Opinie Deloitte România: „Taxa Netflix”, un nou impozit în România

Furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, cum ar fi Netflix, HBO GO, Amazon Prime Video, Voyo, sunt obligați, începând cu luna iulie 2022, să plătească o taxă pentru veniturile obținute de la utilizatorii români pentru vizionarea de filme online, cunoscută drept „taxa Netflix”. Legea care instituie această obligație a fost adoptată recent de Parlamentul României și a intrat în vigoare în data de 3 iulie. Taxa a fost menținută la nivelul din proiectul inițial, respectiv 4% din veniturile menționate, deși în urma dezbaterilor din Senat, prima cameră sesizată, fusese redusă la 2%. Dar, deși primul termen de declarare și plată ar trebui să fie 25 august 2022, mai sunt anumite aspecte tehnice încă neclare pentru contribuabilii vizați.

Proiectul de lege a fost elaborat în cursul anului trecut, inițiatorii susținând necesitatea taxei în contextul încasărilor în scădere la Fondul cinematografic, din cauza restricțiilor legate de pandemie, inclusiv închiderea sălilor de cinematograf, în timp ce piața platformelor de filme online a fost în plină ascensiune. Taxa se va achita la Centrul Național al Cinematografiei, iar o parte din fondurile astfel colectate (40%) pot merge către finanțarea directă a producției cinematografice locale.

Obligația există, procedura nu

Baza de calcul a taxei de 4% este formată din veniturile obținute de operatorii vizați de la utilizatorii români, din tranzacții unice sau sub formă de abonament. Aceasta se va aplica și entităților nerezidente, care nu au filiale înregistrate în România, însă doar pe veniturile obținute din țara noastră. Pe de altă parte, platformele care obțin venituri anuale mai mici de 65.000 de euro sau au un nivel de audiență sub 1% raportat la numărul total de abonați din România vor fi exceptate, conform actului normativ menționat.

Așadar, obligația de a plăti această taxă există, dar procedura de declarare și plată încă nu a fost pusă la dispoziția contribuabililor. Mai mult, textul de lege creează confuzie în rândul societăților vizate – pe de o parte prevede că termenul de declarare și plată este data de 25 a lunii următoare obținerii veniturilor (în acest caz 25 august 2022), iar pe de altă parte conține o mențiune potrivit căreia furnizorii de servicii media audiovizuale, la cerere, au obligația să declare și să transfere către Centrul Național al Cinematografiei taxa de 4% pe bază trimestrială, în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru.

Taxarea economiei digitale în Europa

„Taxa Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg, global, prezent și în Uniunea Europeană, și anume taxa pe serviciile digitale, dat fiind că mulți jucători care obțin venituri din domeniul digital nu plătesc impozit pe profit în țările în care se află consumatorii, pentru că legislația actuală le permite acest lucru dacă nu au prezență fizică în țările respective.

Există jurisdicții europene care au introdus deja sau au în plan să aplice, unilateral, impozite pe serviciile digitale, fie asupra unui spectru mai larg de servicii digitale sau mai redus, cum ar fi „taxa Netflix” (introdusă în România), dar nivelul diferă de la caz la caz. Spre exemplu, în Franța taxa este de 3% și este în vigoare de la începutul anului 2019, în Marea Britanie (2%), Italia (3%) și Austria (5%) se aplică din 2020, iar în Spania (3%) din ianuarie 2021. De asemenea, există discuții cu privire la introducerea unei astfel de taxe și în Olanda.

Impozitarea economiei digitale este în discuție de mulți ani la nivel global, iar statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au ajuns în 2021 la un acord pe doi piloni, care are drept scop inclusiv impozitarea companiilor din domeniu și distribuirea unor cote din impozitul pe profit către țările din care acestea obțin veniturile. Dar, prin semnarea acordului, statele care au introdus unilateral taxe digitale se obligă să le elimine în momentul în care vor introduce în legislația locală prevederile convenite la nivelul OCDE.

Organizația internațională a publicat, recent, normele generale pentru implementarea pilonului I din acord, referitor la distribuirea parțială a impozitelor pe profiturile înregistrate de companiile multinaționale către statele sursă, astfel încât acesta să poată fi implementat din 2024. Pentru pilonului II, care prevede aplicarea impozitului minim pe profit la nivel global, de 15%, OCDE a lansat în dezbatere ghidul cu specificațiile tehnice încă din decembrie 2021, iar Comisia Europeană a publicat un proiect de directivă, programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Astfel, cel puțin pe termen scurt, probabil taxele actuale rămân în vigoare.

În acest context, în mod similar cu alte țări europene, a fost introdusă „Taxa Netflix” și în România, iar companiile vizate de noua reglementare sunt obligate să o aplice, dar au nevoie în acest scop de definitivarea procedurii de urmat pentru conformare și plată.


