Studiu Deloitte: Majoritatea liderilor de business din România consideră că PNRR va contribui la competitivitatea economiei locale în următorii cinci ani. România, printre statele cu cele mai multe companii interesate să participe la licitații în proiecte din PNRR

Trei sferturi dintre liderii de business din România (75%) consideră că reformele și investițiile realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor contribui la competitivitatea economiei locale în următorii cinci ani, sprijinind afacerile locale să facă tranziția spre modele operaționale mai performante și mai sustenabile, indică studiul Deloitte „Futureproofing Europe: How the NextGenerationEU programme is inspiring companies to transform”, efectuat în rândul a nouă state membre UE. Acesta punctează și nivelul peste medie de informare a executivilor români chestionați (41%) cu privire la obiectivele și zonele de intervenție ale planului. De altfel, România se număra printre statele cu cele mai multe companii interesate să participe la licitații în proiecte din PNRR, cu 5% în 2023, față de media UE de 3%, potrivit studiului.

Inovarea, digitalizarea și sustenabilitatea sunt direcțiile strategice vizate de fondul NextGenerationEU (NGEU), accesat de statele membre prin intermediul PNRR naționale, iar companiile din UE profită de oportunitate pentru a-și actualiza strategiile, mai indică studiul. Astfel, peste o treime dintre acestea (36%) declară că și-au regândit strategia de inovare de la momentul adoptării NGEU de către Comisia Europeană (2020), 40%, pe cea de digitalizare, iar 31%, pe cea de sustenabilitate, arătând totodată că se simt impulsionate de fond și de PNRR să crească investițiile în tranziția „verde”. Companiile din România se situează peste medie la fiecare dintre aceste capitole: 37% declară că și-au revizuit în ultimele 24 de luni strategia de inovare, 50%, pe cea de digitalizare, în timp ce 61%, cel mai ridicat procent dintre statele participante la studiu, declară că vor crește investițiile în sustenabilitate sub influența PNRR.

„Cele 800 de miliarde de euro disponibile în cadrul fondului NextGenerationEU creează oportunități directe și indirecte pe care liderii de business din Uniunea Europeană, inclusiv din România, le percep și care îi impulsionează să își actualizeze strategiile în această perioadă de redresare după șocurile succesive ale ultimilor ani. De altfel, 62% dintre executivii chestionați spun că mecanisme de sprijin similare NGEU vor fi binevenite și după 2026, în eventualitatea unor noi episoade de instabilitate sistemică, în timp ce 57% sunt de părere că fondurile atrase de state prin intermediul planurilor naționale vor mobiliza în paralel o creștere semnificativă a investițiilor private în spațiul comunitar. Mediul de afaceri european așteaptă mai mult sprijin direct din partea UE în viitor, sub formă de granturi și subvenții pentru antreprenori (72%), și resimte nevoia unor mecanisme de decizie mai rapide și mai puțin birocratizate (44%), a unei mai bune alinieri a instituțiilor implicate (40%) și a unei mai bune capacități de a reconcilia unele interese divergente ale statelor membre (37%)”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Companiile din țările cu economiile cele mai afectate de pandemie și de criza energetică, Germania și Italia, s-au exprimat cel mai entuziast cu privire la inițiativa Comisiei Europene de a crea NGEU și la amploarea și oportunitățile pe care le aduce fondul în general, prin 72%, respectiv 64% dintre respondenți. România se situează în zona mai moderată, cu o percepție favorabilă asupra NGEU în rândul a 53% dintre respondenți, similar unor state precum Franța (55%) sau Finlanda (51%).

„România se numără printre statele cu cel mai mare procent de alocări din NGEU raportat la PIB (12%), potrivit datelor Comisiei Europene, ceea ce motivează mediul privat să examineze și acceseze diversele zone de oportunitate; așa se explică procentele peste medie relevate de studiu în ceea ce privește interesul pentru licitațiile din PNRR sau gradul de familiarizare a liderilor de afaceri din România cu obiectivele și direcțiile planului, dar mai ales procentele legate de influența PNRR asupra proiectelor din zona digitalizării și a sustenabilității. Un aflux de resurse de dimensiunea celui existent în cadrul NGEU, cu tranșe condiționate pe criterii de performanță, reclamă, însă, și o capacitate de procesare constantă în plan național, atât în mediul public, cât și în cel privat, iar realități persistente, precum inflația sau blocajele de pe lanțurile de aprovizionare, afectează buna desfășurare și încadrarea în termene a proiectelor și procedurilor de atribuire a contractelor aferente”, a declarat Adrian Coman, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

În condițiile în care NGEU sau un program similar ar continua după 2026, liderii de business consideră că principalele zone de intervenție vizate ar trebui să fie sustenabilitatea și tranziţia „verde” (51%), inovația și digitalizarea afacerilor (49%), dezvoltarea de competențe ale viitorului (30%) și oferirea de sprijin tangibil companiilor, în special IMM-urilor și start-upurilor (28%).

Fondul NextGenerationEU este un pachet de sprijin lansat de Comisia Europeană pentru a susține efortul de redresare economică a statelor membre după criza provocată de pandemia de COVID-19. Instrumentul are o valoare de circa 800 de miliarde de euro, fonduri pe care statele le pot accesa prin intermediul PNRR naționale, și este operațional în intervalul 2021-2026.

Studiul Deloitte „Futureproofing Europe: How the NextGenerationEU programme is inspiring companies to transform” a fost realizat pe baza unui sondaj realizat în 2023 în rândul a 1.000 de lideri și reprezentanți cu atribuții executive din cadrul unor companii private din Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, România și Spania.

• Găsirea unor noi moduri de conlucrare între om și tehnologie este o provocare pentru majoritatea organizațiilor
• Departamentele de resurse umane ar trebui să treacă de la un rol operațional la o abordare interdepartamentală

Creșterea nivelului de stres la locul de muncă este principala preocupare a peste jumătate dintre angajații din întreaga lume (54%), potrivit studiului Deloitte 2024 Global Human Capital Trends, urmată de avansul tehnologic, un sfert dintre angajații participanți la studiu declarând că sunt îngrijorați de schimbările semnificative pe care le aduc transformările tehnologice, precum nevoia de a deprinde noi abilități și de a crea noi locuri de muncă. Alte preocupări ale angajaților includ noua capacitate a angajatorilor de a le monitoriza digital munca fără consimțământul lor (22%) și lipsa conexiunii și a sentimentului de apartenență cauzată de munca la distanță sau în format hibrid (20%).

Studiul introduce conceptul de sustenabilitate umană, care se referă la eforturile angajatorilor de a crea un mediu durabil din punctul de vedere al capitalului uman, care poate susține dezvoltarea întregii forțe de muncă și care se concentrează pe sănătate, pe bunăstare și pe sentimentul de apartenență. În timp ce majoritatea respondenților sunt de acord că sustenabilitatea umană este importantă (76%), mai puțin de jumătate dintre aceștia (46%) iau măsuri concrete în acest sens și doar 10% abordează cu succes subiectul. Studiul relevă și o diferență de percepție asupra temei sustenabilității umane la diferite niveluri ierarhice din cadrul organizațiilor, nouă din zece membri ai echipelor de conducere (89%) spunând că organizația lor avansează în această direcție, în timp ce doar patru din zece angajați fără funcții de conducere (41%) spun același lucru.

„Pentru ca organizațiile să treacă de la faza pasivă, în care știu cum să facă ceva, la faza activă, în care chiar iau măsuri concrete, acestea au nevoie de un plan complet, integrat într-o strategie axată pe amplificarea performanței umane prin combinarea obiectivelor legate de angajați cu cele legate de business. Pentru ca angajații să-și îmbunătățească performanțele, este nevoie ca liderii să demoleze «silozurile» în care încă se lucrează uneori și să adapteze structurile tradiționale la exigențele zilelor noastre. Pentru ca relațiile de muncă să fie fundamentate pe încredere, angajatorii trebuie să pună accent în continuare pe atributele umane și să le valorizeze cu adevărat, și să valorifice tehnologiile și noile surse de date la nivel optim”, a declarat Raluca Bontaș, Partener, Deloitte România.

Avansul tehnologic creează potențialul pentru noi moduri de lucru care pot amplifica performanța umană, dar, pentru ca organizațiile să testeze aceste noi modalități fără a pune în pericol rezultatele de business, este necesar ca acestea să implementeze așa-numitele „locuri de joacă digitale” (digital playgrounds), abordare care presupune o selecție a tehnologiilor și o democratizare a oportunităților de a le utiliza, susține studiul. Majoritatea organizațiilor recunosc importanța acestei mentalități (65%), dar doar 41% fac ceva în acest sens și puține fac suficient pentru a înregistra un progres semnificativ (10%).

Pe măsură ce inteligența artificială avansează, organizațiile ar putea întâmpina dificultăți în încercarea de a găsi noi moduri de colaborare între oameni și tehnologie, arată studiul. Deși 73% dintre respondenți spun că este important ca  utilizarea inovației tehnologice să fie îndeaproape completată de imaginația oamenilor, doar una din zece companii (9%) face progrese în mod semnificativ în această direcție. Organizațiile care rezolvă chestiunea deficitului de imaginație au aproape de două ori mai multe șanse să atingă rezultatele de business dorite (1,8x) și pe cele legate de capitalul uman (1,9x).

Cum domeniul capitalului uman este considerat fără granițe (boundaryless), căci munca nu mai este definită de locurile de muncă, mulți angajați nu mai sunt „tradiționali”, iar locul de muncă nu mai reprezintă un loc specific, departamentul de resurse umane nu mai poate fi singurul responsabil pentru toate nevoile care derivă din acest context, conform studiului. Prin urmare, diviziile care gestionează agenda de resurse umane ar trebui să treacă de la funcția operațională către o abordare interdepartamentală. În prezent, 20% dintre membrii echipelor de conducere sunt ferm convinși că departamentul de resurse umane îmbunătățește performanța angajaților, în timp ce doar 10% dintre angajații fără funcții de conducere cred cu tărie că acesta îndeplinește nevoile și preferințele lor unice. Cu toate acestea, echipele de resurse umane fac progrese în procesul de transformare, peste o treime (35%) dintre respondenți declarând că acestea și-a extins sfera de acțiune în ultimii trei ani în cadrul organizațiilor, iar aproape o treime (27%) dintre membrii echipelor de conducere sunt ferm convinși că acestea s-au integrat mai bine cu alte departamente.

Raportul Deloitte 2024 Global Human Capital Trends a fost efectuat în rândul a 14.000 de lideri de business și de resurse umane din diferite industrii și sectoare din 95 de țări, inclusiv România. În plus față de raportul global, Deloitte a realizat studii în rândul angajaților și al membrilor echipelor de conducere executivă, pentru a prezenta și perspectiva lor și a evidenția discrepanțele dintre percepțiile liderilor și cele ale angajaților.

În contextul internațional tot mai dinamic privind reglementările ESG, cum reacționează mediul de afaceri românesc? Sunt companiile pregătitite pentru a se alinia noului context de raportare?

Cum ne ajută indicatorii ESG să asigurăm stabilitatea/continuitatea organizației pe termen mediu și lung? Cum contribuie aceste elemente la o mai bună retenție a angajaților în companie, la bunăstarea lor, cât și câștigarea loialității tuturor actorilor implicați în business? Cum putem face trecerea spre un business verde, spre un business mai sustenabil? Ce provocări apar în această tranziție? Care sunt obstacolele în aplicarea standardelor ESG? Dar oportunitățile financiare?

Discutăm despre toate acestea în cadrul evenimentului „ESG:Ro – Environmental, Social and Corporate Governance for a Sustainable Future”, ce va avea loc pe 29 mai 2024, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

• Tehnologia și inovația digitală reprezintă principala prioritate pentru 82% dintre directorii financiari din România, față de 43% la nivel global
• 44% dintre directorii financiari din România sunt dispuși să implementeze programe de transformare îndrăznețe, asumându-și riscuri, față de 14% la nivel global
• Calități esenţiale pentru directorul financiar de azi: colaborarea, să fie conectat și să adopte o transformare radicală a seturilor de competențe tradiționale
• Priorități în materie de transformare pentru funcția financiară în următorii trei ani: transformarea tehnologică, analiza avansată de date, model de management

Funcția financiară evoluează în mediul de afaceri din prezent și trebuie să devină mai implicată în strategia și analiza datelor, mai conectată cu întreaga organizație și să adopte o strategie de resurse umane care include atât diversitatea competențelor, cât și schimbarea culturală, sunt concluziile celei mai recente ediții a studiului EY CFO Imperative: How bold mindsets lead transformation, lansat pe 1 februarie 2024.

Studiul caută răspunsuri la nevoile stringente de transformare a funcției financiare în organizațiile din România, și servește ca referință prin faptul că integrează răspunsurile unor profesioniști de top din România. În această ediție a studiului au participat aproximativ 100 de CFO, directori financiari și persoane cu funcții de conducere executivă în domeniul financiar, cu o largă distribuție geografică, care a cuprins, printre altele, București, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Iași.

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY Romania & Moldova și Chief Operating Officer al EY în regiunea Europei Centrale și de Sud-est și a Asiei Centrale (CESA): „Pentru o strategie organizațională eficientă, devine esențială centralizarea datelor financiare, tehnice și de sustenabilitate într-un sistem performant. Studiul nostru indică faptul că directorii financiari din România sunt deja implicați activ în implementarea acestor sisteme în companiile lor. Colaborarea strânsă cu departamentele comercial, sustenabilitate și juridic, sub coordonarea directorului financiar, are scopul consolidării procesului de decizie, demonstrând integrarea sustenabilităţii în strategia de afaceri.”

Studiul CFO Imperative a evidențiat principalele aspecte care definesc funcția financiară în mediul de afaceri actual din România. Potrivit concluziilor acestuia, directorii financiari din România evoluează în linie cu tranziția globală către practici în afaceri mai durabile.

Studiul arată că directorii financiari din România au o înclinație mai puternică către tehnologie și inovație digitală, către competențe și cultură organizaţională, precum și către ecosisteme și parteneriate. Cu toate acestea, ei par să acorde mai puțină importanță programelor de mediu, sociale și de guvernanță, pe termen scurt, în comparație cu omologii lor la nivel global.

Guillaume Macczak, lider Consultanță Financiară în cadrul EY România, a declarat: „Studiul CFO Imperative oferă o multitudine de informații despre strategii și tendințe de impact în momentul de față în cazul directorilor financiari din România. În esență, studiul confirmă ideea că rolul vital al directorilor financiari merge dincolo de contabilitate și de managementul costurilor. Aceștia sunt niște adevărați pionieri care își conduc organizațiile spre un viitor dominat de inovație, cu creștere și responsabilitate durabilă. Ei înțeleg că integrarea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) în practicile financiare poate îmbunătăți performanța pe termen lung companiei. A fost pusă în evidență importanța adoptării de instrumente și tehnologii financiare de ultimă oră. Instrumentele de afaceri inteligente, învățarea automată și proiectele digitale care permit automatizarea și eficientizarea departamentelor financiare nu mai reprezintă o opțiune, ci un reper în mediul de afaceri în continuă schimbare din prezent. Într-adevăr, utilizarea instrumentelor financiare de către directorii financiari pentru a obține informații comerciale a devenit un catalizator esențial în procesele decizionale”.

Tehnologia și inovarea digitală reprezintă principala prioritate pentru directorii financiari din România, cu o susținere de aproximativ 82%, substanțial mai mare decât procentajul de 43% la nivel global. Acest lucru evidențiază un accent mai puternic pe adoptarea tehnologiei și a transformării digitale.

Aproximativ 52% dintre directorii financiari din România participanți la studiu menționează competențele și cultura ca fiind importante, mai mult decât dublu față de procentajul global de 20%. Acest lucru indică o importanță mai mare acordată în România resurselor umane și culturii organizaţionale în stimularea transformării pe termen lung.

Interesant este faptul că, deși programele ESG sun considerate o prioritate mai puțin stringentă de directorii financiari din România (32%), acest aspect este în concordanță cu gradul de prioritate înregistrat la nivel global (43%). Aceasta sugerează un potențial de creștere a importanței acordate sustenabilității în România, comparativ cu scena globală. La nivel mondial, 51% dintre directorii financiari se declară în totalitate de acord să acorde prioritate investițiilor pe termen lung în programe ESG ca parte a strategiei companiei lor, comparativ cu un procentaj ceva mai mic, de 34%, în cazul României. Acest lucru sugerează un acord mai puternic la nivel global cu privire la necesitatea de a prioritiza obiectivele ESG pe termen lung, atunci când se doresc schimbări majore în organizație.

