițiein județele fanion din regiunea de Vest, și maximum 60%, în majoritatea județelor din Muntenia și Moldova. Municipiul București este exclus de la finanțare, având în vedere că ajutoarele de stat se direcționează către regiunile mai puțin dezvoltate ale țării (cu un PIB/locuitor sub 75% din media UE).

Așadar, companiile din domeniul auto care activează în România se confruntă cu numeroase provocări în această perioadă, dar au la dispoziție și facilități fiscale și scheme de finanțare care le pot ajuta să le depășească, cu condiția să aplice corect și la timp pentru accesarea acestora.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

 

Material de opinie semnat de Gabriel Pătru, Manager, și Paul Evi, Consultant Senior, Impozitare Directă, Deloitte România.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Opinie Deloitte România: Cumpărarea unei locuințe, între scumpirea creditelor și cota redusă de TVA

Opinie EY România: Ce bani sunt disponibili prin ajutoare de stat și alte fonduri nerambursabile. Scurt ghid pentru investitori

Opinie Deloitte România: Multe firme românești nu sunt pregătite pentru raportarea ANAF. Care sunt motivele?

Opinie PKF Finconta: Auditorul și inteligența artificială, un parteneriat de viitor

Opinie Deloitte România: Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

Florentina Șușnea, PKF Finconta: „Cinci teme esențiale pe agenda liderilor de business în 2022”

Alex Milcev, EY: Suntem în fața unei schimbări fundamentale de paradigmă. Asistăm la un nou nivel al relației ANAF – contribuabil

Studiu Deloitte: Companiile imobiliare din sectorul comercial estimează o creștere a veniturilor în acest an, iar 73% se așteaptă la intensificarea tranzacțiilor


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

În utimii doi ani companiile s-au adaptat în mare măsură – și adesea cu succes – la noile moduri și condiții de lucru. Liderii de business au adoptat digitalizarea, telemunca, au reorganizat procesele și lanțurile de aprovizionare, au controlat costurile și au stat cât mai aproape de oameni. Adică au făcut ce era necesar. Sunt măsurile luate suficiente pentru ce urmează în 2022? Aceasta este întrebarea la care încearcă să răspundă echipele de management acum.

Pentru a se pregăti pentru noile valuri ale pandemiei liderii de business trebuie să facă mai mult. Tebuie să fie pregătiți și dispuși să regândească modul în care iau decizii, dar și motivul pentru care e nevoie de ei. Cu alte cuvinte, liderii trebuie să se detașeze, să elimine vechile moduri de gândire și să acceseze o perspectivă mai largă, care să le permită să înțeleagă cu adevărat provocările și oportunitățile din mediul de afaceri actual.

Pandemia a dezvăluit și a accelerat o serie de tendințe care vor juca un rol substanțial în modelarea mediului de afaceri, iar echipele de management trebuie să le analizeze pentru a lua măsurile necesare în companii.

  1. Ritmul schimbării se accelerează. Mediul de business este mai fluid ca niciodată. Nevoia de viteză este prin urmare acută pentru a răspunde la atât de multă schimbare. Numai că această viteză trebuie să fie sustenabilă. Lucrurile remarcabile realizate de manageri în primele luni ale pandemiei au fost impulsionate de sentimentul situației de urgență. Turația modificată de reacția la criză a devenit normalul modului de funcționare al companiilor. Viteza trebuie să fie încorporată în organizație. Viteza nu înseamnă doar să ții piciorul pe accelerație, ci și modele de operare inteligente ale vehicului care este compania pentru a funcționa mai eficient și mai inteligent.
  2. Oamenii își doresc sens în viața și în munca lor. Oricât ar suna de vag, filozofic sau nepragmatic, cercetările arată că acele companii care au un puternic simț al scopului le depășesc pe cele cărora acesta le lipsește . Angajații care spun că își trăiesc scopul la locul de muncă sunt mai loiali, mai dispuși să facă eforturi suplimentare și mai puțin probabil să plece. În același timp, scopul ajută companiile să recunoască oportunitățile emergente și să se conecteze cu clienții lor. Scopul nu mai este acum doar o declarație de bune intenții, ci devine prioritate și sursă de avantaj competitiv.
  3. Sustenabilitatea și principiul producerii de bunuri și servicii cu reducerea la minim a impactului asupra mediului. Multe companii au făcut pași importanți în acest sens ghidate de propriile valori. În viitorul foarte apropiat acest lucru va fi la fel de important ca întocmirea unui bilanț deaorece consumatorii şi autorităţile de reglementare vor insista asupra acestui lucru. Sustenabilitatea revendică o abordare sistematică similară digitalizării sau elaborării strategiei, deoarece va fi o sursă importantă de avantaj competitiv pe termen lung.
  4. Tehnologia cloud și potențialul său a fost recunoscut de mult timp, numai ca acum începe să aducă rezultate reale în inovare și productivitate. Companiile trebuie să implementeze cloud-ul ca să atingă aceste obiective. Pentru a face acest lucru, oamenii lor trebuie să fie „alfabetizați într-ale cloud-ului” – adică să cunoască potențialul cloud-ului. Odată cu transformarea digitală a apărut nevoia de a recalifica forța de muncă cu privire la modul de utilizare a noilor procese și instrumente digitale. Multe tipuri de locuri de muncă tradiționale au fost automatizate sau vor fi automatizate. Viitorul va aduce noi oportunități pe măsură ce nevoia de tehnologie digitală va deveni din ce în ce mai clară.
  5. Resursa umană este esențială, iar piața muncii a trecut prin schimbări majore în ultimii doi ani. Dezvoltarea angajaților este o altă prioritate. Viitorul văzut de la începutul anului 2022 arată mult diferit față de cum se vedea viitorul de la începutul anului 2019. Organizarea resursei umane trebuie acum să fie mai flexibilă, mai puțin ierarhică și mai diversă. Sistemele moderne de management al învățării fac mult mai ușoară crearea unor tipuri diverse de conținut pentru instruirea și dezvoltarea angajaților. Dezvoltarea competențelor merge mână în mână cu învățarea pe tot parcursul vieții. În acest nou mediu, formarea, munca și recalificarea nu mai sunt liniare, ci mai degrabă apar într-un model ciclic de reinventare constantă. Tot mai mulți profesioniști vor dori să lucreze pentru companii care investesc în dezvoltarea lor profesională și personală.
În concluzie