Material de opinie de Ana Petrescu-Mujdei, Manager Senior, Deloitte România


Citește și:

ATIPIC Solutions: 1 din 5 mari contribuabili sunt deja sau urmează a fi vizitați de ANAF în 2022

Indicele EY Future Consumer: Creșterea costului vieții îi obligă pe consumatori să își restrângă controlul asupra finanțelor și să devină creativi în ceea ce privește sustenabilitatea

EY Payroll Survey 2022: Tot mai multe companii iau în calcul externalizarea activităților de resurse umane și salarizare

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Opinie EY România: Prețurile de transfer și relocările de investiții. Șapte puncte de atenție pentru companii

Săptămâna de lucru de patru zile este deja permisă de legislația muncii și se poate implementa în orice companie

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

 www.facebook.com/BusinessMark/
 www.linkedin.com/company/businessmark
 www.instagram.com/business.mark/
 blog.business-mark.ro
 business-mark.ro/


Rolul CFO-ului este în schimbare, precum este și mediul de business. Noile tehnologii, automatizarea redefinesc atât rolul CFO-ului, cât și pe cel al specialiștilor din departamentele financiare.

Digitalizarea este una dintre priorități pentru majoritatea directorilor financiari, însă procesul este unul complex. Dincolo de raportarea financiară, cea non-financiară capătă un rol tot mai important, cu atât mai mult cu cât se află în strânsă legătură cu accesul la investiții. Data & analytics stau la baza deciziilor financiare în cadrul departamentului financiar al viitorului, dar acestea, în stare brută, pot fi dificil de interpetat și înțeles și pot conduce spre decizii ineficiente.

La nivel de plăți, procese și operațiuni, viitorul este mai aproape decât credem, iar lucruruile avansează rapid. Mai mult de atât, la nivel internațional, situația macroeconomică, corelată cu cea a României, necesită o analiză atentă.

Tranzacțiile de pe piață, investițiile, fuziunile și achizițiile, dar și creșterile de prețuri la materiile prime, la utilități, creșterile dobânzilor și creșterea inflației sunt toate elemente ce intră în analiza atentă a unui CFO.

În acest context, privim la viitorul companiilor, prin ochii CFO-ului viitorului, acordând atenție contextului actual și particularităților sale, pe 16 mai 2022, în cadrul CFO Conference Cluj-Napoca, eveniment hibrid, ce va avea loc onsite la Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca și virtual pe MyConnector. Evenimentul reprezintă o platformă importantă pentru a obține insights de la companii de top și de a afla bune practici de la profesioniști din domeniu.

BusinessMark are plăcerea să vă anunţe organizarea unei noi ediții a TAX & FINANCE FORUM, ce va avea loc pe 10 mai 2022, în format hibrid, atât „onsite” (Hotel Radisson Blu București), cât și online (pe platforma MyConnector). Experiența “in person” va fi completată de cea virtuală, participanții având facilități de networking, chat și zonă expozițională.

În cadrul evenimentului, adresat atât companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public, vom aborda cele mai importante aspecte și noutăţi legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Vom prezenta și analiza, alături de experți din cele importante companii de consultanță: tendințe legislative și fiscale la nivel internațional, strategia fiscală a României si armonizarea legislației românești cu cea globală, aspecte legislative în contextul digitalizării ANAF, principalele modificări și reglementări ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, prețurile de transfer în 2022 la nivel internațional și local, TVA – tendințe, provocări legislative, deducere, ajustări, rambursare, achizițiile intra-grup și TVA, abordarea ECJ, trenduri jurisprudențiale, exemple practice, tematica abordată în controalele fiscale în perioada recentă și provocările practice ale contribuabililor, facilitățile fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, RO e-factura, RO e-transport, SAF-T, aspecte privind rezidența fiscală, Stock Option Plan, munca remote & munca de oriunde – abordare fiscală și legislativă, conformarea persoanelor fizice, aspecte fiscale privind principalele beneficii salariale, noutăți privind sponsorizările, optimizare fiscală și evaziune fiscala, aspecte privind comunicarea cu autoritățile fiscale, holdingul în România, legislație de mediu și inspecții de mediu, legislație vamală, noutăţi legislative în domeniul contabilităţii și raportării financiare internaționale.

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali

BusinessMark are plăcerea să vă anunţe organizarea “Tax Update 2022”, eveniment online ce va avea loc pe 2 martie 2022, pe platforma MyConnector.

În cadrul conferinței vom aborda cele mai importante noutăţi legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi, aspecte ce trebuie avute în vedere pentru închiderea exercițiului financiar 2021 – spețe contabile și fiscale.

Vom prezenta și analiza, alături de specialiști din domeniu: tendințe legislative și fiscale la nivel internațional, strategia fiscală a României, aspecte privind TVA, noutăți privind prețurile de transfer, practici fiscale abuzive, SAF-T – aspecte practice privind modul nou de raportare standardizată către ANAF și beneficii, Stock Option Plan, aspectele ce trebuie avute în vedere pentru închiderea exercițiului financiar 2021 – abordare fiscală și contabilă, obligațiile declarative pentru finalul anului 2021 etc.

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali

BusinessMark are plăcerea să vă anunţe organizarea unei noi ediții a TAX & FINANCE FORUM, eveniment online ce va avea loc pe 14, 15 octombrie 2021.