Diferențele dintre directorii financiari din România și omologii lor la nivel global sunt și mai pronunțate în ceea ce privește stringența tot mai mare de a eficientiza costurile și de a îndeplini obiectivele de profitabilitate pe termen scurt, 44% dintre directorii financiari la nivel global fiind ferm de acord, mult mai mult decât procentul de 12% dintre directorii financiari din România. Acest lucru indică un consens mai puternic la nivel global cu privire la gestionarea costurilor și accentul pus pe profiturile pe termen scurt, concomitent cu efectuarea unor schimbări importante.

Studiul identifică trei calități evidențiate în mod special de către directorii financiari ca fiind esențiale pentru un proces decizional progresiv în peisajul financiar aflat în continuă evoluție: 

• A fi „abil”: elaborarea de strategii robuste de date și construirea unei capacități eficace de analiză a datelor, care să valorifice inteligența artificială, calitate indicată de un procent semnificativ de 88% dintre respondenți. Acest fapt semnalează importanța tot mai mare a procesului decizional bazat pe date și modul în care acesta este considerat un element esențial al evoluției rolului funcției financiare.
• A fi „conectat”: cuprinde dezvoltarea unui model financiar de generație următoare, care să promoveze colaborarea între funcții și reactivitate agilă, considerate absolut esențiale de un procent substanțial de 92% dintre participanți. Acest aspect sugerează un consens puternic cu privire la modificarea paradigmei departamentului financiar, de la o funcție în mod tradițional izolată, la o poziție mai integrată și mai conectată, care să îi permită să se adapteze rapid la schimbări radicale.
• Abordare „bazată pe competențe”: schimbarea radicală a seturilor de abilități din cadrul funcției financiare și încurajarea unei culturi a inovației și a comportamentelor bazate pe valori, considerate de o importanță critică de 68% dintre respondenți.

Studiul EY CFO Imperative a relevat că prioritățile în materie de transformare pentru următorii trei ani pun accent pe creșterea productivității și dobândirea de informații comerciale aprofundate.

• Pentru 75% dintre directorii financiari din România, transformarea tehnologică este cea mai importantă prioritate. Aceasta indică o înclinație puternică către transformarea digitală, valorificând tehnologiile emergente pentru a moderniza procesele, a automatiza sarcinile, a spori productivitatea și a dobândi informații utile.
• Pentru 62% dintre respondenți, analiza avansată a datelor este menționată ca prioritate principală. În contextul în care directorii financiari din România favorizează utilizarea instrumentelor financiare pentru a obține informații comerciale, aceștia valorifică tot mai mult puterea analizei datelor. Datorită abilității sale de a oferi capacități predictive, de a identifica tendințele și de a asigura decidenților informații în timp real, analiza datelor joacă un rol esențial în luarea deciziilor strategice informate.
• 38% dintre respondenți subliniază importanța tot mai mare a necesităţii de a reuși să-şi gestioneze cu succes activitatea în cadrul de reglementare complex și a administrării eficace a riscurilor pentru creșterea susținută şi sănătatea organizației. Este demn de remarcat faptul că aceste funcții, asociate în mod tradițional cu rolul directorului financiar în contabilitate și fiscalitate, există în primul rând pentru a proteja valoarea companiei, mai degrabă decât pentru a susține creșterea acesteia.

***

Despre studiul CFO Imperative

Studiul a fost inițiat ca reacție la stringența exigențelor de transformare a funcției financiare din organizațiile din România, pentru a servi ca referință critică, integrând perspective profunde din partea unor profesioniști de marcă. Au fost intervievați aproximativ 100 de CFO, directori financiari și persoane cu funcții de conducere executivă în domeniul financiar. Respondenții au acoperit o largă distribuție geografică, care a cuprins, printre altele, orașele București, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Iași. Studiul a avut și o componentă calitativă pentru a aprofunda informațiile obținute. Aceasta a fost reprezentată de o serie de interviuri individuale în profunzime cu directori financiari (Chief Financial Officers, CFO) ai unora dintre principalele companii din România.

Peste 60% dintre participanți la studiu sunt angajați ai unor organizații cu cifră de afaceri anuală mai mică de 50 milioane de euro, aproximativ 15% fac parte din organizații cu cifră de afaceri cuprinsă între 50 milioane și 100 milioane de euro și aproape 25% din organizații cu cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro. Studiul a cuprins zece sectoare de activitate, în principal industria auto, media și tehnologie, imobiliare, servicii financiare și producție avansată și produse industriale.

Companiile din România care au adoptat și raportat transparent cele mai bune practici din domeniul sustenabilității au fost anuntațe marți, 19 decembrie, la București, în cadrul celei de-a opta ediții a evenimentului Best Practices in Corporate Sustainability.

Ediția din acest an, organizată de agenția The Azores Sustainability & CSR Services și găzduită de Teodora Tompea, s-a desfășurat sub sloganul Sustainability is Unstoppable. So are you! și a reprezentat cea mai importantă evaluare a domeniului sustenabilității și responsabilităţii corporative din România.

Agenția The Azores Sustainability & CSR Services a analizat rapoartele de sustenabilitate ale marilor companii din România, cu minimum 500 de angajați, depuse pentru exercițiul financiar 2022. Rapoartele au fost evaluate pe baza unui scorecard (tabel de punctaj) cu 11 categorii, 78 de indicatori de sustenabilitate și 201 datapoints, și reflectă strategia și obiectivele de sustenabilitate, precum și impactul pe care companiile îl au din punct de vedere economic, de mediu și social.

În urma amplei analize, 22 de companii din România au îndeplinit cele mai multe criterii conform Romania Corporate Sustainability & Transparency Index.

Gold Recognition a fost oferit companiilor Coca-Cola HBC România (care a acumulat 97 de puncte), Kaufland România (93 de puncte), Banca Transilvania (93 de puncte), Greenpoint Management (93 de puncte), Autonom Services (92 de puncte), Antibiotice (90 de puncte), Raiffeisen Bank (90 de puncte), Romgaz (88 de puncte), Romstal (87 de puncte) și Autoklass (86 de puncte).

În categoria Silver Recognition s-au încadrat Penny România (84 de puncte), One United Properties (82 de puncte), Teraplast (82 de puncte), LIDL România (79 de puncte), Groupama Asigurări (75 de puncte), Auchan România (73 de puncte), Adrem (73 de puncte), Transelectrica (67 de puncte) și Roca Industry (66 de puncte).

La Bronze Recognition au fost incluse Regina Maria (63 de puncte), Omniasig (54 de puncte) și Nuclearelectrica (51 de puncte).

Rapoartele companiilor au fost analizate luând în calcul 78 de indicatori încadrați în 11 categorii: guvernanță corporativă, diversitate, impact economic, schimbări climatice, mediul înconjurător, drepturile omului și politica anti-corupție, angajator responsabil, produse și marketing responsabil, investiții în comunități, lanțul de aprovizionare și aspecte materiale.

Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services, explică mecanismul prin care a fost implementat Romania Corporate Sustainability & Transparency Index 2023.

„Rapoartele companiilor au fost evaluate pe baza unui scorecard (tabel de punctaj) cu 11 categorii, 78 de indicatori de sustenabilitate și 201 datapoints. Pentru fiecare indicator inclus în cele 11 sectiuni, punctajul maxim acordat a fost de 4 puncte și este obținut în condițiile în care compania a comunicat atât informații textuale despre politica, analiza riscurilor sau sistemele de management cu privire la dezvoltarea durabilă, cât și informații despre rezultatele obținute, folosind indicatori de performanță cantitativi. Punctajul pentru anumiți indicatori, marcați în fișa de evaluare ca fiind opționali, este calculat în funcție de relevanță pentru industria din care face parte compania. Astfel, dacă cel puțin o companie din industria respectivă a publicat informatii despre acel indicator, această companie primește de la 1 punct până la 4 puncte, în funcție de informațiile oferite, iar companiile care nu au publicat date nu primesc puncte, deci sunt depunctate când se calculează punctajul final. Dacă nicio companie din industria respectivă nu a publicat date, indicatorul nu se ia în calcul pentru punctajul final și nicio companie nu este astfel depunctată”, explică Alina Liciu.

Ce scoring au avut companiile și unde au excelat

GOLD RECOGNITION

COCA-COLA HBC ROMÂNIA (97 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2011
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Și-a propus ca, până în 2030, pornind de la un obieciv bazat pe știință, să reducă emisiile generate de lanțul de valoare cu 25%, la care se adaugă o reducere suplimentară de 50% în următorul deceniu.

KAUFLAND ROMÂNIA (93 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Și-a fixat obiectivul de a deveni cea mai accesibilă și comodă destinație pentru reciclare din România. Campania Tricoul de Uriaș a adus României un loc în Guinness World Records.

BANCA TRANSILVANIA (93 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2020
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. În noiembrie, a lansat prima emisiune de obligațiuni cu o etichetă de tip ESG, cu o componentă de social (minim 50%) și o componentă verde.

GREENPOINT MANAGEMENT (93 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Derulează mai multe campanii de informare, conştientizare și educare a populației privind colectarea separată a deșeurilor, unul dintre proiecte fiind „Străzi deschise”

AUTONOM SERVICES (92 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2022
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului și standardul aplicabil din industrie SASB (Sustainability Accounting Standard Board). În 2022, a aderat la UN Global Compact.

ANTIBIOTICE (90 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2018
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Compania se concentrează pe redefinirea Sistemului de Management Integrat pentru susținerea sustenabilității afacerii.

RAIFFEISEN BANK (90 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2009
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. 673 de milioane de euro este valoarea nominală cumulată din obligațiuni verzi și de sustenabilitate în ultimii doi ani.

ROMGAZ (88 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2017
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Dezvoltă portofoliul de resurse cu accent pe atenuarea efectelor generate de schimbările climatice.

ROMSTAL (87 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Se concentrează pe a oferi clienților produse inovative care să ajute la reducerea consumurilor și a amprentei de carbon.

AUTOKLASS (86 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2020
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Sucursalele Autoklass trec printr-un proces periodic de auditare care evaluează corectitudinea selectării deșeurilor și predarea acestora în conformitate cu legislația în vigoare.

SILVER RECOGNITION

PENNY ROMÂNIA (84 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2018
• Raportul a fost realizat urmărind cadrele de raportare SASB (Sustainability Accounting Standards Board) din industria specifică Food Retail & Distributor Industry și metodologia propusă de standardele GRI – Global Reporting Initiative 2021.

ONE UNITED PROPERTIES (82 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2022
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. În 2022, compania și-a măsurat pentru prima dată amprenta de CO2, cu scopul de a implementa monitorizarea anuală riguroasă și eforturile de reducere a acesteia.

TERAPLAST (82 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului si ține cont și de cadrul de raportare Sustainability Accounting Standards Board.

LIDL ROMÂNIA (79 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2016
• Raportul este realizat în conformitate cu GRI și este auditat la nivel local.
• 94.960 de tone de fructe și legume românești achiziționate de la furnizori locali.

GROUPAMA ASIGURĂRI (75 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2018
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Susţine industria cinematografică ca una dintre direcţiile principale de sponsoring.

AUCHAN ROMÂNIA (73 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate de trei ani.
• A utilizat standardul GRI, opțiunea Core pentru elaborarea raportului. A implementat zone „zero risipă” în toate tipurile de magazine Auchan.

ADREM (73 de puncte)

• Este al patrulea raport de sustenabilitate al Grupului ADREM.
• GRI a analizat Content Index-ul si a confirmat ca raportul este prezentat în concordanță cu standardele.

TRANSELECTRICA (67 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019.
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Pune accent pe inovație pentru trecerea la energie verde.

ROCA INDUSTRY (66 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2023
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului.
• Investiții în panouri fotovoltaice și alte surse de energie regenerabilă.

BRONZE RECOGNITION

REGINA MARIA (63 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2020.
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului. Unul dintre pilonii strategici de dezvoltare ai REGINA MARIA este digitalizarea.

OMNIASIG (54 de puncte)

• Au luat în considerare, pe lângă prevederile legale, bunele practici stabilite în cadrul Grupului Vienna Insurance Group (VIG).
• Transformarea digitală este una dintre prioritățile OMNIASIG.

NUCLEARELECTRICA (51 de puncte)

• Publică rapoarte de sustenabilitate din 2019
• A utilizat standardul GRI pentru elaborarea raportului, suplimentul specific sectorului de energie și sectorului de producție din surse nucleare

Speakeri cu greutate în cadrul conferinței Best Practices in Corporate Sustainability 2023

ConferințaBest Practices in Corporate Sustainability, desfășurată anul acesta sub sloganul Sustainability is Unstoppable. So are you!, a inclus prezentări ale reprezentanților unor instituții, companii și agenții cu renume: László Borbély (Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului și coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă), Andrei Dinescu (Deputy CEO, GreenPoint Management), Alice Nichita (Coca-Cola HBC România), Valer Hancaș (Kaufland România), Andreea Ghiocel (The CSR Agency), Zuzanna Kurek (One United Properties), Ana Cocîrlea (Corporate  Sustanability & ESG Raiffeisen Bank), Corina Radu (B Leader, Impact Market România) și Alina Liciu (The Azores Sustainability & CSR Services).

Ce este Romania CST Index

Romania CST Index este o analiză complexă, unică în România, prin care sunt evaluați indicatorii de sustenabilitate ai companiilor din perspectiva nivelului de performanță și transparență în domenii precum schimbări climatice, guvernanță, politici privind diversitatea și anticorupția, responsabilitatea față de angajați, marketing responsabil sau lanț valoric.

Un index al sustenabilității corporative este util din mai multe motive, deoarece oferă o modalitate structurată și standardizată de a evalua performanța de sustenabilitate a companiilor în funcție de industrie.

„Pe lângă faptul că o companie poate să își compare nivelul de raportare în funcție de standardele internaționale din domeniu, aceasta poate să își compare performanța și nivelul de transparență cu alți jucători din industrie și cu cei considerați top performeri. Investitorii iau și ei în considerare din ce în ce mai mult factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) în procesele de luare a deciziilor. Un index de sustenabilitate poate ghida deciziile acestora de a investi, oferind acces la informații concise privind managementul și performanța ESG. În plus, indexul pune accent și pe creșterea nivelului de transparență privind un număr mare de indicatori de sustenabilitate”, încheie Alina Liciu, Managing Partner The Azores.

Scorecard-ul utilizat pentru Romania Corporate Sustainability & Transparency Index este un instrument de evaluare aliniat la cele mai importante standarde sau referințe internaționale din domeniul sustenabilității corporative și responsabilității sociale:

·     Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (ODD);

·     Directiva 2014/95/UE & Directiva UE privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD)

·      GRI Sustainability Reporting Standards (GRI Universal Standards 2021);

·      CDP (Carbon Disclosure Project);

·      Business for Societal Impact (cunoscut anterior ca LBG).

Punctajul final al fiecărei companii este ponderat în funcție de industrie, astfel încât la final obținem un procent (nu o adunare de puncte), iar metodologia este aliniată la practicile internaționale. 

Rapoartele, obligatorii pentru mai multe firme, de la 1 ianuarie 2025

De la 1 ianuarie 2025 raportul de sustenabilitate va fi obligatoriu pentru și mai multe firme, odată cu noua directivă UE. Astfel, începând cu anul viitor, companiile aflate sub incidența Non-Financial Reporting Directive (NFRD)vor fi nevoite sa înceapă colectarea informațiilor conform noii Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD) care crește gradul de complexitate al unui raport de sustenabilitate. Rapoartele pregătite astfel vor fi publicate începând cu 2025. Mai mult, pentru anul financiar 2025, toate companiile care îndeplinesc cel puțin două din următoarele trei criterii – au peste 250 de angajați, au o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro și/sau active totale de 20 de milioane de euro – vor avea obligația de a pregăti un raport de sustenabilitate.

„Noua Directivă UE privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD) modifică actuala Directivă de Raportare Nefinanciară (NFRD) și este aplicabilă unui număr mai mare de entități europene, care vor avea obligativitatea de a raporta conform unor standarde comune la nivelul UE (European Sustainability Reporting Standards – ESRS), începand cu 1 ianuarie 2025 (pentru anul 2024). În plus, rapoartele vor avea nevoie de un audit de specialitate, iar indicatorii de sustenabilitate trebuie să fie etichetați digital pentru a putea fi găsiți ușor de motoarele de căutare”, spune Alina Liciu, Managing Partner The Azores.