Modul în care sunt implementate aceste cinci priorități diferă de la companie la alta. Ceea ce contează este ca liderii să înțeleagă că stăpânirea acestor cinci priorități va îmbunătăți substanțial șansele de succes ale companiilor pe care le conduc. Depinde de ei ca să servească scopul, să facă modelul de business unul sustenabil, să recunoască importanța tehnologiei, să internalizeze și coreleze ritmul de funcționare la ritmul mediului economic și să investească în dezvoltarea oamenilor.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie semnat de Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY CEO Outlook: Peste jumătate dintre directorii generali își vor accelera investițiile și activitatea de fuziuni și achiziții în 2022

EY România: Riscuri fiscale pentru platformele online și lucrătorii care activează în cadrul acestora

Analiză Deloitte: Utilizarea energiei electrice în industrie, construcții și transporturi poate contribui la atingerea obiectivului zero emisii nete de gaze cu efect de seră

Opinie EY România: Surprizele oferite la final de an în privința tichetelor cadou și ce trebuie să ia în calcul companiile

Studiu EY: Exigențele clienților plasează securitatea și sustenabilitatea pe radarul riscurilor din sectorul de telecomunicații

Opinie Deloitte: Strategia ANAF în plină criză sanitară – transformările așteptate în privința inspecțiilor fiscale

Studiu EY: Europa de Est își intensifică eforturile în atingerea țintei de emisii „net zero”. România ocupă primul loc în energie regenerabilă

Opinie Deloitte România: Fiscalitatea internațională, adaptată la era digitală

Raport EY: Activitatea IPO globală din primele trei trimestre ale anului depășește numărul și valoarea tranzacțiilor din întregul an 2020


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Fie că ne uităm spre noul consumator sau spre reglementările instituțiilor internaționale, este evident că presiunea asupra companiilor de a îmbrățișa o abordare sustenabilă, este foarte mare. În contextul pandemiei actuale, dar și al unei lumi ce în ultimii ani a arătat tot mai des cât de afectată este de schimbările climatice, discuția despre responsabilitate nu mai poate fi evitată de nimeni. Consumerismul, economia liniară sunt concepte ce par desprinse din alte vremuri, deși, realist, trecerea de la teorie la practică este un proces anevoios. A sosit momentul ca lumea business să mute accentul de pe acțiuni punctuale, cu beneficii pe termen scurt, menite mai degrabă să repare. Este momentul ca organizațiile să adopte o strategie unitară, pe termen lung cu privire la impactul real pe care îl au. Nu este o misiune ușoară, dar este singura soluție, iar cei ce vor porni primii de la linia de start vor avea cu siguranță mai multe de câștigat pe termen lung.

Discutăm despre responsabilitate și sustenabilitate pe 8 decembrie 2021, la Positive Business, eveniment ce se va desfășura online.

Oracle și-a extins angajamentul față de mediul înconjurător prin obiectivul de a-și alimenta operațiunile globale, atât în unități cât și în cloud, cu energie 100% regenerabilă până în 2025.