În cadrul evenimentului vom aborda cele mai importante aspecte și noutăţi legislative, cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Vom prezenta și analiza, alături de experți din domeniu, tendințe și politici fiscale, noutăți ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, noutăți privind digitalizarea administrației fiscale din România, SAF-T (Standard Audit File for Tax), prețurile de transfer, perspective și tendințe în inspecțiile fiscale, consolidarea fiscală: consolidarea în materie de impozit pe profit, consolidarea în materie de TVA, consolidarea și regimul de holding în România, discounturile la calculul impozitului pe profit etc.

Evenimentul va include o conferință (14 octombrie) și două seminarii de câte două ore (15 octombrie), ce vor acoperi subiecte de fiscalitate de interes pentru mediul de afaceri.

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali. Echivalarea orelor va fi efectuată exclusiv în baza menționării numărului carnetului la înscrire și a participării la eveniment.

Companiile vor fi obligate să declare în mod public locul unde își realizează profiturile și plătesc impozitul. Măsura a trecut zilele acestea de Consiliul Uniunii Europene și este o concretizare a unei propuneri de Directivă ce data din 2016, menită să crească transparența și să determine dacă multinaționalele achită taxele potrivite în fiecare jurisdicție unde își desfășoară activitatea. Și până acum acestea erau obligate să raporteze ce profituri realizează și unde, doar că, excepție făcând cele din SUA, declarațiile lor nu erau publice.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arăta în august 2021, în cel mai recent studiu al său bazat pe datele furnizate chiar de către multinaționalele din 38 de jurisdicții, că încă există riscul realizării unor transferuri de profit către paradisuri fiscale și de micșorare a  impozitelor plătite în țările unde își desfășoară efectiv activitatea. Există, așadar, un motiv în plus ca, până la presiunea declarațiilor publice, autoritățile fiscale să țintească prețurile de transfer pentru creșterea colectării de impozit pe profit, inclusiv în România.

Concret, măsura care a întrunit acordul Consiliului, stabilește că toate multinaționalele sau companiile independente cu un venit total consolidat de peste 750 milioane de euro în fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, indiferent dacă își au sediul în UE sau în afara acesteia (dar operează în UE), trebuie să dezvăluie în mod public informații privind impozitul pe profit plătit în diverse jurisdicții. Textual, propunerea de Directivă obligă la declararea impozitului pe profit plătit în fiecare stat membru sau într-o țară terță aflată într-o jurisdicție necooperantă. O astfel de raportare va avea loc prin intermediul unui formular comun al UE și în formate electronice care pot fi citite automat.

În vară, când această propunere a fost reactivată după cinci ani de stat la sertar, au existat voci critice, dintre care cea mai importantă se referea la scăparea din vedere a multinaționalelor cu afaceri mai mici de 750 de milioane de euro.

Oricum, propunerea de directivă se va întoarce în Parlamentul European pentru definitivare și este posibil să sufere acolo modificări.

Dar, odată adoptată, statele membre UE vor avea 18 luni pentru a transpune directiva în legislația națională, iar primul an financiar de raportare a informațiilor va fi cel ce începe la sau după un an după termenul de transpunere. Raportarea va avea loc în termen de 12 luni de la data bilanțului pentru anul financiar în discuție sau chiar mai repede, dacă statele membre vor alege o transpunere și un termen de raportare mai rapid.

De ce este nevoie de declarații publice? Pentru a pune presiune asupra multinaționalelor prin prisma agendei UE care are în top transparența fiscală. Chiar un oficial european acuza că, prin evitarea plății impozitului pe profit și planificare fiscală agresivă, marile companii multinaționale privează țările europene de peste 50 de miliarde de euro pe an. Ori, mai ales în condițiile crizei economice declanșate de pandemie, orice sursă de venit trebuie exploatată cât mai bine de autorități.

Datele analizate de raportul OCDE sunt furnizate chiar de către multinaționalele din 38 de jurisdicții în cadrul unei acțiuni de transparență impusă de Organizație – raportarea țară cu țară (CbCR) – și vorbesc despre existența unor diferențe semnificative între locul raportării profiturilor și cel în care se desfășoară activitățile economice. Și asta se poate vedea, spre exemplu, din cifre și procente: jurisdicțiilor cu venituri medii și mari le corespunde o parte mai mare din totalul de angajați (32%, respectiv 38%), din activele corporale totale (respectiv 38% și 16%), precum și din profituri (34%, respectiv 13%). De cealaltă parte, în hub-urile de investiții, unde impozitele sunt la un nivel redus, multinaționalele raportează o parte relativ mare de profituri (26%), dar un număr mic de angajați (3%) și de active corporale deținute (14%). Cu alte cuvinte, aceste diferențe pot fi mărturii ale transferurilor de profituri în acele jurisdicții cu impozite pe profit mai mici și o erodare a bazei impozitelor plătite în țările unde își derulează efectiv activitatea.

Și veniturile per angajat tind să fie mai mari acolo unde cotele de impozit pe profit sunt zero, precum în hub-urile de investiții.  Mediana valorilor de venituri per angajat în țările cu o cotă de zero impozit pe profit, spre exemplu, este aproape 2,6 milioane de dolari, comparativ cu doar 320.000 de dolari pentru jurisdicțiile unde cota de impozit pe profit este mai mică de 20% (cum este cazul României) sau chiar 285.000 de dolari pentru acele jurisdicții care taxează cu peste 20% impozitul pe profit. Desigur, aceste informații pot reflecta diferențe în intensitatea capitalurilor și în productivitatea muncii, dar ar putea fi, de asemenea, un indicator al erodării bazei de impunere și transferul profiturilor.