Cel mai important și complex proiect al agenției este Romania CST Index, în trecut denumit Romania CSR Index, ranking lansat în 2016 şi care este singurul din România care evaluează indicatorii de sustenabilitate ai companiilor: informaţii despre managementul sustenabilității, impactul economic, de mediu şi social. Indexul este lansat în fiecare an în cadrul conferinţei Best Practices in Corporate Sustainability.

În 2019, agenția a lansat Community Index, cel mai cuprinzător ranking al proiectelor corporate de investiții în comunități și un centralizator al celor mai bune campanii de CSR derulate în fiecare an de companiile din România. Rezultatele ranking-ului, împreună cu studii de caz şi interviuri ale unor experţi naţionali şi internaţionali sunt prezentate în fiecare an în Community Index Magazine, singurul anuar bilingv dedicat investițiilor în comunități derulate de companiile din România.

Lideri din domeniul financiar au participat pe 1 noiembrie 2023 la evenimentul „CFO Conference” organizat de BusinessMark la Timișoara. Raportarea ESG și sustenabilitatea, digitalizarea companiei și a departamentului financiar, instabilitatea macroeconomică și urmările acesteia sunt doar câteva dintre subiectele abordate în cadrul conferinței.

Evenimentul a inclus o sesiune de prezentări și un panel, în cadrul cărora specialiștii invitați la eveniment au subliniat necesitatea ca un director financiar modern să aibă abilitatea de a conduce organizația în vremuri de criză și să transforme provocările în oportunități.

Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a deschis prima sesiune a evenimentului, vorbind despre necesitatea ca un director financiar să aibă întotdeauna în vedere directivele de conformare fiscală.

„CFO-ul trebuie să fie pe picior de egalitate cu CEO-ul și nicio decizie nu ar trebui luată fără implicarea acestuia. Una din cele mai importante greșeli pe care CFO-ul ar putea să le facă este să nu fie atent la noul val de directive europene care se vor implementa și în România. Un CFO trebuie să fie tot timpul atent și să analizeze dacă directivele care sunt preluate în legislația națională afectează sau nu compania. Totodată, trebuie să analizeze ce presupun cheltuielile de conformare fiscală și care sunt amenzile de neconformare – trebuie făcută o analiză pentru a vedea dacă această conformare presupune costuri prea mari și ce opțiuni avem. Nu vorbim doar de amenzi și penalități pecuniare, ci de efecte care pot afecta compania pe termen mediu. Toate aceste analize sunt extrem de importante. Dacă CFO-ul nu acordă suficientă importanță acestor aspecte, poate să atragă urmări semnificative asupra companiei”, a spus ea.

În continuare, Bogdan Stoian, Group CFO, Klass Wagen Group, a vorbit despre provocările și oportunitățile ce apar în internaționalizarea afacerii.

„Cred, sincer, că aproape orice afacere românească poate fi scalată la nivel internațional, însă sunt câteva elemente pe care trebuie să le verificați și să le puneți la punct pentru a avea succes în străinătate. Prima întrebare pe care trebuie să și-o pună un antreprenor este legată de cât de bună este compania pe piața din România. E nevoie să te internaționalizezi abia după ce ai crescut, ai devenit numărul 1 în România și abia după aceea să treci la alte piețe. Totodată, dacă ai un produs sau serviciu excepțional, nu este nevoie să rămâi doar pe piața din România. Dacă nu ești cel mai bun în țara ta, dacă nu ai un diferențiator, nu poți spera că procesul de internaționalizare va fi unul de succes. Cum alegi prima țară? În primul rând, nu te duce în țara cu cea mai mare competiție, ci într-o țară în care există un interes pentru produsul sau serviciul tău. Apar, însă, și provocări: fie că sunt ele de natură culturală, materială sau de ordin financiar.”

Un alt subiect abordat în cadrul primei sesiuni a fost legat de cum putem folosi inteligența artificială pentru eficientizarea activității. Astfel, Inga Țîgai, Partener, Head of Tax & Legal Technology, Consultanță Fiscală, KPMG România & Moldova, a precizat: „Nu putem ține pasul cu toate modificările; nu putem fi buni și la a face documente pe hârtie, dar să fim și mari specialiști în ceea ce privește Generative AI. Însă trebuie să înțelegem că putem folosi instrumentele pe care le avem, fie că vorbim de cele dezvoltate extern și disponibile pe internet, sau că vorbim de cele adaptate pentru firmele din România. Noi, în KPMG, am reușit să dezvoltăm un frate mai mic al lui chatGPT, pentru că trebuie să ținem pasul cu vremurile. Această tehnologie AI știe să proceseze text, să recunoască și să interpreteze imagini, să adapteze conținuturile la context. Instrumentele AI depind foarte mult de utilizator – trebuie să știm ce să îi cerem. Astăzi, există oameni care te învață cum să folosești această tehnologie. Subiectul este destul de vast, însă evoluția tehnologiei reprezintă o oportunitate pentru noi: putem să venim la masa acționarilor și să le explicăm că acum este momentul să acționăm.”

A urmat Remus Mihai Hirceaga, Country Manager, Expense Reduction Analysts Europe, care a vorbit despre modelul după care funcționează compania: „Dacă nu reușim să aducem banii în contul clienților, nu suntem plătiți. Cum generăm aceste extra-profituri? Practic, în compania noastră, dacă avem un contract cu un client și există un cost care doare, un Partener din Expense Reduction se ocupă de acea categorie de cost – cu experiența sa, cu expertiza pe care o are, ajută cu ajustarea acelei categorii de cost. Pe lângă partea de expertiză, lucrăm foarte mult cu partea de tehnologie, legislație, dar și networking. Noi ducem clienții către furnizori gratis. Toți partenerii care sunt în anumite categorii de cost au o experiență îndelungată în respectivă categorie, în cazul meu 18 ani în energie în poziții de CXO în Corporații internaționale și locale.”

Un alt subiect de actualitate abordat în cadrul „CFO Conference Timișoara” a vizat raportarea ESG. Astfel, Sergiu Ștefea, Director, Timișoara Audit Services Coordinator, PwC Romania, a precizat: „În ultimii ani, ne-am confruntat cu pandemia, războiul din Ucraina, creșterea costurilor la energie, inflație, dobânzi. Astfel, aș dori să discutăm despre noua raportare ESG – CSRD. Prima raportare pentru această nouă directivă  va avea loc în 2025 – în prima etapă vor fi vizate companiile cu peste 500 de angajați. Pe cifrele de afaceri din 2026 vom avea, în 2027, necesitatea de raportare pentru companiile mici și mijlocii listate la bursă. Trebuie să ne gândim la ce resurse alocăm, cum abordăm această problemă, pentru că va trebui să strângem și validăm numeroase date. Această declarație va trebui să fie auditată de un auditor financiar sau de alt auditor ales de companie. Este un audit destul de stufos și cred că este cazul să începem deja să vedem încotro să mergem, ce resurse alocăm. Din punct de vedere al resurselor, putem aloca resurse interne sau putem externaliza.”

Prima sesiune a conferinței a fost încheiată de Adrian Dinu, CEO, Creasoft IT, care a vorbit despre semnătura electronică pe documentele de muncă și arhivarea digitală automată a documentelor.

„Noi avem o soluție de pontaj care s-a tot dezvoltat. Din 2021, există legislația ce permite ca semnarea documentelor de muncă să poată fi făcută prin aplicarea unei semnături electronice. Ce înseamnă pentru o companie să aleagă să devină paperless. Vorbim despre rapiditate, despre reducerea costurilor, dar și de degrevarea HR-ului de numeroase sarcini. Prin platforma noastră, managerii încarcă și transmit către angajați documentele în format PDF, prin interfața Creasoft. Documentele pot fi trimise angajatului pe email, pe telefon (prin SMS) sau acesta le accesează la Kioscul self info Creasoft. După verificarea documentelor primite, voința de semnare se face cu un simplu click pe butonul semnează. Angajatul are 10 minute la dispoziție să valideze semnarea cu un cod OTP, iar după semnarea electronică atât de către angajat, cât și de către manager a unui document, Creasoft efectuează transmiterea automată a documentelor către arhivatorul certificat ales.”

Cea de-a doua parte a conferinței a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Hedy Pascu (FM Romania), Mircea Varga (Teilor Holding, Safetech Innovation & Perla Harghitei), Iulia Sbiera (Pehart Grup), Darius Ienci (DB Cargo Romania), Paul-Ioan Danciu (Bertschi AG) și Sorin Mociofan (NNDKP Timișoara).

Reziliența ar trebui să facă parte din identitatea oricărui business, a fost de părere Mircea Varga, Chairman of the Board, Teilor Holding, Independent Board Member, Safetech Innovations & Perla Harghitei. „Discutăm de ceva vreme despre reziliență, un termen care e la modă acum. Reziliența business-urilor este diferită, în funcție de șocuri. Din păcate, ne-am obișnuit să fim rezilienți doar ca să reacționăm la șocuri, dar reziliența ar trebui să facă din identitatea business-ului.  Aș dori să vă reamintesc că, după orice criză, există și oportunități, iar dacă știm să beneficiem de ele vom fi peste competiție. Pentru mine, reziliența este parte din modul de a fi al unei companii. Din păcate, crizele se succed la perioade mult mai scurte de timp față de cum se întâmpla înainte. La orice investiție faceți vă recomand să aveți un scenariu de stres, pentru a fi pregătiți. A face investiții nu este simplu; tu nu ai răspunsuri. Te uiți în viitor și încerci să îl conturezi. Să ne pregătim să împingem lucrurile în acea direcție, pentru că teama vine din faptul că nu cunoaștem viitorul.”

La rândul său, Hedy Pascu, Director Financiar,  FM Romania SRL, a intervenit vorbind despre cum a reușit organizația să rămână rezilientă în contextul ultimilor ani.

„Faptul că ne-am păstrat reziliența se datorează multor factori, între care contextul de care ne-am lovit în 2022-2023. Pentru noi, un punct esențial a fost să ținem sub control costurile în ceea ce privește energia, cât și consumul. Am implementat o serie de acțiuni pentru reducerea consumului de energie electrică și, împreună cu clienții noștri, am implementat niște mecanisme de ajustare de preț. Ne-am menținut reziliența și pentru că ne-am continuat cursul strategic în ceea ce privește business-ul nostru. Ne-am adaptat strategia la acest mediu în continuă. Este foarte important să rămânem relevanți pe piață, iar pentru asta trebuie să cunoaștem cerințele clienților. Avem o strategie pe termen lung, definită pe 5 puncte foarte clare pentru noi și în care ne punem toate eforturile de investiții: digitalizare și automatizare, focusul pe tot ce înseamnă omnichannel și urban, dezvoltarea sustenabilă, transport 4.0, customer experience. Toate aceste focusuri sunt, cu siguranță, drive-ul nostru de creștere”, a mai spus ea.

În acest context, Iulia Sbiera, CFO, Pehart Grup, a subliniat necesitatea identificării de noi oportunități pentru creșterea business-ului, chiar și în perioade de criză. „Este foarte important pentru o companie ca în orice moment să știe în ce direcție vrea să meargă și să rămână aproape de strategia, de obiectivele pe care le are. În vremuri de criză, trebuie să ne uităm la ce oferă mediul ca la o oportunitate și luăm ce e mai bun din ele. Noi am continuat să investim – în România, Pehart este cel mai mare producător de hârtie din zona aceasta a Europei. Știm că este consumul de hârtie mult mai mic față de țări apropiate de noi, cum ar fi Ungaria. Astfel, ce putem face este să investim, atunci când alți jucători din piață nu o fac. Este, totodată, important să construiești o organizație care să înțeleagă că există ziua de mâine, deși nu poți controla ziua de astăzi.

Noi dorim să retehnologizăm liniile de producție de hârtie, pentru că acestea sunt mari consumatoare de energie. O altă direcție este să mergem în zone de piață care nu au fost atât de mari și de evidente până acum, cum ar fi piața away from home, care este în creștere. În pandemie, a fost una dintre piețele afectate și pe care nu am fost prezenți până acum”, a adăugat ea.

Un CFO trebuie să aibă o privire de ansambul asupra business-ului, a spus, la rândul său, Darius Ienci, Head of Accounting & Tax, DB Cargo Romania. „Ar trebui să discutăm și despre costurile de finanțare, despre cum validăm o decizie de investiții. Epoca banilor ieftini s-a încheiat. O decizie de investiție trebuie să fie bine fundamentată, bazată pe oportunități de business, pe cifre concrete. Pentru a fi CFO complet, trebuie să ai o vedere completă asupra a ceea ce înseamnă business-ul, să înțelegi și zona operațională.

Se vorbește foarte mult despre AI, RPA, dar trebuie să ajungem și la niște concluzii. Valul pe care l-a adus acest fenomen al digitalizării s-a mai calmat momentan, dar trebuie să prindem acest trend. România de astăzi nu mai este cea de acum 20 de ani și vedem că de anul viitor avem SAF-T, RO e-Factura. Lucrurile merg într-o direcție digitală. Vom progresa atât ca indivizi, cât și ca organizații.”

Nu putem vorbi despre viitor, fără să vorbim despre sustenabilitate și ESG, a punctat Paul-Ioan Danciu, Head of Finance and Administration South – East Europe Region, Bertschi AG. „Majoritatea companiilor care au un renume în piață și doresc să fie reziliente vor investi și vor privi spre viitor. Dar, pentru asta, trebuie să ai lucrurile foarte bine puse la punct în prezent. Noi am investit în sustenabilitate, în digitalizare, ESG, dar grupul nostru a fost gândit încă de la început având în minte sustenabilitatea. Noi ne-am reașezat, am identificat puncte în care putem investi mai mult. În prezent, investiția principală este în reducerea a cât mai mult a amprentei de carbon. Investim și achiziționăm camioane care merg cu biodiesel, instalăm panouri fotovoltaice – totul pentru a atinge targetul prevăzut de Acordul pentru climă de la Paris.”

Un alt subiect abordat în cadrul panelului a vizat modificările fiscale recent apărute în Legea 296. Astfel, Sorin Mociofan, Tax Director, NNDKP Timișoara, a precizat că: „Sunt multe lucruri de spus despre acest pachet legislativ actualizat în Legea 296. Vedeta acestor modificări fiscale este impozitul pe cifra de afaceri. Plecând de la zona de macro, cred că observăm cu toții că avem o frânare vizibilă a economiei.

Avem semnale destul de puternice că începe să scadă cererea de transport, ceea ce mie îmi indică faptul că va urma ceva. Ne așteptăm ca o recesiune să vină, mai ales după această perioadă de creșteri economice. Cred că se va întâmpla mai repede decât ar trebui. Mai vorbim și despre costurile mari la dobânzi materializate în piață și vedem, după creșterea prețurilor la energie, că băncile centrale au fost forțate să intervină, iar România nu face excepție. Va trebui să ne obișnuim cu aceste dobânzi ridicate. Toate aceste lucruri fac ca România să plătească, astăzi, 2 miliarde de euro în plus ca și cost al îndatorării. România nu este capabilă să colecteze decât 14 miliarde din cele 21-22 miliarde calculate de experții europeni. Bugetul a fost construit prost – s-au supraestimat veniturile, venind în special din partea de taxare a energiei; cei care au construit bugetul s-au bazat pe aceste cifre și în 2023. După cum vedem, prețul la energie, gaze, s-a calmat. Cred că o mare problemă a României o constituie și exagerarea cheltuielilor. Aceste lucruri cumulate ne duc către un deficit bugetar foarte mare și cred că nu ar mai trebui să surprindă pe nimeni acest pachet legislativ, apărut din disperarea autorităților de a aduce mai mulți bani la buget.”

CFO Conference Timișoara este un proiect BusinessMark

Partenerii conferinței au fost: Expense Reduction Analysts, Cabot Transfer Pricing, PwC România, CREASOFT IT

Evenimentul a fost susținut de: BRCC

Partenerii media ai conferinței au fost:  spotmedia.ro, Revista Cariere, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, Events Max, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, Spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorinRomania.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Curierul Fiscal, AngajatorulMeu.ro, Femei în Afaceri, www.tion.ro, Revista Agenda, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean

Specialiști din departamentele de supply chain și logistică s-au reunit, pe 27 octombrie 2023, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, unde a avut loc cu succes o nouă ediție a evenimentului „Supply Chain & Logistics Forum”.