„Acest obiectiv este un pas important către un viitor mai sustenabil”, a declarat Safra Catz, Director Executiv Oracle. „Oracle contribuie la protejarea mediului înconjurător prin furnizarea de tehnologie care le permite clienților să-și reducă amprenta de carbon. Totodată, acest nou obiectiv reflectă și valorile comune ale clienților, partenerilor și investitorilor noștri.”

Cel mai recent obiectiv în materie de energie regenerabilă se bazează pe prioritățile existente de durabilitate:

  • Cloud curat: Oracle își păstrează obiectivul de a utiliza 100% energie regenerabilă în toate regiunile Oracle Cloud de nouă generație până în 2025.
  • Reciclarea hardware-ului: Continuând eforturile de reducere a deșeurilor electronice, în anul fiscal 2020, Oracle a colectat peste 1.000 de tone de hardware-uri vechi, dintre care 99,6% au fost fie refolosite, fie reciclate.
  • Reducerea deșeurilor: Din 2015, Oracle a redus cantitatea de deșeuri trimisă la depozitele de deșeuri cu 25% pe metru pătrat.
  • Aprovizionare responsabilă: Până în 2025, Oracle se așteaptă ca 100% dintre furnizorii săi principali să aibă în vigoare un program de mediu la zi.

Regiunile Cloud Oracle din Europa sunt deja alimentate cu energie 100% regenerabilă, precum și alte 51 de birouri Oracle din întreaga lume.

„Energia regenerabilă este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru obținerea unui viitor mai curat și ecologic”, a declarat Kwasi Kwarteng, Secretarul britanic pentru Afaceri și Energie. „Angajamentul ambițios al Oracle asigură accelerarea obținerii un viitor mai sustenabil și va inspira și alte companii din întreaga lume să fie mai ecologice.”

„Grupul Telenor a stabilit recent obiective bazate pe știință pentru a reduce propriile emisii cu 57% până în 2030. Un alt aspect este colaborarea cu furnizori pentru a reduce și emisiile din lanțul nostru de aprovizionare. Pentru noi este esențial ca furnizorii noștri să împărtășească aceleași angajamente, așa că suntem bucuroși să vedem că Oracle și-a setat obiectivul de a-și alimenta operațiunile 100% cu energie regenerabilă până în 2025 ”, a declarat Cecilie Heuch, Vicepreședinte și Director Resurse Umane și Sustenabilitate al Telenor Group.

Mai multe detalii referitoare la acțiunile sustenabile ale Oracle pot fi găsite în Raportul Corporate Citizenship.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY: Pandemia accelerează interesul față de tehnologia 5G, iar lipsa competențelor de implementare este principala îngrijorare a companiilor

Alina Cartianu & Andrada Tănase, Deloitte România: Tranziția la raportarea IFRS pentru instituțiile financiare nebancare

Sondaj EY: Majoritatea marilor contribuabili nu au făcut până acum obiectul unei inspecții de mediu. Ce ar trebui să aibă în vedere agenții economici?

Alina Făniță, PKF Finconta: Impactul liderilor cu inteligență emoțională în business

Studiu de atractivitate EY România: Investitorii revin în 2021. România trebuie să se pregătească pentru un mediu de afaceri reconfigurat

Camelia Malahov & Gabriel Pătru, Deloitte România: Dosarul cu șină devine istorie. Cine îi ia locul?

Raluca Popa, EY România: Companiile și-ar putea compensa retroactiv pierderile din 2020 și 2021, dacă au fost profitabile înainte de 2020

Mihaela Mitroi, EY România: Transparența fiscală – astăzi, impusă multinaționalelor. Mâine – tuturor categoriilor de contribuabili. Ce trebuie să știe contribuabilii?

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Tehnologia susține reducerea riscurilor fiscale


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


 

Managementul eficient al lanțului de aprovizionare și eficiența operațională ridicată sunt esențiale, un diferențiator important pentru business, iar lanțurile de aprovizionare se află sub o presiune continuă de a performa.

Transportul intermodal oferă companiilor opțiuni flexibile în lanțul de aprovizionare, posibilitatea optimizării costurilor și este mai frecvent integrat în strategiile de supply chain. În plus, transportul intermodal reduce impactul asupra mediului și susține un supply chain sustenabil.

Pentru a face față mediului social și economic din ce în ce mai volatil și evoluției tehnologice rapide, managerii trebuie să înțeleagă care sunt riscurile și oportunitățile pentru organizațiile lor, ce este nou, ce este posibil și ce este diferit acum.

Vom dezbate împreună la “Supply Chain Logistics & Intermodal Freight Transport Conference”, eveniment online ce va avea loc pe 30 iunie 2021.

Evenimentul reprezintă o platformă importantă pentru a obține insights de la companii de top, de a cunoaște profesioniști din domeniu, de a afla bune practici de management al lanțurilor de aprovizionare și logistică, ce funcționează cel mai bine și ce strategii dețin premise cu potențial în viitor.

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.