Ca medie, partea de venituri de la părți afiliate este mai mare pentru grupurile de companii din anumite jurisdicții, cum ar fi hub-urile de investiții – 40%. Și în acest caz, nivelurile înalte de venituri de la afiliați pot fi justificate din punct de vedere comercial, dar ele pot reprezenta, totodată, un factor preliminar de risc și ar putea fi o dovadă de planificare fiscală.

Și activitățile diferă în funcție de jurisdicții și de impozitele pe profit plătite. În hub-uri, de pildă, activitatea predominantă este cea de ”deținere de acțiuni”, care include și alte instrumente de capital. O concentrație a companiilor de holding este un element de luat în calcul într-o analiză de risc și ar putea fi indicativ al unor structuri de planificare fiscală. Totuși, la fel ca veniturile de la părți afiliate, această observație poate fi legată de motive comerciale întemeiate.

Până la urmă, interpretarea datelor din raportări (CbCR) oferă, cum ziceam, posibilitatea evaluării unor potențiale riscuri asociate prețurilor de transfer. Informațiile analizate în acest raport OCDE, primul de când s-a lansat obligativitatea raportărilor țară cu țară, sunt aferente anului 2017, un an de creștere în majoritatea jurisdicțiilor. Însă, cu un 2020 anormal din punct de vedere economic, pandemia Covid-19 își va pune o amprentă de durată asupra modului în care grupurile de companii multinaționale operează, mai ales când vine vorba de forța de muncă virtuală, redefinirea modelelor de afaceri, în special în anumite industrii, sau de facilități guvernamentale acordate în multe jurisdicții.

Astfel, aceste schimbări, inclusiv înregistrarea de pierderi de către multe companii (multe dintre cele cu un profil funcțional și de risc limitat), vor avea un efect important asupra datelor CbCR ce vor prezenta unele ‘anomalii’ asociate pandemiei și vor afecta într-o anumită măsură capabilitatea autorităților fiscale de a folosi datele CbCRs pentru evaluarea riscurilor asociate prețurilor de transfer.

Oricum, în perioada următoare, în timp ce guvernele au în vedere acoperirea deficitelor bugetare care s-au adâncit în perioada pandemiei, este clar că autoritățile fiscale își vor concentra atenția asupra prețurilor de transfer pentru creșterea colectării de impozit pe profit. 

O intensificare a controalelor de prețuri de transfer va conduce cu siguranță la o creștere a controverselor în materie, inclusiv asupra tranzacțiilor derulate de grupurile de companii pe perioada pandemiei și ulterior, ținând cont și de schimbările intervenite deseori în modelele de afaceri.

Și în România, strategia ANAF include între obiective prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. În acest sens, are în vedere și intensificarea acțiunilor de control în domeniul prețurilor de transfer, inclusiv prin gestionarea eficientă a informațiilor obținute ca urmare a utilizării instrumentelor de cooperare administrativă, precum CbCR. Astfel, este esențial ca grupurile de companii să fie pregătite să își susțină informațiile din rapoartele CbCR ca o primă linie de apărare în inspecțiile fiscale. În același timp, să aibă în vedere că, la un termen deloc îndepărtat, vor fi obligate să își facă publice informațiile fiscale.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Autor: Adrian Rus, Partener, Liderul Departamentului de Prețuri de Transfer, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Opinie Deloitte România: Reducerea deficitului de încasare la TVA, obiectiv asumat prin PNRR

Studiu Deloitte: 70% dintre directorii IT au accelerat strategiile de transformare a departamentelor financiare cu cel puțin un an ca urmare a pandemiei de COVID-19

Studiu EY: Cele mai mari 500 de afaceri de familie dau dovadă de reziliență economică, în pofida pandemiei provocate de COVID-19

Studiu EY: Redresarea sectorului de tehnologie, media și divertisment și telecomunicații după pandemie depinde de investițiile de capital

Opinie Reff & Asociații | Deloitte Legal: Legea anti-plastic – mai bine pentru mediu, mai provocator pentru firme

Opinie Deloitte România: Recuperarea TVA aferentă creanțelor neîncasate, o opțiune benefică, insuficient accesată

Consolidarea fiscală: avantajele și dezavantajele înființării unui grup de impozit pe profit

Opinie Deloitte România: Transportatorii, responsabili pentru plata accizelor aferente produselor livrate intracomunitar, dacă vama descoperă nereguli

Cristian Zaharia, EY România: Pericolul din spatele zidurilor de apărare, când amenințarea vine din interior


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


FotoPexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

BusinessMark are plăcerea să vă anunţe organizarea unei noi ediții a TAX & FINANCE FORUM, eveniment hibrid ce va avea loc pe 27 septembrie, la CLUJ-NAPOCA.

În cadrul evenimentului vom aborda cele mai importante aspecte și noutăţi legislative, cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Vom prezenta și analiza, alături de experți din domeniu, tendințe și politici fiscale, noutăți ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, noile reglementări privind desfășurarea inspecțiilor fiscale, asprecte procedurale și jurisprudențiale, noile măsuri de TVA privind comerțul electronic, prețurile de transfer, controale fiscale recente, noutăți privind practica prețurilor de transfer.