În cadrul evenimentului organizat de BusinessMark, s-a vorbit despre digitalizarea și automatizarea la nivel de supply chain și logistică, ce vine la pachet cu numeroase oportunități, dar și cu provocări, cea mai mare fiind găsirea de personal pregătit să opereze aceste sisteme. În acest context, profesioniștii invitați la conferință au vorbit despre necesitatea de a investi în educarea noilor generații și atragerea de tinere talente spre aceste sectoare, pentru a putea asigura continuitatea lanțurilor de aprovizionare și a le duce la nivelul următor.

Un alt subiect abordat a vizat perioada de instabilitate din ultimii ani – de la pandemie la creștere de costuri la energie, inflație și război – și modul în care organizațiile au reușit să facă față acestor provocări. Nu în ultimul rând, s-a discutat despre implementarea strategiilor de sustenabilitate la nivel de supply chain și cum va arăta viitorul în acest domeniu.

Prima sesiune a fost deschisă de Laura Simion, CEO Kruhnen Europe Logistik, Vicepreședinte ARILOG, care a vorbit despre ascensiunea sectorului e-commerce și provocările, dar și oportunitățile ce apar, în acest context, la nivel de supply chain.

„Piața de e-commerce, în general, este într-o creștere. Dar ce înseamnă creștere? În pandemie, toată lumea s-a mutat din offline în online și s-a văzut o creștere. Un studiu arată că, în următorii 10 ani, piața de e-commerce se va dubla – nu înseamnă că aceiași clienți își vor dubla business-urile, ci mai degrabă vor apărea jucători naționali și internaționali, pentru că România este un hub important. Un consumator care trece din offline în online aduce 22% valoare, ceea ce înseamnă o frecvență mai mare a cumpărăturilor. Din punct de vedere al business-ului în sine, trebuie să gândim și prin prisma consumatorilor online. Ce își doresc și la ce se uită aceștia? 72% se uită la condițiile de livrare. 69% se uită la cât de ușor este să plaseze o comandă pe site. 68% se uită la cât de scurt este timpul de livrare, iar 66% se uită la cât de ușor este să returnez un produs. Eu consider că mai mult din 75% din business-ul online este despre logistică. Toate cerințele consumatorilor înseamnă schimbări pentru noi, în cadrul supply chain-ului: cum facem față acestor factori perturbatori? Trebuie să gândim totul din punct de vedere a ceea ce afectează piața și cât de agili suntem pentru a face față schimbărilor. Trebuie să gândim la cele mai mici detalii acele activități ce pot fi automatizate, digitalizate, astfel încât să avem un lanț de aprovizionare rezilient”, a spus ea.

A urmat Cosmin Băroiu, General Manager, Mantis România, care a vorbit despre digitalizarea și automatizarea lanțului de aprovizionare și pașii de urmat pentru ca un astfel de proces să fie unul de succes.

„L-am întrebat pe chatGPT cum putem maximiza succesul unui proiect WMS. Totul începe de la definirea cerințelor de business: trebuie să vedem unde suntem și unde ne dorim să ajungem. Totodată, trebuie să îți alegi atent vendorii – asta ține de o preocupare a organizațiilor, beneficiarilor de proiect, legat de unde își doresc să ajungă în următorii cinci ani. Trebuie să ne gândim dacă vendorul pe care îl aleg acum va fi cel de care voi avea nevoie când business-ul va crește. În plus, dacă schimbi un WMS, parte din succesul implementării este ca oamenii să fie acomodați cu ideea că vor avea parte de niște schimbări, pentru că altfel apare rezistența, ceea ce se transpune în niște costuri pentru business. E important să fim atenți la etapa de training. Noi, ca furnizori, avem preocuparea să oferim instructaj cât mai profund echipei ce se ocupă de proiect. De multe ori, etapa de training nu este luată pe cât ar trebui de serios, iar asta poate impacta succesul proiectului. Este important, totodată, să avem un plan de implementare. Ca beneficiar, eu sunt în primul rând responsabil de implementarea proiectului și trebuie să am o vizibilitate foarte clară asupra a ceea ce trebuie să îmi livreze furnizorul. Să ai un plan de implementare detaliat ține de a avea succes în proiect ca beneficiar”, a subliniat el.

A urmat un panel de dezbatere moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, și Cosmin Băroiu, General Manager, Mantis România, la care au participat: Adriana Pălășan (Supply Chain Management Center, ARILOG), Delia Dinu (Sezamo), Emilian Dincă (PepsiCo CE), Laura Simion (Kruhnen Europe Logistik, ARILOG), Andrei Oprea (Europharm Holding), Nicoleta Mitu (Yazaki Romania), Flavius Creț (Ekol Logistics, ARILOG)și Ovidiu Neagu (Sport Vision România).

Digitalizarea este un element important în organizații, indiferent de domeniu, însă la baza acesteia ar trebui să fie o strategie foarte clară, a precizat Adriana Pălășan, Managing Partner, Supply Chain Management Center, Vicepreședinte ARILOG.

„În ceea ce privește digitalizarea, există un trend la nivelul companiilor de a face modificări importante, ceea ce este un lucru bun. Clienții ar trebui să afle ce își doresc cu adevărat cu mult timp înainte să cheme implementatorul, pentru că, în caz contrar, dacă începe implementarea fără o strategie, va scăpa foarte multe lucruri din vedere, pe care le va observa ulterior. Recomand și să nu puneți presiune pe implementator să finalizeze implementarea instant. Totodată, este important să faceți teste înainte să lansați implementarea. Recomand clienților să se pregătească înainte de a achiziționa o soluție informatică. Aceasta este un instrument care eficientizează activitatea, însă nu poate lua locul oamenilor din supply chain. Companiile trebuie să fie pregătite să implementeze un sistem informatic. Noile tehnologii sunt importante pentru a beneficia de ele și astăzi, dar și peste cinci ani”, a spus ea.

De aceeași părere a fost și Delia Dinu, Chief Operations Officer, Sezamo: „Noi suntem, practic, un supermarket online, iar pandemia a adus o creștere fulminantă. Noi avem un sistem in-house, ceea ce ne-a oferit o flexibilitate incredibilă. Pot spune că războiul din Ucraina, pentru colegii din Cehia a adus un avantaj, cel al unei forțe de muncă incredibilă. Nu este acesta și cazul României, pentru că această forță de muncă se orientează mai degrabă spre Germania, Cehia. O provocare ce apare acum este menținerea acestui ritm de creștere accelerat.

Automatizarea este un cuvânt foarte general, dar cred că multor companii le lipsește baza informațională. Dacă vorbim de automatizare cu roboți, ai nevoie de un volum și de un ROI – noi avem, în câteva țări depozite full-automatizate. La nivel de grup, ne concentrăm spre a deschide depozite automate în țări ca Germania, unde vorbim de un cost pe oră de 30 de euro, în timp ce în România costul se duce spre 8-10 euro.”

Digitalizarea la nivel de supply chain și logistică vine cu o provocare, aceea de a găsi oameni pregătiți pentru a opera aceste sisteme, a subliniat Emilian Dinică, CEGB Program Lead, PepsiCo CE.

„În urmă cu 5 ani, noi am început o călătorie de automatizare a principalelor hub-uri logistice și de producție. Asta se poate face dacă sunt respectate anumite constrângeri: scalabilitate, costuri, profitabilitate. Există tendințe de a investi în automatizare și văd că apar din ce în ce mai multe companii care oferă astfel de servicii, ceea ce este îmbucurător. Asta vine la pachet cu o provocare: forța de muncă ce este capabilă să opereze aceste sisteme – de la oameni care au o calificare medie, vom avea nevoie de oameni cu o înaltă specializare. Ca lideri în domeniu, trebuie să fim deschizători de drumuri și să atragem următoarele generații. Noi am deschis o sală de curs & laborator, în parteneriat cu cei de la Politehnică, iar asta a atras mulți oameni. Atunci când tinerii fac un internship, când văd ce se întâmplă în companie, își doresc să rămână, însă trebuie să le oferim mediul propice ca ei să își dezvolte abilitățile. Generația nouă are nevoie de spațiu creativ, în care să învețe și să își pună în aplicare ideile”, a continuat el.

În acest context, Laura Simion, CEO Kruhnen Europe Logistik, Vicepreședinte ARILOG, a intervenit, precizând că: „Un studiu făcut de ARILOG arată că doar 39% din companii au un VMS și doar 32% au un ERP implementate. Ca să putem digitaliza întreaga țară și să avem lanțuri de aprovizionare eficiente trebuie să vedem cum ajungem cu educația către acele medii din afara orașelor mari, astfel încât antreprenorul din acele locații să folosească un Excel, să aibă un ERP, să folosească anumite rute. Aici ține de noi, ca experți, să împărtășim cu alți experți locali cunoștințele noastre. De cele mai multe ori, ne gândim doar la produsele noastre, nu ne gândim că putem optimiza costurile aducând în același supply chain un client complementar. E important să reducem costul și să avem un impact cât mai redus asupra mediului.

În ceea ce privește recrutarea, trebuie să ne schimbăm mentalitatea și să folosim toate resursele pe care le avem pentru a asigura continuitatea lanțului de aprovizionare. În calitate de manageri, trebuie să ne gândim ce facem pentru generațiile actuale, ce facem pentru generațiile viitoare, astfel încât să îi ținem activi și pe cei de 50 de ani, dar și pe cei de 20 de ani.”

La rândul său, Ovidiu Neagu, Director Logistică, Sport Vision Romania, a vorbit despre necesitatea ca oamenii din zona de supply chain să țină pasul cu transformările ce vin la pachet cu automatizarea și digitalizarea acestui sector. „În pandemie, departamentul de logistică a trecut în prim-plan. Ne-au salvat comunicarea, flexibilitatea și adaptarea rapidă la momente de criză. Există o nevoie de cursuri și educație în zona de supply chain.

Organizația a crescut foarte mult în România și are proiecte de amploare – implementarea unui centru de distribuție care va deservi 3 țări. Ca proiecte de viitor, avem în plan întregirea echipei. Când vine vorba de implementări, discutăm până la cel mai mic detaliu despre care sunt nevoie companiei, dar și despre nevoile de resurse umane. Sperăm să creăm parteneriate puternice atât cu dezvoltatorii, cât și cu furnizorii, pentru a ne atinge scopurile.”

Sustenabilitatea joacă un rol tot mai important în supply chain și logistică, a punctat Flavius Creț, Contract Logistic Manager, Ekol Logistics, Vicepreședinte ARILOG. „Eu cred, în viitor, trendul va fi pe micro fulfillment – realizarea de centre în zone apropiate marilor orașe, pentru a deservi fiecare client și fiecare nevoie în parte. Avem multe depozite în exteriorul orașelor, care acomodează volumele mari. Dar ce facem în cazul acelor obiecte mici, cum sunt telefoanele, parfumurile, de exemplu? Este mult mai greu să livrezi din afara orașului.

În egală măsură, pe lângă aceste lucruri, eu încurajez și îndrum pe fiecare să acceseze depozite de tip clasa A. Noi folosim un depozit ce se bazează pe sustenabilitate și economie circulare. Utilajele pe care le folosim au senzori, folosim panouri solare. Colectăm selectiv la sursă, în puncte cheie, astfel încât să avem o amprentă de CO2 cât mai redusă. Totodată, materialele pe care le folosim sunt mai sustenabile. Sectorul de e-commerce trebuie delimitat între jucătorii mari din piață și providerii locali, care au nevoie de suport și care au nevoie de depozite în interiorul orașelor. Distanța va face întotdeauna diferența”, a spus el.

La rândul său, Nicoleta Mitu, Logistics Manager, Yazaki România, a vorbit despre măsurile luate la nivel de companie pentru a reduce costurile și a deveni mai sustenabili: „Toate costurile referitoare la energie și inflație au fost absorbite la nivel de fabrică prin decizii luate în colaborare cu transportatorii. În acest moment, concentrarea este pe oameni și costuri. Anul precedent a fost axat foarte mult pe reducerea inventarului – mulți dintre noi am avut bugete și KPIs destul de ambițioase, dar asta nu ne-a dat înapoi. Am conștientizat unde este business-ul și unde ne dorim să ajungem, deși strategiile se fac, acum, pe imprevizibilitate. Nimeni nu știe cum va evolua piața, mai ales că pe partea de transporturi sunt introduse destul de multe taxe în Germania, începând cu luna decembrie. Multe dintre costurile actuale au fost bugetate fără a lua în calcul schimbările ce vor veni din luna decembrie. Pe parte de sustenabilitate, modificarea ambalajelor și adaptarea la normele europene ne-au făcut să reducem transporturile și, prin intermediul un ambalaj care se plia am reușit să reducem transporturile pe zona Germania-România cu mai bine de 35%.”

În acest context, Andrei Oprea, Manager Logistică, Europharm Holding, a intervenit, precizând că pandemia a fost un catalizator al transformării și a prezentat, totodată, măsurile pe care compania le-a luat pentru a avea un impact mai redus asupra mediului.

„Pentru noi, pandemia a adus multe schimbări, iar flexibilitatea a fost cuvântul de ordine în fiecare zi, pentru că a trebuit să asigurăm distribuția medicamentelor, la nivel național, în această perioadă. Am reușit să menținem fluxul de supply chain în parametrii normali prin planificarea eficientă, parteneriate solide cu furnizorii și clienții și adaptabilitate în față schimbărilor. În această perioadă, nu a fost singular momentul în care am sprijinit acțiunile Ministerului Sănătății, fie că vorbim despre distribuirea vaccinului sau furnizare de materiale spitalelor.

După începerea războiului în Ucraina, am reușit să integrăm în echipa logistică colegi din Ucraina, iar sistemul WMS pe care îl utilizăm ne-a permis să avem o comunicare facilă, fără că unul să știe limba celuilalt.

Acum 5 ani, am reușit să schimbăm întreaga flotă la una hibridă și pot spune că a avut un rezultat pozitiv din punct de vedere al costurilor de întreținere și utilizare. Acum încercăm să trecem spre zona electrică pentru mașinile mici. Anual, avem întâlniri cu producătorii de mașini și cu furnizorii de sisteme de menținere a temperaturii, alături de care testăm posibilitatea de a utiliza VAN-uri 100% electrice în distribuția last mile. VAN-urile actuale asigură o autonomie de 70 km, dacă sunt 20 grade afară. Anul acesta, am reușit să avem primul depozit verde la Craiova, care beneficiază de energie electrică produsă de panourile solare, iar până în 2025 ne așteptăm să implementăm aceleași sisteme și la depozitele centrale”, a spus el.

Companiile trebuie să ducă lanțul de aprovizionare la nivelul următor, a conchis Cosmin Băroiu, General Manager, Mantis România, comoderator al panelului.

„Ultimii trei ani, având în vedere că aveam filială și în Ucraina și avem filială și în Israel, lucrurile nu au fost tocmai roz. Însă perioadele de criză generează oportunități pentru digitalizare. Preocuparea noastră sunt oamenii, echipa, dar și să dezvoltăm produse. Companiile trebuie să aibă preocuparea de a duce lanțul de supply chain la nivelul următor. 

Avem intenția de a ne implica în zona de educație: avem un proiect în lucru la Politehnică, prin care studenții să lucreze în VMS-ul Mantis. Există o provocare să găsești oameni din zona de white collar. Ne dorim să fim mai vizibili, să avem oameni mai pregătiți, care înțeleg procesele macro.”

Evenimentul a fost organizat de BusinessMark, cu susținerea ARILOG

Partenerii ediției din acest an au fost:  Mantis România, PROVA NOV, EnergyPal

Partenerul de monitorizare al conferinței a fost: mediaTrust

Parteneri media: Logistic Post, spotmedia.ro, Revista Cariere, PRwave, Ziarul Bursa, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administrație.ro, EventsMax, Global Manager, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, Spațiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, AntreprenorînRomânia.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, AngajatorulMeu.ro, BusinessVoice

Companiile care vor să rămână relevante în următorii 5-10 ani trebuie să ia măsuri în ceea ce privește obiectivele de sustenabilitate și ESG. Presiunea nu vine doar dintr-un mediu de business competitiv, ci și din partea angajaților, având în vedere că generațiile Z și, în viitor Alpha, își doresc să lucreze pentru organizații care sunt atente la impactul pe care îl au asupra mediului și societății. În același timp, și clienții, consumatorii, acordă mai multă atenție acestui aspect, ceea ce conduce spre o necesitate de transformare a business-urilor.

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile specialiștilor români și internaționali invitați, pe 6 octombrie 2023, la conferința Positive Business – a talk about ESG, sustainabilty and positive impact in business, organizată de BusinessMark la București.

Prima sesiune a fost deschisă de Mirela Tănase, Senior Partner, Strategy & Sales, Exploratist, care a vorbit despre cum putem construi credibilitatea unui business prin intermediul elementelor de ESG.

„Vorbind despre credibilitate, este clar că ne uităm la zona de încredere pe care oamenii o acordă organizației, fie că sunt clienți, angajați sau stakeholderi. Barometrul de încredere reflectă valorile și calitatea acțiunilor interne. Suntem într-o eră digitală în care putem controla puțin ceea ce se vehiculează despre noi, ca organizații, indiferent de bunele noastre practici, de cât de bune, corecte sunt acțiunile noastre. Acesta este motivul pentru care, a lucra la credibilitatea unui brand, nu este ceva ce se oprește la un moment dat, ci un proces continuu. Sunt șapte elemente cheie ale relației dintre credibilitate și performanța unui business: încrederea investitorilor, factorii ESG, calitatea relației cu partenerii și furnizorii, încrederea și loialitatea consumatorilor și a clienților, nevoia de satisfacție a angajaților și performanța acestora, valoarea brandului comercial și conformitatea legislativă în care se desfășoară businessul”, a spus ea.

În continuare, Teodora Mărăcineanu, Marketing Director, Electrolux România, a prezentat platforma „For the Better 2023”.

„Aceasta definește modul în care ne desfășurăm activitățile pentru a fi o companie mai bună, pentru a contribui la o viață mai bună a consumatorilor și, în esență, a noastră. Toate acestea au în plus obiectivele de a atinge neutralitate climatică și de a ajunge la o economie circulară pe întreg lanțul de aprovizionare. Astăzi voi vorbi despre circularitate și economie circulară. Acest subiect pornește de la niște preocupări pe care le avem, legate de creșterea consumului, pe fondul creșterii venitului, corelat cu scăderea resurselor, fenomenul risipei, al durabilității, cu ciclurile de viață ale produselor, care sunt din ce în ce mai scurte. Sunt multe preocupări care ne-au făcut să fim implicați în ceea ce presupune economia circulară. Aceasta are ca scop menținerea valorii produselor, materialelor și resurselor cât mai mult timp posibil, prin păstrarea și repunerea lor în uz și prin minimizarea deșeurilor. Cu cât aruncăm mai puține produse, cu atât extragem mai puține materiale, cu atât este mai bine pentru mediul nostru.”

În viitor, sustenabilitatea nu va mai fi privită ca un trend, a punctat una dintre invitatele speciale ale conferinței, Melina Taprantzi, Social Entrepreneur, SDGs and ESG Consultant, Trainer, Founder of Earth&Co and Wise Greece.

„Astăzi se spune că orice criză atrage cu sine o oportunitate – ceva nou, ceva inovator, interesant, fresh. Însă, din păcate, în 2013, criza a ajuns în Grecia, ceea ce a însemnat că mii de persoane au fost nevoite să caute, în fiecare zi, mâncare în pubelele de gunoi. Am avut sute, dacă nu chiar mii de oameni care au părăsit țara. Trei milioane de oameni, adică 13% din populația țării, trăiau sub pragul sărăciei. Iar acesta a fost momentul în care am decis să fac ceva. Astfel s-a născut proiectul Wise Greece. Putem face lucruri incredibile dacă colaborăm și ne susținem unii pe alții. Astăzi, suuntem una din cele 7 inițiative sociale din lume care au fost premiate de Organizația Națiunilor Unite și de Banca Mondială.

Cred că va veni un viitor în care sustenabilitatea nu va mai fi un trend sau un cuvânt, ci ceva ce oamenii vor cere de la guvernele lor, iar companiile vor avea succes făcând lucruri bune, cu impact. Iar această schimbare începe de la lucrurile care ne deranjează pe fiecare dintre noi, în fiecare zi. Detești ideea că oamenii n-au ce mânca? Urăști gândul că există oameni care n-au un loc de muncă? Trebuie să faci ceva. Este important să realizăm, cu toții, că fiecare dintre noi poate face ceva. Putem proiecta un alt viitor lucrând împreună”, a spus ea.

La rândul său, Ciprian Sandu, Sustainability & Public Affairs Manager, Provident Financial România, a prezentat un proiect de incluziune socială: platforma invizibilii.ro.

„Noi am trecut din zona de incluziune financiară în zona de incluziune socială și, astfel, s-a născut platforma invizibilii.ro. Am făcut un studiu în urma căruia am ajuns la o hartă socială, prin care am identificat 6 categorii invizibile din societatea noastră: fermierii de subzistență, micii antreprenori, familiile monoparentale, muncitorii la negru, șomerii între 55 și 64 de ani, pensionarii în risc de sărăcie. Pe această platformă am adunat resursele care sunt disponibile pentru aceste categorii – mai întâi de la autoritățile statului și apoi alte materiale de interes pentru ei. Am creat un CV builder prin care oamenii să poată aplica la job-uri. Are teste de personalitate, de angajabilitate și alte lucruri care să îi ajute să fie integrați în societate. În teritoriu, am creat ateliere prin care îi ajutăm să se pregătească pentru un interviu, să își facă un CV. Anul acesta am ales cinci județe: Vaslui, Buzău, Mureș, Galați și Mehedinți, unde lucrăm cu autoritățile. În câteva luni, am ajuns la 200 de beneficiari”, a spus el.

Nu doar oamenii, ci și echipamentele, tehnologia, pe care o folosesc pot avea un impact pozitiv asupra societății, a spus, în continuare, Cătălin Ivana, Solution Architect, Total Technologies.

„Omenirea este predestinată evoluției și această evoluție își accelerează procesul cu fiecare inovație care apare. Dacă acum ceva timp tehnologia era considerată a fi o practică anti-sustenabilitate și se considera că este orientată mai mult spre profit, s-a ajuns la concluzia că tehnologia și sustenabilitatea conlucrează. Putem să ne gândim la o mențiune a UE, care spunea că cele două elemente fac parte din ceea ce se numește twin transition – implementarea tehnologiei digitale într-un mediu mai verde.

Cum poate un echipament să aibă un impact pozitiv? Acesta vine din crearea unui efect și mai mare decât îl are el dar, în același timp, soluțiile vin să ajute în reducerea consumului de hârtie, eficientizarea proceselor, a consumului de energie. Cel mai bun exemplu de tehnologie sustenabilă este, însă, soluția de etichete electronice. Să luăm exemplul unui supermarket care are, în medie, undeva la 30.000 de produse și nevoie de minim o etichetă de preț. Ce ar însemna să facem această tranziție spre etichetele electronice ce au o durată de viață de aproximativ 10 ani? Totul este gestionat de la un singur punct, dintr-un singur computer. Nu mai avem nevoie de printere”, a spus el.

Prima sesiune s-a încheiat cu un alt invitat special, Sergey Petrov, CEO & Fondator Pollenity, care a vorbit despre soluția ce dus la protejarea a 42 miliarde de albine și impactul pe care aceste insecte îl au asupra mediului.

„Acum câțiva ani, revista Time a prezentat pe coperta sa o insectă, pentru a atrage atenția asupra problemelor care pot apărea într-o lume fără albine. Noi perturbăm sistemul natural. Albinele sunt responsabile pentru 70% din tot ceea ce aduci pe masă pentru familia ta. Atunci când încerci să rezolvi o problemă, trebuie să o înțelegi mai întâi. Ne confruntăm cu o problemă politică; oamenii nu înțeleg impactul pe care îl au albinele de miere. Așa că am imaginat un viitor în care poți folosi acest super-aliment pe care albinele îl produc ca pe un simbol. Dacă creăm transparență în cadrul lanțului, putem restabili încrederea între producători și consumatori. Folosim platforma noastră pentru a susține apicultorii și a aduce acest sector în secolul XXI, prin digitalizare. Directiva ESG este una dintre cele mai bune lucruri care ni s-au întâmplat companiei noastre, iar acum restul lumii s-a alăturat misiunii noastre de a crea o societate mai sustenabilă. Prin programele noastre, am reușit să protejăm 42 de miliarde de albine”, a spus el.

Cea de-a doua seisune a fost deschisă de o altă invitată specială,  Silvia Mazzanti, Head of Sustainability, Save the Duck, care a vorbit despre cum industria modei trebuie să devină mai sustenabilă, prin schimbarea obiectivelor și valorilor de business.

„La baza companiei noastre a fost, încă de la început, respectul pentru animale. Când producem articole vestimentare, trebuie să avem grijă de mediul în care trăim și să monitorizăm impactul. Noi am început acum 11 de la un business plan care a avut ca scop crearea de beneficii pentru toate părțile implicate: angajați, muncitori, supply chain, clienți. Ne-am luat angajamentul să scădem emisiile de carbon până în 2030. În fiecare an, donăm 1% din cifra noastră de afaceri pentru a susține organizații caritabile care protejează animalele, oamenii și mediul înconjurător. Este foarte important să avem în vedere întregul impact pe care un business îl are, dar trebuie să ne uităm și al impactul pe care îl avem noi, în viețile noastre de zi cu zi și acasă”, a spus ea.

Conferința a continuat cu un panel de dezbatere moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat Simona Petrescu (UniCredit Bank), Oana Cojocaru (Globalworth România), Ștefania Bătrînca (Bergenbier), Magdalena Caramilea (Autonom), Corina Blănaru (PKF Finconta ESG), Adrian Banu (Sezamo) și Mircea Ilie (Argonautica Edu & Viitor Plus).

De la începutul lui 2023, tot mai multe companii par să fie mai interesate de sustenabilitate, însă apar, în continuare, și multe provocări, a precizat Corina Blănaru, Partener, PKF Finconta ESG.

„Aceste modificări legislative recente pun multe companii în dificultate în a-și face planuri, astfel că trebuie să ia niște decizii. Legislația este, în acest moment, destul de ambiguă și nu există o sancțiune clară. Vor reuși companiile care merg pe ideea de programe pe câțiva ani sau cele care, realist vorbind, au în vedere un exit în doi, trei, patru ani, pentru că analiza nu se mai face doar din punct de vedere al profitului generat. Analizezi o companie din punct de vedere al impactului pe care îl are asupra oamenilor, asupra mediului și din punct de vedere al profitului. Și, astfel, această declarație nefinanciară trebuie să vină cu informații care să te ajute să înțelegi întregul climat al companiei. Mie mi se pare că se ridică foarte mult companiile mici și mijlocii care au în vedere să crească, să acceseze fonduri și să se dezvolte. Ele sunt foarte dinamice: participă la conferințe, pun întrebări, vin la întâlniri. Este un hățiș legislativ și urmează foarte multe directive ce vor schimba și completa directivele existente. Cred că toată lumea va trebui să îmbrățișeze aceste standarde”, a spus ea.

De aceeași părere a fost și Magdalena Caramilea, Sustainability Director, Autonom, care, însă, a subliniat că organizațiile nu pot face lucrurile pe cont propriu, pentru că fac parte dintr-un ecosistem mai complex.

„Față de acum câțiva ani, când am început să conturăm strategia de sustenabilitate, am observat o creștere a conștientizării, la nivel național. Discuțiile cu partenerii noștri sunt mult mai facile. Noi suntem parte dintr-un întreg ecosistem – nu putem face lucrurile singuri, iar ESG ne ajută să facem lucruri împreună. Pentru noi, orice criză vine și cu oportunității. Dacă schimbi focusul, poți face lucrurile să se întâmple.

Dacă la nivel operațional, de business, părem cu toții diferiți, avem în comun accesul la finanțare și mi se pare foarte coerent modul în care a venit această abordare. Poate că am fi putut începe mai devreme, la nivel de conștientizare, dar e clar că mai devreme sau mai târziu ne va cuprinde pe toți. Dacă luăm măsuri din timp, testăm, punem întrebări, avem timp de testat”, a spus ea.

În acest context, Mircea Ilie, Coach și consultant de sustenabilitate, Argonautica Edu & Viitor Plus, a punctat faptul că acele companii care doresc să mai rămână relevante în următorii 5-10 ani trebuie să transforme modul în care fac business fără să aștepte reglementările impuse la nivel național și internațional.

„Crize vor veni și vor fi din ce în ce mai dese, tot mai puternice și din direcții diferite. Să facem niște analize cât să putem înțelege ce ar putea să ne mai lovească – nu putem face prognoze, dar putem analiza riscurile și să înțelegem niște direcții. Firmele care vor mai fi în piață peste 5-10 ani sunt firmele care se uită de acum la ceea ce va fi atunci și care iau măsuri pentru viitor. Cele care așteaptă reglementări, directive, formulare au toate șansele să iasă din piață, pentru că nu vor fi pregătite pentru ceea ce va veni.

În clipa în care fiecare dintre noi înțelege care este impactul real și cum putem face lucrurile mai bine atât acasă, cât și la muncă, dacă reușim să înțelegem și să privim altfel lucrurile, putem reuși să producem schimbarea. Sunt convins că putem produce schimbarea prin educație la nivel profund. Ceea ce pot face companiile este să ofere un cadru pentru ceea ce se întâmplă”, a adăugat el.

Simona Petrescu, Director ESG, UniCredit Bank, a vorbit despre perioada de transformare care ne așteaptă și despre cum ar putea să-și pună amprenta asupra felului în care companiile fac business.

„Părea că s-a oprit puțin avântul din primii ani după semnarea Acordului de la Paris din 2015. Din aproape 8 ani, aproape 3 ani am avut crize după crize – am avut pandemie, izbucnirea conflictului din Ucraina, am avut criza energetică. Însă ne bucurăm, să vedem că, inclusiv cel mai mare producător de cărbune din România își asumă în continuare planurile de tranziție, așa cum și-au asumat înainte de acest tumult. Nu este ușor; urmează acum Summit-ul ONU (COP28) într-o perioadă în care vedem lideri ai marilor puteri făcând declarații mai rezervate sau de amânare a termenelor asumate Există voci care spun că summitul s-a încheiat, pentru că discuțiile s-au întâmplat în avans. Sunt însă și niște premiere – au fost puse la masă companiile mari de oil & gas, dar și marii consumatori, practic cererea și oferta. Ne așteptăm că discuțiile să fie serioase și să se ajungă la niște acțiuni concrete (…). În cazul României vorbim și despre o schimbare de paradigmă, de mindset, de la «trebuie» la «vreau». Companiile și grupurile mari nu își permit să bată pasul pe loc la începutul drumului. Noi, de exemplu, ne-am asumat niște obiective concrete în cadrul Net Zero Banking Alliance și mergem înainte. Este foarte important ce se întâmplă în următoarea perioadă”, a spus ea.

Sustenabilitatea trebuie să înceapă din interiorul companiei și, mai exact, de la fiecare angajat din organizație, a intervenit, la rândul său, Oana Cojocaru, Sustainability Director, Globalworth Romania.

„În momentul în care a apărut această criză energetică, deși noi aveam discuții cu chiriașii încă din 2021 să instalăm panouri fotovoltaice, ne-am lovit de o reticență. Ulterior, deschiderea lor a fost mult mai mare și avem discuții mult mai multe cu chiriașii din spațiile logistice. Această criză a accelerat, cumva, trecerea la energia regenerabilă. Omenirea începe să pună sustenabilitatea pe același plan cu menținerea eficienței economice a companiei. Sustenabilitatea trebuie să înceapă din interiorul companiei și toți oamenii din companie trebuie să înțeleagă că activitatea lor contează din acest punct de vedere. Este, totodată, important ca instituțiile financiare să pună presiune pe companii, pentru că ele sunt principalul factor ce poate contribui la implementarea sustenabilității”, a spus ea.

De aceeași părere a fost și Adrian Banu, Fleet Manager, Sezamo: „Colegii noștri de la grup au vrut să înceapă direct cu sustenabilitatea – suntem prima flotă 100% electrică din România. Mai mult, ei au vrut să le transmită și clienților această idee. Vedem faptul că și clienții își doresc să ajute, iar asta se reflectă prin creșterea numărului de clienți și a comenzilor. Clienții sunt foarte receptivi – cei care vor să fie sustenabili devin foarte loiali. Livrăm cu mașini electrice, folosim materiale reciclate.

Pentru a vinde ideea de sustenabilitate, angajații trebuie să creadă în acest aspect. Majoritatea curierilor noștri nu conduseseră o mașină electrică înainte să vină la noi. Acum le este foarte greu să revină la mașinile lor. Noi încercăm să îi învățăm, încă de la început, cum pot conduce aceste mașini. Avem și proiecte interne, cum ar fi Green Friday, unde îi învățăm pe colegi cum să recicleze corect, de ce este important și ne dorim să o facem cât mai des, pentru a deveni o obișnuință pentru ei.”