Evenimentul va include prezentări și sesiuni de Q&A după fiecare prezentare.

Formatul evenimentului este hibrid, urmând să se desfășoare pe data de 27 septembrie 2021 în format fizic (la Grand Hotel Italia), în conformitate cu prevederile și condițiile autorităților, dar și online (platforma Cisco Webex).

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali. Echivalarea orelor va fi efectuată exclusiv în baza menționării numărului carnetului la înscrire și a participării la eveniment.

Raportarea în sistemul SAF-T (Standard Audit File for Taxation Fișierul Standard de Audit pentru Taxe) devine certitudine. Companiile interesate pot începe testarea noului sistem, care, potrivit autorităților, va fi obligatoriu de anul viitor pentru marii contribuabili. Parcurgerea acestui exercițiu este importantă pentru orice societate comercială, indiferent în ce etapă va fi obligată să se conformeze noii proceduri, având în vedere că este vorba de un sistem complet nou, de o complexitate ridicată și cu care trebuie să se familiarizeze până în momentul în care devine obligatoriu.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a actualizat, recent, documentația necesară implementării SAF-T, publicând inclusiv un ghid pentru pregătirea și depunerea declarațiilor fiscale în noul format, dar și un set de fișiere de test, cu exemple de utilizare, pe care contribuabilii pot exersa depunerea declarațiilor SAF-T.

Practic, este semnalul că procesul devine ireversibil, dar și că urmează perioada cea mai provocatoare pentru toate părțile implicate – pentru autorități, să demonstreze că au pus la punct infrastructura necesară funcționării noului sistem de raportare, pentru contribuabili, să se asigure că există informația obligatorie de raportat la nivelul de detaliu și la structura solicitate de autorități, astfel încât să poată implementa și soluția potrivită de automatizare.

Ce informații conține ghidul contribuabilului?

Documentele publicate recent de ANAF detaliază elementele obligatorii și opționale încorporabile în noul model declarativ SAF-T, dar și aspecte legate de termenele de raportare și sancțiunile în caz de neconformare, „ce se intenționează a fi preluate la nivelul legislației”, astfel încât contribuabilii să aibă o imagine cât mai clară a obligațiilor care le revin, a pașilor pe care trebuie să îi urmeze în această direcție și, mai ales, a complexității procesului de migrare de la actualul sistem de raportare la varianta electronică.

Cele mai multe dintre aceste informații se regăsesc în ghidul contribuabilului, care prevede, printre altele, că termenul general de depunere a declarației D406 (pe formatul SAF-T) este ultima zi calendaristică a lunii următoare perioadei de raportare (luna/trimestrul calendaristic, după caz, pentru alte informații decât cele privind stocurile și activele). Dar, având în vedere complexitatea și noutatea acestei obligații de raportare, contribuabilii vor avea o perioadă de grație de trei luni pentru prima raportare. De exemplu, pentru contribuabilii obligați să raporteze în noul sistem de la 1 ianuarie 2022, nu vor exista sancțiuni pentru nedepunerea sau depunerea incorectă ori incompletă a fișierului SAF-T aferent lunilor ianuarie, februarie și martie 2022, dacă acestea sunt depuse corect și complet până în ultima zi a lunii aprilie.

Pentru perioada imediat următoare, un element extrem de important este fișierul de teste, menit să faciliteze implementarea funcționalităților necesare de către dezvoltatorii de soluții informatice, care apoi să fie testate de contribuabili. Prin testarea voluntară, orice contribuabil poate testa declarația în formatul SAF-T fără ca datele transmise să fie preluate în cadrul analizelor fiscale realizate de direcțiile interne din ANAF.

Practic, în perioada rămasă până când raportarea în sistemul SAF-T devine obligatorie, contribuabilii au posibilitatea să testeze modul în care funcționează sistemul, dar și soluția informatică aleasă și compatibilitatea cu sistemul fiscului, în paralel cu depunerea declarațiilor fiscale în sistemul clasic.

Documentele publicate de ANAF prevăd și termenele de implementare, pe categorii de contribuabili, care urmează să fie aprobate prin ordin al președintelui instituției, respectiv 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili, anul 2022 pentru contribuabilii mijloci și începând cu anul 2023 pentru cei mici.

Așadar, direcția către implementarea SAF-T în România este destul de clar stabilită, mai rămâne doar ca aceste detalii să fie transpuse în acte normative, iar contribuabilii și autoritățile să regleze noul sistem de raportare, astfel încât tranziția să fie cât mai lină.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie de Raluca Bâldea, Partener, și Ana-Maria Săbiescu, Senior Manager, Taxe Indirecte, Deloitte România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Opinie: Ministerul Finanțelor Publice vrea să evite emiterea unor decizii contrare în cazul contestațiilor în domeniul accizelor

Studiu EY: Companiile întâmpină dificultăți în includerea riscurilor climatice în raportările lor

Opinie: Noua configurație a inspecției fiscale când există indicii cu privire la săvârșirea unor fapte penale. Beneficii și incertitudini

Studiu EY: Pandemia accelerează interesul față de tehnologia 5G, iar lipsa competențelor de implementare este principala îngrijorare a companiilor

Vlad Boeriu, Deloitte România: Raportarea SAF-T, obligatorie pentru marii contribuabili de la 1 ianuarie 2022. Ce presupune implementarea?