Despre importanța educării oamenilor, nu doar din interiorul companiei, ci și a clienților, a vorbit și Ștefania Bătrînca, Corporate Affairs Manager, Bergenbier. „Pentru noi, crizele principale au însemnat să avem, mai întâi de toate, o continuitate a business-ului. Strategia noastră de sustenabilitate este parte din strategia business-ului, astfel că țintele propuse de grupul internațional sunt translatate și pentru noi, local. Și noi ne-am dorit să ne eficientizăm business-ul și să fim sustenabili. Am mers pe eficientizarea resurselor pe care le folosim în fabrică – scăderea resursei de apă și scăderea amprentei de carbon. Am fost, de asemenea, primul producător de băuturi din România care s-a alăturat directivei europene Single Use Plastic.

Este foarte importantă și educarea consumatorului. Suntem și parte a unui proiect de țară, Sistemul de Garanție-Returnare care va intra în vigoare în noiembrie. Companiile sunt o parte esențială în tot acest proces de promovare a responsabilității, atunci când faci un business, însă nu trebuie să uităm de noi, consumatorii. Și noi trebuie să avem comportamente sustenabile, iar companiile trebuie să facă eforturi susținute pentru a educa consumatorii și este un angajament pe care noi ni l-am luat la nivel de producători și de retaileri, împreună cu statul român. Putem lucra împreună, la nivel de business, cu statul român.”

Conferința „Positive Business – a talk about ESG, sustainabilty and positive impact in business” a fost organizată de BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost:  Electrolux, UniCredit Bank, PKF Finconta ESG, Exploratist, EnergyPal, Total Technologies

Traducerea a fost asigurată de: Biroul de traduceri Champollion

Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS

Eveniment susținut de: BRCC

Partener de monitorizare al evenimentului: mediaTrust

Partenerii media ai evenimentului au fost: Spotmedia.ro, IQads, SMARK, Cariere, Ziarul Bursa, angajatorulmeu.ro, Digital Business, Social Media România, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Global Manager, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, EventsMax, Revista Piața, Spațiulconstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, AntreprenorinRomânia.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, PRwave, BusinessVoice

Pe 6 octombrie 2023, BusinessMark revine la București cu un nou eveniment dedicat sustenabilității, Positive Business – a talk about ESG, sustainabilty and positive impact in business. În cadrul conferinței, ce se va desfășura la Radisson Blu Hotel București, specialiști din domeniu vor vorbi despre responsabilitatea organizațiilor de a avea un impact pozitiv asupra mediului, societății, și de a răspunde nevoilor generațiilor viitoare de angajați.

Una dintre temele ce vor fi abordate în cadrul conferinței vizează raportarea ESG. Cum aliniem raportarea la noile standarde, integrând indicatorii de sustenabilitate și mediu în planul de audit intern? Care sunt provocările aduse de lipsa unui cadru de raportare uniform și unitar? Cum cuantificăm strategiile de sustenabilitate? Ce presupune evaluarea performanței unei companii pe baza factorilor de mediu, sociali și de guvernanță?

Acest subiect a fost abordat și de Katarzyna Chwalbińska-Kusek, Head of ESG & Sustainability, Savills, invitat special la conferința ESG:ro – Environmental, Social, and Corporate Governance for a Sustainable Future, ce a avut loc pe 26 mai 2023 la București.

„ESG a fost cuvântul anului 2022 și pare să fie pe buzele tuturor, dar nu toată lumea îl înțelege. Numărul persoanelor cu funcții în zona de ESG este în creștere, ceea ce este foarte bine, deoarece nu există cale de întoarcere. Din păcate, există multe companii ce recurg la greenwashing, iar asta este foarte periculos.

Oamenii întreabă adesea: este ESG ceva nou? Ca acronim, a fost folosit pentru prima dată în 2005 într-un raport intitulat «Who Cares Wins». Înainte să vorbim despre ceea ce înseamnă cu adevărat ESG în sectorul imobiliar comercial, aș dori să încep cu ceea ce nu este. Sunt adesea întrebată dacă ESG este același lucru cu certificările de construcții ecologice, iar răspunsul este nu. Totodată, nu este un metric financiar în sine și nu este relevant doar pentru companiile mari. Mai mult decât atât, nu se referă la greenwashing și, de fapt, există multe politici care sunt create la nivelul Uniunii Europene pentru a interzice greenwashing-ul. Și nu, nu este un cuvânt la modă și atât”, a precizat ea.

În acest context, Katarzyna a explicat că organizațiile trebuie „să ia în considerare impactul asupra mediului, responsabilitatea socială și modul în care ambele sunt guvernate”.

„La nivel de afaceri, implică înțelegerea oportunităților și riscurilor legate de aspectele de mediu, sociale și de guvernanță. De ce este atât de important ESG astăzi? Principalele motive pentru programele ESG provin din nevoia de aliniere cu valorile individuale ale organizației – avem o nouă generație care insistă asupra transparenței și care dorește să lucreze pentru companii care au ca scop să devină mai sustenabile. Deci aceștia sunt clienții noștri, chiriașii noștri, angajații noștri care vor cere mai mult în domeniul sustenabilității. Există și investitori care au așteptări foarte mari în ceea ce privește ESG – datorită propriilor strategii de leadership, dar și a presiunii reglementărilor”, a continuat ea.

Totodată, Katarzyna a vorbit și despre Directiva CSRD, precizând că „ pe lângă date, trebuie să includem modelul de business și să precizăm cum este acesta rezilient la schimbările din mediul normativ și din cauza schimbărilor climatice”.

„Trebuie să menționăm ce strategie avem și care sunt obiectivele ESG pe care le avem, ce progres am făcut în a le realiza. Totodată, trebuie să arătăm ce face top managementul pentru chestiunile privind indicii ESG, cât de motivați sunt pentru realizarea acestor obiective. În plus, trebuie să includem și informații privind obiectivele pe termen mediu și lung – trebuie să precizăm cum ne imaginăm viitorul companiei pentru anul 2030, 2050. Trebuie să includem informații ce includ întregul lanț, ce include distribuitori, clienți și să vorbim despre posibile efecte negative și cum vom gestiona riscurile. Trebuie să includem și informații financiare și că ne supunem standardelor de raportare”, a punctat reprezentanta Savills.

Despre Katarzyna Chwalbińska-Kusek

Katarzyna este o lideră experimentată în ESG și sustenabilitate, precum și consilier la nivel de bord. Ea are peste 15 ani de experiență în lucrul cu clienți internaționali și în consilierea privind implementarea strategiei de sustenabilitate și a raportărilor non-financiare.

Are experiență în conducerea echipelor internaționale și multifuncționale de experți, având, totodată, abilități de dezvoltare strategică a afacerii și competențe de marketing.

Din 2008, este implicată activ în implementarea măsurilor de sustenabilitate, eficiență energetică, standarde de construcții verzi și sănătate și bunăstare în clădiri, colaborând cu organizații internaționale de top. Ea are abilități foarte bune în ceea ce privește cadrele internaționale de raportare non-financiară și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) incluse în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

Vrei să afli toate noutățile pe acest subiect? Rezervă-ți locul la conferința Positive Business – a talk about ESG, sustainabilty and positive impact in business aici!

România are mari șanse de a devansa celelalte ţări din regiunea CESA (regiunea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est și regiunea Asiei Centrale) în ceea ce privește adoptarea diverselor acțiuni pentru schimbările climatice în mai multe domenii, în special în privința acțiunilor legate de furnizori și terți prin parteneriate, fuziuni și achiziții și dezinvestiții, potrivit studiului EY CESA Sustainable Value Study, care pentru România are la bază un sondaj realizat cu 52 de Chief Sustainability Officers (CSO).

Investițiile în inițiative privind schimbările climatice variază pentru fiecare țară CESA, deciziile fiind motivate de diferiți factori. Astfel, Polonia are cel mai scurt termen pentru a deveni carbon-negativă, iar România are cel mai scurt termen pentru reducerea emisiilor și cel mai mic obiectiv de reducere pentru a atinge zero emisii nete. De asemenea, este mai probabil ca Polonia să prioritizeze valoarea oferită clienților, în timp ce agenda României privind schimbările climatice este modelată atât de valorile angajaților, cât și de obiectivele climatice stabilite la nivel global.

În comparație cu alte țări din CESA, respondenții din România consideră că este mai ușor să măsoare progresele înregistrate în agenda privind schimbările climatice comparativ cu măsurarea altor rezultate importante pentru companii. Cu toate acestea, România trebuie să îmbunătățească în continuare colaborarea între managementul executiv și board cu privire la agenda de schimbări climatice.

Companiile reduc emisiile, dar prea lent și insuficient

La nivel CESA, 92% dintre companiile intervievate și-au luat un angajament public privind schimbările climatice până în 2030. În medie, acestea plănuiesc să reducă emisiile cu 33%, dar până în prezent au redus emisiile cu doar 19%.

Lumea are nevoie de o reducere de 45% până în 2030 pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii globale sub 1,5°C. Cele mai multe angajamente sunt insuficiente – doar 27% dintre acestea intenționează să reducă emisiile cu 45% sau mai mult și doar 38% și-au asumat un angajament până în 2030. Doar 29% dintre respondenți s-au angajat să aibă emisii de carbon negative, iar 15% s-au angajat să atingă net zero.

Un alt aspect confirmat de studiu este faptul că investițiile companiilor în domeniul climei se transformă în beneficiu financiar. Patru din zece companii respondente au obținut o valoare financiară mai mare decât se așteptau. Compromisul dintre realizarea obiectivelor globale legate de planetă şi îndeplinirea obiectivelor de business este adesea o falsă alegere. O abordare holistică a sustenabilității, care include beneficiile financiare, ale angajaților și ale clienților, tinde să se dovedească benefică şi pentru planetă.

Organizațiile care întreprind mai puține acțiuni în domeniul climatic se luptă mai mult cu execuția, în timp ce organizațiile care sunt mai active din acest punct de vedere trebuie să îmbunătățească coordonarea și colaborarea internă. Oportunitățile cheie pentru a face progrese semnificative în ceea ce privește schimbările climatice includ parteneriate mai extinse și investiții în resursa umană.

Șase din zece companii intenționează să investească mai mult anul viitor pentru a aborda schimbările climatice, comparativ cu anul acesta, iar un 25% dintre ele intenționează să aloce semnificativ mai multe fonduri. Crearea de valoare este un considerent esențial, aproape toate organizațiile (99%) având în vedere mai multe tipuri de valoare, atunci când evaluează o inițiativă.

O abordare a sustenabilității bazată pe valoare generează impact financiar

Investițiile alocate schimbărilor climatice generează mai multă valoare decât se așteptau companiile, pe mai multe planuri. Acest lucru se întâmplă în ciuda îngrijorărilor că inițiativele pentru schimbări climatice vor avea un impact negativ asupra performanței financiare (37%) sau vor reduce capacitatea companiei de a face față competiției pe termen scurt (19%). În medie, respondenții spun că de 2,8 ori mai multe dintre inițiativele organizației lor privind schimbările climatice vor avea un impact financiar pozitiv, decât unul negativ (39% față de 14%).

Companiile sunt de 0,5 ori mai predispuse să prioritizeze valoarea financiară faţă de obiectivele globale legate de planetă atunci când evaluează o inițiativă. Studiul arată că impactul inițiativelor climatice pe mai multe tipuri de valoare poate fi benefică atât pentru companii, cât şi pentru societate și planetă. Astfel, planificarea sustenabilității pe termen lung facilitează menținerea bunei evoluții a companiilor sau identificarea unor noi oportunități de a crea valoare.

Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Sondajul nostru arată că acele companii care sunt mai active în ceea ce privește acțiunile de combatere a schimbărilor climatice beneficiază de o performanţă financiară mai bună decât cea preconizată. Conform sondajului, luarea unor măsuri pentru reducerea emisiilor și investițiile în inițiative care abordează schimbările climatice pot chiar accelera performanța financiară.

Acesta este un mesaj puternic pentru acele organizații care încă ezită să ia măsuri decisive pentru a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a preveni potențialele consecințe ale schimbărilor climatice asupra activității lor.

Înțelegerea și abordarea cerințelor de reglementare emergente și a așteptărilor clienților, precum și optimizarea costurilor de operare prin eficiența energetică și a resurselor, minimizarea deșeurilor și reformularea produselor, deblochează noi oportunități în piață și cresc vânzările și veniturile, ceea ce, în cele din urmă, duce la o performanță financiară mai bună. Acest sondaj confirmă faptul că acțiunea în domeniul climei nu este doar o chestiune de gestionare adecvată a riscurilor, ci este, de asemenea, și poate chiar mai important, o oportunitate care creează valoare pe termen mediu și lung și sporește reziliența unei companii.”

Despre studiu

Studiul EY 2023 CESA Sustainable Value a fost elaborat pentru a înțelege ce acțiuni întreprind companiile pentru a aborda schimbările climatice, ce valoare așteaptă și primesc de pe urma acestor acțiuni și care sunt barierele în calea unor acțiuni mai ample.

Studiul se bazează pe informațiile obținute în urma unui sondaj global implementat și în România, care a inclus52 de Chief Sustainability Officers (CSO) sau pe cei cu responsabilități echivalente în cadrul organizației lor, într-un mix de industrii şi de companii publice și private.

Politicile de ESG vin ca o continuare firească a inițiativelor de CSR, însă organizațiile trebuie să rămână flexibile la transformările ce pot să apară, într-un context dinamic, dominat de incertitudine, și să își adapteze strategiile în funcție de acestea, pentru că, fără indicatorii ESG, va fi din ce în ce mai greu să asigurăm continuitatea organizației pe termen mediu și lung, au concluzionat cei 15 specialiști invitați la conferința ESG:ro, ce s-a desfășurat pe 26 mai 2023, în format hibrid.

Aproximativ 200 de specialiști în sustenabilitate și ESG s-au reunit la Radisson Blu Hotel București și online, pentru a discuta despre cum pot organizațiile să facă tranziția spre un business mai sustenabil și despre provocările ce pot să apară în această tranziție și în conformarea la standardele ESG.

Conferința a inclus două sesiuni de prezentări și un panel de dezbatere, fiind moderată de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark și Gabriel Patru, Sustainable Business Strategy Advocate, Therefour – Brand Strategists. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Francesca Bellucci, ESG Director, SIDEL, a deschis prima sesiune, vorbind despre reglementările europene privind politicile de sustenabilitate.

„Majoritatea companiilor încep (transformarea) pornind de la sustenabilitatea mediului – până acum câțiva ani, aceasta era semnificația sustenabilității pentru majoritatea industriilor, dar acum ne îndreptăm către o înțelegere mai amplă a acestui subiect, în conformitate cu ceea ce ne spune Organizația Națiunilor Unite: sustenabilitatea este, de asemenea, legată de dezvoltarea durabilă, de guvernanță și de aspecte sociale. Unul dintre punctele de transformare a fost Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (CSRD), care spune în principal trei lucruri.

Primul lucru este că dezvăluirea voluntară în privința raportării de sustenabilitate nu mai este opțională, ci a devenit obligatorie. Termenul limită este 2026. Acest raport nu poate fi doar unul drăguț, creat de departamentul de marketing, pentru a fi atrăgător din punct de vedere  estetic, ci trebuie să urmeze anumite standarde – există cerințe specifice care precizează clar ce trebuie să includem în acest raport. Cel mai important aspect este că acest raport va fi auditat. Intenția Comisiei Europene este de aduce raportul de sustenabilitate la același nivel cu cel financiar, din punct de vedere al importanței, relevanței și conformității. Există multe informații pe care trebuie să le includem în raport, deoarece CSRD precizează în mod clar că, dincolo de aspectele privind datele, trebuie să împărtășim modelul nostru de afaceri, modul în care este rezilient la modificările reglementărilor date de schimbările climatice. Care este strategia noastră? Care sunt obiectivele noastre ESG și cum progresăm în realizarea lor?„, a spus ea.

Teodora Mărăcineanu, Marketing Director, Electrolux România, a împărtășit în cadrul conferinței etapele prin care a trecut organizația pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate.

„Sunt mulți pași care mai trebuie făcuți pentru a ajunge la obiectivele necesare. Noi, la Electrolux, avem o orientare spre sustenabilitate de foarte mult timp – vorbim de un business cu o istorie de peste 100 de ani, iar cadrul nostru de sustenabilitate «For the Better 2030» are în vedere acțiunile pe care le putem face atât la nivel de companie – prin operațiunile pe care le desfășurăm, prin impactul pe care îl au ele asupra mediului, la nivel de soluții – adică ce produse punem pe piață, cât și la nivelul consumatorului.

Toate acestea sunt orientate către obținerea obiectivelor noastre de neutralitate climatică și către o economie circulară. Este un drum pe care l-am început de mult timp; sustenabilitatea a evoluat – a trecut de la respectarea reglementărilor legislative până la a fi parte din identitatea companiei, parte din cum acționăm la nivel de angajați și la nivel de operațiuni, pentru că, până la urmă, impactul poate fi realizat atât timp cât acționezi la toate nivele.

Platforma noastră de sustenabilitate are în vedere trei dimensiuni principale. Cum să fii o companie mai bună se referă la operațiunile pe care le desfășurăm, la partea internă – aceea de a acționa etic, de a promova diversitatea și drepturile angajaților și de a acționa sustenabil pe întreg lanțul de aprovizionare. Când vine vorba de soluții, vrem să oferim produse care să fie eficiente din punct de vedere energetic, resurse implicate; vorbim și despre un model de business circular și încercăm pe cât posibil să eliminăm materialele nocive în realizarea produselor noastre. Ne dorim, totodată, să îmbunătățim viața consumatorilor. Ne uităm spre susținerea unei alimentații mai sustenabile, de exemplu”, a explicat ea.

În continuare, Mirela Tănase, Senior Partner, Strategy & Sales, exploratist, a vorbit despre inițiativele de CSR și modul în care acestea își unesc forțele cu partea de Diversity & Inclusion, pentru un viitor mai incluziv și mai sustenabil.

„De trei ani, vorbim mai mult despre Diversitate și Incluziune – avem strategii în organizații care sunt dedicate, prin excelență, educării corporațiilor sau organizațiilor în zona de incluziune, dar vorbesc și despre potențialul pe care diversitatea îl aduce la masă, în orice inițiativă corporatistă pe care o întreprinde. Trebuie să schimbăm puțin felul în care ne uităm la lucruri. De fiecare dată, schimbarea de perspective aduce pe masă elemente pe care, poate, nu le-am luat în calcul. Elemente care, coroborate cu alte elemente existente la care lucrăm destul de mult, pot să genereze rezultate mult mai consistente și mult mai de impact, pentru că, la final, vorbim despre un impact sporit, despre diferențiere, despre responsabilitate și despre adaptabilitate. Vorbim despre inovare și, mai mult decât atât, vorbim despre creșterea performanței în business, într-un mod mai sustenabil.

Ce poate învăța o strategie de CSR de la zona de D&I? În primul rând, perspectiva holistică cu care vine strategia de Diversity & Inclusion – posibilitatea de a îmbogăți inițiativele din interiorul organizației. De ce? Pentru că se întâmplă două lucruri: maximizează resursele și crește eficiența și inovația. Dacă aceste locuri rămân cu noi, vom avea, poate, o deschidere mai mare în ceea ce privește aducerea la masă a mai multora din colegii noștri din organizație, pentru că pe cât de diferite sunt perspectivele, pe atât sunt mai valoroase. O strategie de D&I are șanse mari să se ancoreze pragmatic de strategia de business”, a explicat ea.

Procesul de transformare a business-ului spre a deveni mai sustenabil este unul de lungă durată, a explicat Elis Isa-Sipciu, Corporate Affairs and Engagement Director, L’Oréal Romania. „Ne-am dat seama că avem obligația ca frumusețea pe care o creăm să fie una responsabilă și, în același timp, că este nevoie de un proces lung de a transforma business-ul, tocmai pentru a nu compromite resursele planetei. În 1995 am înființat primul laborator de mediu – un spațiu dedicat în care formulele noastre au fost testate pentru a vedea care este posibilul impact asupra ecosistemului, tocmai cu ambiția de a le îmbunătăți.

În 2009 am implementat primele obiective de mediu. În 2013, ne-am dat seama că este foarte important să avem întreaga organizație în spatele acestor obiective de sustenabilitate, așa că am văzut nevoia de a avea toate obiectivele într-un program bine definit și care să mobilizeze absolut toate resursele – a fost primul nostru proiect de sustenabilitate «Sharing Beauty with All», a durat șapte ani și am atins câteva obiective importante pentru noi: mai bine de 80% reducere de dioxid de carbon – vorbim despre fabricile noastre și despre centrele de distribuție, am redus consumul de apă, avem o treime din fabrici care folosesc apă filtrată și reutilizată, am reușit să reducem cu 37% și deșeurile care sunt generate de aceste fabrici și centre de distribuție. Procesul este unul lung, iar până în 2030 obiectivele sunt și mai mari.

A venit 2020 și ne-am dat seama că avem nevoie să mergem și mai departe, și mai repede, astfel că am venit cu o fază a doua a proiectului nostru. Ne-am concentrat pe trei piloni: transformare, apoi ne-am dat seama că e important să susținem și ecosistemul de business să treacă prin acest proces de transformare și  nu în ultimul rând, responsabilitatea față de societate.”

„Fără indicatorii ESG, va fi din ce în ce mai greu să asigurăm continuitatea organizației pe termen mediu și lung”, a punctat Ciprian Stănescu, Președinte & CEO, Social Innovation Solutions.

„Cum ne ajută indicatorii ESG să asigurăm continuitatea organizației pe termen mediu și lung? Fără indicatorii ESG va fi din ce în ce mai greu să facem asta. Cum contribuie ESG la o mai bună retenție a angajaților, la bunăstarea lor și la câștigarea loialității stakeholderilor? Eminamente, ESG este un instrument contabil; însă este și un instrument de transparentizare a modului în care producem lucruri și cum le dăm mai departe, cum avem grijă de circularitatea lor.

Cel mai important lucru pe care cred că poate să îl aducă ESG  pentru angajații noștri, mai ales pentru cei viitori, este acest tip de transparență despre a arăta cum producem, că transformarea nu este gata, că nu este suficient ce facem, dar că suntem pe drumul ce bun.

Mă uit puțin și la obstacolele în aplicarea standardelor ESG. Cum pot IMM-urile să devină mai sustenabile? Într-o țară construită din IMM-uri, ele reprezintă, într-o mare măsură, supply chain-ul, iar dacă ele nu sunt sustenabile, ne va fi tuturor mult mai greu de acum înainte. Un raport recent realizat de Amazon Launchpad în 2022 arată că 92% din investitori spun că business-urile care au strategii de sustenabilitate reale, nu doar publice, vor atrage cei mai buni angajați. Mulți dintre ei au refuzat investiții pentru că nu au avut încredere fie în rapoartele de sustenabilitate, fie în obiectivele de sustenabilitate pe care unele companii, start-up-uri, IMM-uri le-au avut în discuțiile lor. Când ne uităm la evaluările de piață, acești investitori spun că acele companii care reușesc să transparentizeze ce fac au și valoare de piață mai mare”, a continuat el.

Prima sesiune a conferinței a fost încheiată de un invitat special, Sotiris Pastras, Sustainability & Corporate Responsibility Manager, Apivita: „Sustenabilitatea nu este deloc o chestiune legată de ceea ce veți face până în 2050 sau de ceea ce veți realiza în viitor. Sustenabilitatea nu este legată de ce ați putea realiza la finalul acestui an, ci este vorba despre ceea ce faceți astăzi și cum puteți performa, ce măsurați, ce acțiuni întreprindeți pentru a îmbunătăți aceste KPI-uri. În 2021, PUIG a lansat Agenda ESG 2030, care se concentrează pe 6 piloni și 16 programe, acoperind întreaga companie. La APIVITA, ne-am angajat să devenim una dintre companiile respectate în ceea ce privește ESG-ul. Suntem prima și singura companie certificată B Corp din Grecia încă din 2017. Suntem pe deplin aliniați cu Agenda ESG 2030 a PUIG, deoarece urmăm multe standarde și principii ESG, care ne ajută să măsurăm impactul asupra mediului, precum și impactul furnizorilor noștri. Provocarea cu care ne confruntăm în ceea ce privește furnizorii noștri este imensă. În opinia mea personală, cel mai solicitant lucru pe care trebuie să-l faceți este să începeți colectarea de date primare.”

În cea de-a doua parte a conferinței, Carmen Schuster (PORR România), Sergiu Bazarciuc (Simtel), Oana Stamatin (Colliers România), Corina Blănaru (PKF Finconta ESG), Raul Pop (Coaliția pentru Economia Circulară, Asociația ECOTECA), Ana Nicolae (AVON România și Moldova) și Ionuț Ruscea (Romstal) au participat la un panel de dezbatere, moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark și Gabriel Patru, Sustainable Business Strategy Advocate, Therefour – Brand Strategists.

Una dintre problemele care apar când vine vorba de sustenabilitate este lipsa comparabilității, a explicat Corina Blănaru, Partener, PKF Finconta ESG. „În acest moment, în România, există un cod român al sustenabilității, iar la nivelul Secretariatului General al Guvernului avem un Departament pentru durabilitate. Codul român al sustenabilității este creat pe baza unui cod din Germania, însă este foarte aproape de standardele care urmează să se adopte. El a intrat în vigoare anul trecut și poate fi utilizat gratuit. Ai posibilitatea să te compari cu companiile care s-au înregistrat deja pe această platformă și poți să-ți dai seama, cumva, cum te pliezi pe industrie.

Avem o problemă cu sustenabilitatea pentru că nu avem comparabilitate. Unul din motivele pentru care s-a adoptat directiva care urează să intre în vigoare este tocmai pentru că se utilizează mai multe sisteme în paralel. De anul viitor, va intra în vigoare și un punct de raportare unică pentru Europa și atunci situațiile financiare, împreună cu acest raport de sustenabilitate, se vor raporta la acest punct de raportare, care ne va permite comparabilitatea pe industrii.

Într-adevăr, în acest moment, lucrurile sunt puțin neclare. Cele mai multe companii aleg să se raporteze la standardele internaționale, la GRI, și chiar dacă au bunăvoința, au problema infrastructurii. Chiar dacă eu doresc să raportez, mă confrunt cu anumite provocări. Ideea sustenabilității este ca atunci când pui pe piață un produs sau un serviciu să nu mai ai deșeuri.”

De aceeași părere este și Raul Pop, Co-Fondator, Vice-Președinte – Coalitia pentru Economie Circulara – CERC  , Director Programe – Asociația ECOTECA. „Noi suntem toți în această rotiță infernală, ce se rotește – credem noi – în direcția potrivită, însă întrebarea este dacă se rotește suficient de repede față de ce nevoi avem. Uitați-vă în statisticile României, în statisticile de sustenabilitate, și veți vedea că stăm pe loc. Avem vreo 20 de ani în care am început să vorbim despre impactul pe care îl avem asupra mediului și societății, prin comparație cu cei 600 de ani de când vorbim despre cifrele din business. Evident că experiența și capacitatea noastră de a duce discuția la un nivel de maturitate relevant nu se compară între cele două. Și, totuși, nevoia este cel puțin la fel de profundă, până la ultimul nivel de execuție din orice companie și din orice societate.

Luca Pacioli a fost un matematician și un călugăr franciscan și de când a sistematizat practicile de dublă contabilitate în Italia, ele s-au răspândit la nivel global și toată lumea se raportează la ele, într-un mod măsurabil, consecvent și comparabil. Eu nu știu dacă o companie face mai mult decât altă companie, în ceea ce privește sustenabilitatea, pentru că nu avem cum să le comparăm.

Conceptul este foarte fluid, iar CSR-ul sau ESG-ul din real estate, de exemplu, nu se poate compara cu cel din FMCG. Fiecare dintre noi, însă, știe ce este risipa, poarte ar trebui să o asamblăm într-un raport de sustenabilitate. Nu putem administra business-ul pornind de la bilanț, ci pornind de la activitate”, a spus el.

„Principala provocare, în România, este că nu privim sustenabilitatea ca pe o oportunitate de creștere a unui business”, a intervenit, la rândul său, Ionuț Ruscea, Sustainability Project Leader, Romstal. „Opinia mea este că acele companii care în 5, 10 de ani nu merg către zona de new business vor rămâne total în urmă. Sustenabilitatea nu e ceva drăguț și frumos, ci ceva extrem de pragmatic. Este, de fapt, despre eficientizarea operațiunilor, pentru că orice risipă pe care o ai în lanț se regăsește în daune asupra mediului și, de multe ori, se reflectă în buzunarul clientului.

Sustenabilitatea e o oportunitate de comunicare, dar nu tot timpul. În operațiuni, sustenabilitatea înseamnă să fii smart. Sunt companii care folosesc dioxidul de carbon care iese pe coș ca să-l bage înapoi în băuturi, însă aceasta nu este o oportunitate de comunicare. Sunt unele eficientizări pe care le facem în companie cu care nu te mai poți lăuda, pentru că aceea este noua normalitate. De cele mai multe ori, sustenabilitatea nu ar trebui să fie doar despre o comunicare, ci trebuie să fie o privire către interiorul organizației, să vedem unde mai putem tăia, din respect față de natură și față de client”, a spus el.

Pandemia a venit la pachet cu multe lecții, iar companiile au început să caute soluții pentru a deveni mai sustenabile, a precizat Sergiu Bazarciuc, COO & Co-Founder, Simtel: „Contextul în care ne aflăm este unul complicat. În ultimii ani au fost mai multe crize, peste care s-au și suprapus mai multe crize, iar noi trebuie să ne asigurăm că găsim în acestea și oportunități.

Pandemia ne-a învățat să lucrăm remote și am văzut că putem face performanță și lucrând așa. Pandemia ne-a mai dat o altă lecție: ne-a arătat că atunci când economia se oprește, planeta respiră. Nu mai este nicio îndoială că economia poluează planeta pe care trăim, iar rolul nostru și perspectiva noastră este că nu putem opri economia, însă putem face ceva ca să nu mai polueze.

Ținând cont că economia are la bază energia ca să poată funcționa, are nevoie de energie, de aici manifestul nostru pentru o economie curată. Scopul nostru este să ajutăm companiile, prin ceea ce facem, să devină sustenabile. Noi avem un ecosistem energetic prin care ajutăm companiile să eficientizeze consumul de energie, să își producă singuri energia electrică. Pe de altă parte noi, ca și companie, am început să ne uităm din primăvara aceasta la noi. Ca să poți schimba un lucru, trebuie mai întâi să îl măsori, să vezi unde ești. Am început să ne uităm și să încercăm să aflăm ce amprentă aducem noi, prin activitatea noastră, în economie, în social, în mediu, în guvernanța pe care o avem, urmând ca apoi să trecem și noi la o raportare pe sustenabilitate. E o dorință internă, dar ne pregătim pentru viitor.”

Nu putem vorbi despre ESG fără să fi vorbit, anterior despre CSR. În acest context, Ana Nicolae, Head of Integrated Communications, Avon România și Moldova, a explicat: „Pentru noi, funcțiunea de ESG a fost cu o evoluție firească din zona de CSR, care exista în companie de mai bine de 15 ani. În cazul nostru, s-a suprapus cu pandemia – îmi amintesc și acum că, în 2019, AVON a intrat în grupul Natura & Co. O dată cu aderarea noastră la grup, am devenit parte activă din agenda de sustenabilitate a grupului – Commitment for Life se numește. Ce mi s-a părut cel mai provocator și lucrul din care am învățat cel mai mult a fost că, indiferent de turbulențele prin care business-ul a trecut, a fost că agenda de sustenabilitate nu a picat niciun moment pe planul doi.

Indiferent de pandemie, indiferent de războiul ce a urmat, noi ne-am păstrat cele două direcții, ca parte a acestei agende: grija pentru oameni – eforturile pe care compania le depune spre reglarea egalităților de gen, pe care o completăm cu grija pentru planetă – depunem toate eforturile pentru a ne asigura că produsele de frumusețe sunt sustenabile. Facem pași spre a duce frumusețea spre o zonă cât mai sustenabilă.

Dacă ar fi să numesc trei direcții mari pe care ne concentrăm, ar fi zona de reducere a emisiilor de carbon, apoi partea de sustenabilitate și circularitate a ambalajelor – o schimbare mică la nivel de design de produs poate să reducă niște tone de plastic pe care le folosim. Și, pentru că vorbim despre o industrie de beauty, și este o preocupare pentru noi toate, vorbim despre testarea pe animale. Practic, depunem eforturi intense ca să încurajăm alternativele la testarea pe animale. Noi nu mai testăm de mai bine de 30 de ani, însă în continuare lucrăm cu asociații care se ocupă cu stoparea acestui fenomen în industrie”, a spus ea.