Studiu EY și Institutul pentru Finanțe Internaționale (IIF): Schimbările climatice ocupă primul loc în topul riscurilor pe termen lung identificate de bănci

Camelia Malahov, Deloitte România: Cum a modificat pandemia preferințele consumatorilor și regulile campaniilor promoționale?


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

Acordul obținut în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu privire la stabilirea unui impozit minim pe profit la nivel global de 15% pentru marile companii, semnat de peste 130 de state, a fost prezentat ca fiind „cel mai important acord privind fiscalitatea internațională încheiat într-un secol” și „un pas colosal către o mai mare justiție fiscală”. Însă înțelegerea, care a fost susținută și prin acordurile recente obținute la nivelul G8 și apoi G20, se dovedește a fi încă fragilă, având în vedere că vizează doar unul dintre cei doi piloni ai inițiativei OCDE privind taxarea internațională, cel referitor la impozitul minim pe profit. Pilonul care prevede impunerea unei taxe pe companiile din domeniul digital nu numai că nu a întrunit consensul marilor puteri, ci riscă să dezechilibreze din nou relațiile dintre Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA).

Consensul în cadrul OCDE a fost obținut după un deceniu de dezbateri intense pe marginea reformei fiscalității internaționale, cu scopul de a implementa un sistem echitabil de taxare a profiturilor companiilor multinaționale în beneficiul tuturor statelor care contribuie la obținerea acestora. Dar noile reguli, asupra cărora s-a convenit în cadrul organizației, se aplică unui număr limitat de companii și ocolesc domeniul care, în ultimii ani cel puțin, a căpătat o poziție dominantă la nivel global.

Concret, statele semnatare au convenit o reformă a impozitării multinaționalelor axată pe două direcții: una privind o rată globală de impozitare a profiturilor de cel puțin 15%, iar cealaltă, o nouă distribuire între state a drepturilor la impozitarea multinaționalelor. Astfel, un stat va putea impozita profiturile obținute de o companie națională din străinătate dacă impozitul plătit acolo este mai mic de 15%, pentru a compensa diferența. Această regulă se aplică societăților cu o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro. În schimb, distribuirea unor cote din profit către statele de unde se obțin veniturile se va putea solicita, în anumite condiții, doar multinaționalelor care generează peste 20 de miliarde de euro în cifra de afaceri globală și a căror rentabilitate este mai mare de 10%. Așadar beneficiile statelor din care se extrag veniturile vor fi limitate.

Anumite țări cu cote de impozitare a profiturilor sub cea stipulată în acord, printre care se numără Irlanda și Ungaria, au refuzat să semneze convenția, dat fiind că le diminuează avantajul competitiv dat de taxarea redusă în atragerea investitorilor. 

Semnatarii acordului și-au dat termen luna octombrie 2021 pentru finalizarea detaliilor tehnice și pentru pregătirea unui plan de implementare efectivă în 2023.

Această inițiativă vine să oprească acea cursă de reducere a cotelor de impozit pe profit („race to the bottom”), în care statele lumii s-au întrecut în ultimii 30 de ani, și va avea ca și consecință firească o aliniere a cotelor naționale minime la sau peste nivelul de 15%.

Taxa digitală reaprinde conflictul dintre SUA și UE

Parafarea acordului se datorează, fără îndoială, faptului că noua conducere a SUA a anunțat, în prima parte a acestui an, că sprijină inițiativa OCDE privind impunerea unui impozit minim pe profit la nivel global, după mai mulți ani de opoziție. Dar și forma finală a înțelegerii a fost influențată tot de administrația americană, care respinge în continuare aplicarea unei taxe digitale la nivel global, care ar afecta în principal marii giganți IT din SUA. Mai mult, americanii condiționează menținerea acordului de eliminarea taxei digitale din țările care au impus-o unilateral și de abandonarea de către UE a planurilor în această direcție. Secretarul trezoreriei americane, Janet Yellen, a respins afirmația UE potrivit căreia această taxă ar putea fi complementară acordului privind impozitul minim pe profit la nivel global.

Pe de altă parte, vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a declarat recent că salută acordul OCDE, însă UE va merge înainte cu taxa sa digitală, care are obiective diferite față de ce s-a stabilit la reuniunea OCDE, iar domeniul de aplicare „este mai extins”. În plus, oficialii europeni încep să dezvăluie detalii cu privite la viitoarea taxă care ar urma să se aplice pe teritoriul UE, în cazul în care nu se ajunge la un acord global în acest sens. Se vehiculează aplicarea unei cote de 0,3% pe vânzările online de produse și servicii ale companiilor care activează pe piața comună, cu cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro. Așadar, nu sunt vizați doar giganții din tehnologie, ci mult mai multe companii.

La rândul său, ministrul francez al Finanțelor, Bruno Le Maire, a anunțat, în cadrul reuniunii G20, că Franța (care a impus unilateral o taxă pe veniturile companiilor din sectorul digital) este dispusă să renunțe la taxa națională imediat ce este implementată una la nivel global.