„Noi am făcut un switch anul trecut de la CSR la ESG, pentru că, prin strategia de dezvoltare a companiei, ESG a devenit un pilon important. Avem patru piloni ai strategiei grupului: pe lângă partea de companie, pe lângă partea de oameni, pe lângă partea de procese, sustenabilitatea, pentru PORR, nu este un concept nou. Este, cumva, în ADN-ul nostru, pentru că noi construim și construim durabil. Avem multe provocări în momentul de față, dar pentru noi deja sustenabilitatea vine din bunele practici pe care le aveam deja, pe care le monitorizăm, iar acum încercăm să creștem gradul de conștientizare în cadrul companiei noastre. Suntem foarte mult în interior, având obiectivul de a crește gradul de conștientizare atât în cadrul companiei, cât și în supply chain – vorbim de 20.000 de supplieri la nivel de grup și de aproape 2.500 de furnizori în România. Avem multe lucruri de făcut și vrem să plecăm în această călătorie împreună din start.

În calitate de companii, vom spune că ESG este în ADN-ul nostru în momentul în care vom avea în vedere tot supply chain-ul – abia atunci vom putea spune că este în ADN-ul nostru. Până acolo, avem câțiva pași de făcut și nu sunt puțini: e adevărat că trebuie să ne grăbim. În construcții, anul 2023 este critic. Până la finalul anului trebuie să fie foarte clar ce începem să facem cu toți stakeholderii noștri pe partea de supply chain, dar trebuie să avem în vedere și clienții. Avem clienți care vin cu cerințe foarte clare pe zona de ESG”, a intervenit, la rândul său, Carmen Schuster, Director Achiziții și ESG, PORR Group România.

„Subiectul acesta de ESG pleacă, totuși, dintr-un know-how anterior din zona de management al mediului. Eu mă ocup de ESG, însă în ultimii 12 ani am lucrat cu dezvoltatori, cu constructori, pe care i-am consiliat cu privire la cum să construiască verde după standardele internaționale. Nu vorbim de standarde românești, pentru că nu existau la acel moment. Acestea nu aveau o greutate din punct de vedere al necesității legale din România, dar, pentru că veneau corporații din afară, ele veneau cu această cerință, punând presiuni mai departe proprietarilor, dezvoltatorilor și, implicit, constructorilor. Era nevoie de un consultant care să citească un manual de 700 de pagini și să îl aducă în realitatea românească. De aici a plecat partea de ESG în Colliers România; am pornit dintr-o zonă foarte încercată – înțelegeam problemele care veneau pe zona de construcții.

Vedem companii, vedem chiriași, care au ținte de sustenabilitate. Au început să își facă strategii de ESG, să întrebe stakeholderii – care pot însemna și furnizori, dar și angajați – ce își doresc. Dacă țintele au fost făcute astfel încât să se țină cont de ce vor angajații, atunci vin cu cerințe și pe zona de birou, cum își doresc să fie el”, a continuat Oana Stamatin, ESG Chief Officer, CEE & România, Colliers Romania.

Conferința ESG:ro s-a încheiat cu prezentările a doi invitați speciali: Katarzyna Chwalbińska-Kusek (Savills) și James Byrne (BeyondWords – ESG)

ESG este mai mult decât un cuvânt popular, care circulă pe buzele tuturor, a subliniat Katarzyna Chwalbińska-Kusek, ESG & Sustainability Lead, Poland, Associate Director, Savills: „ESG a fost cuvântul anului 2022 și pare să fie pe buzele tuturor, dar nu toată lumea îl înțelege. Numărul persoanelor cu funcții în zona de ESG este în creștere, ceea ce este foarte bine, deoarece nu există cale de întoarcere. Din păcate, există multe companii ce recurg la greenwashing, iar asta este foarte periculos.

Oamenii întreabă adesea: este ESG ceva nou? Ca acronim, a fost folosit pentru prima dată în 2005 într-un raport intitulat «Who Cares Wins». Înainte să vorbim despre ceea ce înseamnă cu adevărat ESG în sectorul imobiliar comercial, aș dori să încep cu ceea ce nu este. Sunt adesea întrebată dacă ESG este același lucru cu certificările de construcții ecologice, iar răspunsul este nu. Totodată, nu este un metric financiar în sine și nu este relevant doar pentru companiile mari. Mai mult decât atât, nu se referă la greenwashing și, de fapt, există multe politici care sunt create la nivelul Uniunii Europene pentru a interzice greenwashing-ul. Și nu, nu este un cuvânt la modă și atât.

Ce este ESG atunci? Când vorbim despre asta, trebuie să luăm în considerare impactul asupra mediului, responsabilitatea socială și modul în care ambele sunt guvernate. La nivel de afaceri, implică înțelegerea oportunităților și riscurilor legate de aspectele de mediu, sociale și de guvernanță. De ce este atât de important ESG astăzi? Principalele motive pentru programele ESG provin din nevoia de aliniere cu valorile individuale ale organizației – avem o nouă generație care insistă asupra transparenței și care dorește să lucreze pentru companii care au ca scop să devină mai sustenabile. Deci aceștia sunt clienții noștri, chiriașii noștri, angajații noștri care vor cere mai mult în domeniul sustenabilității. Există și investitori care au așteptări foarte mari în ceea ce privește ESG – datorită propriilor strategii de leadership, dar și a presiunii reglementărilor.”

 James Byrne, Founder, BeyondWords – ESG,  a încheiat ediția ESG:ro din 2023, vorbind despre impactul culturii organizaționale asupra necesității organizației de a deveni mai sustenabilă.

„ESG își are rădăcinile în responsabilitatea socială corporativă și există de mult timp, dar a devenit atât de important în ultimul timp datorită culturii companiei. Dacă ne uităm la valoarea companiilor la nivel global, în 1975 doar 17% din valoarea companiei era legată de valoarea brandului și de elemente intangibile precum: satisfacția clienților, satisfacția angajaților, notorietatea mărcii. Acum a ajuns să reprezinte 90% din valoarea companiilor. Doar în Statele Unite, activele obligatorii legate de ESG ar putea reprezenta jumătate din totalul activelor gestionate până în 2025. Este foarte important să integrați un scop în afacerea dumneavoastră, deoarece dacă veți avea un raport integrat privind rezultatele în domeniul mediului, social și economic, trebuie să comunicați cum acestea sunt conectate între ele. Ce își doresc clienții noștri? Cum putem îmbunătăți valoarea de brand? Multe au de-a face cu impactul social și de mediu. Cum putem transforma ESG într-un element central? Cred că angajamentele privind politicile ESG se vor schimba în timp, deoarece riscurile se schimbă în mod constant, în timp ce scopul ar trebui să fie pe termen lung. Scopul vostru este ghidul transformării”, a spus el.

Un proiect realizat de BusinessMark.

Parteneri conferinței ESG:ro au fost: Electrolux, PORR România, Exploratist, Colliers România, PKF Finconta ESG

Evenimentul a fost susținut de: Social Innovation Solutions

Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS

Partener de monitorizare al conferinței a fost: mediaTrust

Partenerii media ai evenimentului au fost: Sustenabilitate.biz, SpotMedia.ro, IQads, SMARK, Ziarul Bursa, AngajatorulMeu.ro, Digital Business, Social Media România, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Global Manager, Jurnalul de Afaceri, Administrație.ro, Events Online, Revista Piața, spațiulconstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, AntreprenorînRomânia, Club Economic, România Durabilă, Economistul, PRwave, Business Voice România, Femei în Afaceri

Un nou sondaj realizat de EY în rândul a peste 200 de companii din 15 țări din Europa a identificat o legătură esențială între guvernanța eficientă a consiliului de administrație în materie de sustenabilitate și performanța comercială a companiei. Studiul a constatat că respondenții care au instituit controale mai puternice de guvernanță în sustenabilitate au o probabilitate semnificativ mai mare de a realiza venituri mai solide decât cei care au controale mai puțin dezvoltate în acest domeniu.

Dintre companiile clasificate drept „experți” în buna guvernanță de sustenabilitate, 76% declară că se simt optimiste în ceea ce privește performanța lor de business, comparativ cu doar 45% dintre companiile clasificate drept „începători” în materie de guvernanță de sustenabilitate.

Experții declară că au o probabilitate mult mai mare de a evita acuzațiile de „greenwashing” – atunci când ambițiile ecologice declarate nu se potrivesc cu realitatea – prin îndeplinirea efectivă a ambițiilor climatice declarate. Doar 13% dintre începători se declară „foarte mulțumiți” de progresele înregistrate până în prezent în atingerea obiectivelor climatice pe care și le-au stabilit, ceea ce indică un potențial risc reputațional, în comparație cu mai mult de jumătate (52%) dintre „experți” care se declară mulțumiți de progresele înregistrate în ceea ce privește propriile ambiții.

De asemenea, sondajul a constatat că experții sunt mult mai predispuși să ia măsuri concrete, prin intensificarea investițiilor în sustenabilitate. Nouă din 10  dintre aceste companii (90%) au declarat că plănuiesc să-și crească investițiile în sustenabilitate, inclusiv în jur de o treime (29%) care spun că intenționează să le „crească mult”. În comparație, puțin peste jumătate (54%) dintre „începători” plănuiesc să facă creșteri de investiții și doar 9% dintre aceștia plănuiesc o creștere semnificativă.

Massimo Bettanin, Partener, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „O guvernanță eficientă la nivelul consiliului de administrație în domeniul sustenabilității este o condiție fundamentală pentru ca o organizație să își atingă obiectivele sociale și de mediu și, după cum arată studiul, chiar și rezultatele financiare pe termen lung. O guvernanță eficientă în domeniul sustenabilității solicită consiliilor de administrație să fie pregătite pentru provocările continue, inclusiv pentru așteptările tot mai mari în materie de mediu și sociale. Cu toate acestea, competența în materie de mediu și socială nu este suficientă. Diversitatea consiliilor de administrație în ceea ce privește cunoștințele, experiența, interesele și perspectiva ajută organizația să „navigheze în condiții meteorologice schimbătoare” prin identificarea și atenuarea riscurilor și valorificarea oportunităților.”

Sondajul a constatat variații semnificative între companii în ceea ce privește modul în care sustenabilitatea este abordată la nivelul consiliului de administrație. Marea majoritate a respondenților consideră că mai este loc de îmbunătățiri și doar 7% dintre aceștia declară că au sentimentul că problemele de sustenabilitate sunt pe deplin integrate în structurile și procesele decizionale ale consiliului de administrație.

Presiunea investitorilor pe termen scurt împiedică investițiile pe termen lung

Potrivit sondajului, 74% dintre respondenți spun că societatea lor ar trebui să abordeze aspectele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), chiar dacă acest lucru ar reduce performanța financiară pe termen scurt. Cu toate acestea, aproape două treimi dintre respondenți (64%) au declarat că presiunea exercitată de investitori asupra câștigurilor pe termen scurt împiedică investițiile pe termen lung în sustenabilitate. Acest lucru sugerează că, în pofida beneficiilor comerciale evidente ale abordării aspectelor ESG, presiunea exercitată de investitorii cu viziune pe termen scurt rămâne o preocupare serioasă.

Companiile resimt, de asemenea, presiunea exercitată de propriii angajați, mai mult de jumătate (55%) dintre respondenți declarând că angajații lor consideră că nu se mișcă suficient de repede în ceea ce privește problemele climatice.

Laura Vrînceanu, Senior Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Este mai simplu să te concentrezi doar pe maximizarea profitului în prezent, decât să abordezi probleme complexe și sistemice, precum schimbările climatice sau pierderea biodiversității, ale căror efecte pot să nu afecteze în mod clar rezultatele financiare trimestriale. Cu toate acestea, există din ce în ce mai multe dovezi că o gândire pe termen lung creează randamente pozitive. Mai multe exemple notabile de companii care au încetat să mai „facă ceea ce trebuie”, din cauza concentrării asupra rezultatelor financiare pe termen scurt au dus la erodarea încrederii. Acest lucru, în cele din urmă, a redus veniturile și a comprimat cota de piață. Într-un mediu foarte volatil, gestionarea afacerii cu o perspectivă pe termen lung ajută companiile să anticipeze schimbările sistemice și să profite de oportunitățile de afaceri pe care le pot oferi aceste schimbări.”

Recomandări de acțiune

Raportul formulează o serie de recomandări de acțiune pe care companiile le pot lua pentru a îmbunătăți buna guvernanța de sustenabilitate și pentru a trece de la stadiul de „începători” la cel de „experți”. Acestea includ:

• Integrarea sustenabilității în strategie și în structurile de guvernanță, astfel încât aceasta să devină parte din „activitatea obișnuită” a consiliilor și comitetelor. Doar 7% din toate companiile intervievate au considerat că sustenabilitatea a fost pe deplin integrată în structurile consiliului lor de administrație, iar 83% dintre experți au declarat că sunt eficienți în gestionarea agendei consiliului de administrație pentru a contribui la asigurarea faptului că riscurile și oportunitățile ESG pe termen lung sunt întotdeauna discutate, în comparație cu puțin peste jumătate (52%) dintre începători.

• Căutarea unor modalități creative de a aduce competențe și experiențe diverse suplimentare în procesul de luare a deciziilor din consiliu, de exemplu, consilii alternative, consilii consultative, consilieri experți, accesarea mai multor membri ai conducerii și reîmprospătarea componenței consiliului. Dintre companiile intervievate, 86% dintre experți spun că s-au simțit eficienți atunci când vine vorba de creșterea diversității în consiliul de administrație și de asigurarea unui timp de intervenție echitabil pentru a oferi perspective noi asupra subiectelor ESG, în comparație cu doar 36% dintre începători.

• Conceperea politicii de remunerare a directorilor executivi pe baza unor obiective cheie de performanță (KPI) bazate pe ESG, care sunt aliniate la strategia de afaceri a organizației, inclusiv la obiectivele materiale de sustenabilitate. Mai puțin de jumătate (47%) dintre organizațiile intervievate au făcut din sustenabilitate un element semnificativ al remunerării, fiind mult mai probabil ca experții să includă indicatorii ESG ca element semnificativ în stabilirea remunerării cadrelor de conducere (61%la experți, față de 29% în cazul începătorilor).

Raportul complet poate fi accesat aici.

Despre ESG (Environment, Social & Governance) se vorbește deja de două decade, însă abia din luna ianuarie 2023 a intrat în vigoare directiva CSRD ce le acordă statelor membre 18 luni pentru a o integra în legislația națională. Astfel, începând cu 2024, companiile cu o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de euro și/sau total active mai mari de 20 milioane euro și/sau peste 250 de angajați vor fi obligate să raporteze rezultatele cu privire la sustenabilitate. Întreprinderile mici și mijlocii listate pe piețele reglementate din UE vor avea termen până la 1 ianuarie 2026 pentru a se conforma cerințelor de raportare.

În toată această perioadă, lipsa unui standard internațional unitar după care companiile să se ghideze a devenit tot mai stringentă, pe măsură ce importanța raportării non-financiare în crearea de valoare pe termen mediu și lung a devenit tot mai evidentă. Dincolo de rolul raportării non-financiare în combaterea riscurilor cu care se confruntă omenirea – poluare, încălzire globală, sărăcie, conflicte sociale – , standardele ESG contribuie și la o mai bună înțelegere a organizației și a rolului acesteia în economia globală. ESG presupune o mai bună planificare a investițiilor pe termen lung, reducerea costurilor la energie și resurse, optimizare, creșterea loialității clienților, creșterea valorii de brand și îmbunătățirea accesului la resurse.

Cum ne ajută indicatorii ESG să asigurăm stabilitatea/continuitatea organizației pe termen mediu și lung? Cum contribuie aceste elemente la o mai bună retenție a angajaților în companie, la bunăstarea lor, cât și câștigarea loialității tuturor actorilor implicați în business? Cum putem face trecerea spre un business verde, spre un business mai sustenabil? Ce provocări apar în această tranziție? Care sunt obstacolele în aplicarea standardelor ESG? Dar oportunitățile financiare?

Discutăm despre toate acestea la prima ediție ESG:ro, eveniment ce se va desfășura in person, la Radisson Blu Hotel din București, dar și virtual, pe 26 mai 2023.