Cu toate acestea, pentru a nu compromite planurile privind introducerea impozitului minim la nivel global, oficialii europeni s-au arătat dispuși să amâne anunțul privind taxa digitală până în toamnă.

Ce ar putea avea de câștigat România?

În aceste discuții globale, Romania are un rol mai degrabă de spectator. Totuși, rămâne întrebarea dacă aceste acorduri internaționale vor afecta si companiile care activează în țara noastră.

Pentru România, care are un impozit pe profit de 16%, impactul acordului OCDE asupra cotei minime este aproape inexistent. Companiile românești nu sunt afectate deloc de noile prevederi stabilite la nivel global, iar pentru companiile multinaționale care activează pe piața locală este posibil să apară anumite influențe mai degrabă din potențiale reorganizări interne ale grupurilor multinaționale ca urmare a introducerii impozitului minim. Spre exemplu, se poate renunța la utilizarea unor societăți din grup localizate în circumscripții cu fiscalitate mai permisivă, ceea ce ar putea, cel puțin teoretic, să ducă la menținerea mai multor activități sau profituri în România și, în consecință, să fie mai multe impozite plătite local. În plus, pentru bugetul de stat ar putea apărea efecte pozitive și din alocarea profiturilor marilor companii multinaționale care vând în România, fără a avea prezență fizică în țară. Însă este încă prematur de estimat acest impact, având în vedere că încă nu s-a stabilit mecanismul de alocare către statele de unde se obțin veniturile.

Un impact mai mare în România ar putea avea aplicarea unei taxe digitale la nivel european, dacă și când se va implementa. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că pot fi și companii românești din sfera digitală care ar trebui să plătească o astfel de taxă în România, dar și în străinătate, dacă operează transfrontalier.

În concluzie, acordul OCDE asupra impozitului minim este extrem de important la nivel de semnal politic, chiar dacă nu rezolvă toate inechitățile privind taxarea la nivel global. Rămân multe detalii care trebuie clarificate și sunt de așteptat negocieri politice și tehnice intense în perioada următoare. Să nu uităm, totuși, că OCDE nu are rol de legiferare și trebuie ca fiecare stat să aprobe și să implementeze local legislația necesară pentru aplicarea în practică a prevederilor cuprinse în acord. Așadar, rămâne de văzut dacă va exista o aliniere în implementarea legislației în fiecare țară semnatară, precum și dacă vor fi eventuale diferențe față de propunerea OCDE. În plus, cel puțin în relația SUA-UE, rămâne problema spinoasă și nerezolvată a taxei digitale, asupra căreia nu s-a ajuns la un acord.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Material de opinie de Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY: Pandemia accelerează interesul față de tehnologia 5G, iar lipsa competențelor de implementare este principala îngrijorare a companiilor

Alina Cartianu & Andrada Tănase, Deloitte România: Tranziția la raportarea IFRS pentru instituțiile financiare nebancare

Sondaj EY: Majoritatea marilor contribuabili nu au făcut până acum obiectul unei inspecții de mediu. Ce ar trebui să aibă în vedere agenții economici?

Alina Făniță, PKF Finconta: Impactul liderilor cu inteligență emoțională în business

Studiu de atractivitate EY România: Investitorii revin în 2021. România trebuie să se pregătească pentru un mediu de afaceri reconfigurat

Camelia Malahov & Gabriel Pătru, Deloitte România: Dosarul cu șină devine istorie. Cine îi ia locul?

Raluca Popa, EY România: Companiile și-ar putea compensa retroactiv pierderile din 2020 și 2021, dacă au fost profitabile înainte de 2020

Mihaela Mitroi, EY România: Transparența fiscală – astăzi, impusă multinaționalelor. Mâine – tuturor categoriilor de contribuabili. Ce trebuie să știe contribuabilii?

Florentina Șușnea, PKF Finconta: Tehnologia susține reducerea riscurilor fiscale


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

BusinessMark are plăcerea să vă anunţe organizarea unei noi ediții a Tax & Finance Forum, eveniment online ce va avea loc pe 14, 15 aprilie 2021.

În cadrul evenimentului vom aborda cele mai importante aspecte și noutăţi legislative, cu impact fiscal și în salarizare, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Vom prezenta și analiza, alături de experți din domeniu, tendințe și politici fiscale, noutăți ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, prețurile de transfer în 2021, Dosarul Suport – anexă a dosarului de prețuri de transfer, aspecte privind TVA, inspecțiile fiscale și litigiile fiscale, noutăți privind taxele directe, Directiva DAC6, aspecte privind raportarea SAF-T, noutăți fiscale cu impact în salarizare, beneficii pentru angajați și tratamentul fiscal al acestora, mobilitatea angajaților, telemuncă, legislație de mediu și inspecții de mediu, legislație vamală, importul și exportul de mărfuri în contextul Brexit, noutăţi legislative în domeniul contabilităţii și a raportării financiare internaționale.

Conectarea caselor de marcat la serverele ANAF este cea mai recentă veste venită din zona Finanțelor. Fișierul standard de audit (SAF-T) va începe să ruleze cu un proiect pilot din vară, urmând ca de anul viitor să se aplice tuturor firmelor mari. Factura electronică a fost anunțată de oficialii autorității fiscale ca posibilă pe finalul acestui an, dar tatonarea pieței se va face tot printr-un proiect pilot. Putem observa că aproape toate proiectele de digitalizare a relației Fisc-contribuabil, care ar putea întări colectarea și aduce la buget mai mulți bani, sunt împinse către jumătatea sau finalul acestui an. În prezent, deși veniturile bugetului general consolidat pe primele două luni ale lui 2021 au fost de 53,4 mld lei, cheltuielile au crescut la 66,1 mld lei, marcând un deficit bugetar de 1,14% din PIB-ul anticipat în 2021. În afară de împrumuturi, cum ar putea face statul rost de bani? Care sunt tendințele fiscale la care ne putem aștepta pe termen mediu?

Încă de când bugetul de stat era la stadiul de proiect se vorbea despre nevoia unei reforme profunde a administrației fiscale, care să conducă la creșterea eficienței colectării și nu la creșterea valorii taxelor și impozitelor, dat fiind că în sistemul nostru administrativ fiscal există mult loc de îmbunătățiri în această direcție. Pe ce se bazează fiscaliștii? Pe experiențele Poloniei și Bulgariei, care demonstrează că se pot aduce procente bune – 4,6% creștere a veniturilor fiscale în Bulgaria, peste 4,3% în Polonia, cât să construiești o autostradă pe an și să mai ai bani în plus și pentru altceva. Doar că nici cele două țări nu au adus bani în plus la buget peste noapte, ci într-un interval de timp (în șase ani în Bulgaria, patru ani în Polonia), apelând la metode combinate, Polonia utilizând chiar SAF-T.

Revenind la interesul statelor de a crește colectarea, inclusiv al autorităților de la București, de unde ar mai putea veni bani? La ce ne putem aștepta?

TVA.  Modificarea TVA, chiar și cu un singur procent, ar aduce mai mulți bani la buget. Este un ”film” pe care l-am mai văzut de câteva ori până acum, astfel încât putem anticipa ”acțiunea”.  Este o măsură care provoacă discuții și haos temporar, dar își atinge scopul – creșterea veniturilor. În plus, pe măsură ce ANAF se digitalizează și crește controlul asupra impozitelor plătite de contribuabil, deranjul provocat poate fi atenuat cu costuri chiar mai reduse, astfel încât măsura să fie, marginal, mai profitabilă.

Taxe pe proprietate. În cazul în care presiunea pe bugetul central va persista, este posibil ca ea să se transmită și bugetelor locale, care se finanțează, pe lângă taxele și impozitele colectate local, și prin redistribuiri de la bugetul de stat. România are, potrivit Eurostat, cel mai mare număr de proprietari de spații locative. 96% din populație trăiește în locuințe proprietate personală, ceea ce a făcut ca taxele pe proprietate să fie un element sensibil, menajat până acum de toate guvernele de stânga.

Cum, în ciuda crizei, piața imobiliară nu s-a prăbușit, ba chiar înregistrează creșteri (indicele agregat pe București, Cluj, Brașov, Timișoara, Constanța indică o majorare de 1,1% față de ianuarie 2020, conform imobiliare.ro), e dreptul oricărui stat să taxeze și să încaseze de aici. În plus, este un tip de impozit ce s-ar încasa local și, printr-o bună comunicare și stabilirea unor obiective comune, ar putea cointeresa contribuabilii, insistând asupra proiectelor locale realizate cu bani locali. Bugetul de stat, eliberat probabil de presiunea ”locală”, ar permite mai multe investiții strategice în alte domenii, cum ar fi educație sau sănătate.

Impozit progresiv. Sistemul actual de impozitare (cota unică) a servit bine și de ani buni cauzei eficientizării colectării. În Uniunea Europeană, sistemele de impozitare sunt împărțite – parte cotă unică, parte cote progresive, chiar și în fostul bloc comunist. Este posibil ca, într-un interval mediu de timp, să se facă o analiză în această direcție, dacă merită sau nu să schimbi sistemul de impozitare a indivizilor. De menționat, însă, că este mai simplu de gestionat cota unică.

Taxe comportamentale. La capitolul tendințe, aș trece posibile ”intrări” de taxe noi, din zona impozitelor de modificare a comportamentului, mai cunoscute sub denumirea lor generică – ”taxe pe vicii”. În contextul în care, peste presiunea venită din zona finanțării economiei, se adaugă cea din zona sistemelor de pensii, în paralel cu investițiile necesare pentru susținerea sistemelor sanitare, nu este exclus ca, în curând, să asistăm la măsuri globale fiscale care să includă și aceste taxe ”specializate”. Există inițiative locale în prezent care, pe un anumit interval de timp, ar putea deveni poli capabili să genereze un trend. Și m-aș referi aici la taxa pe zahăr pe care Polonia vrea să o aplice de anul acesta, în timp ce Italia tocmai a amânat-o, iar Spania se gândește să o mărească.

Taxe noi. În țările în care există sisteme eficiente de colectare și, prin urmare, nu mai au bazine de suplimentare a veniturilor cum avem noi, pot apărea taxe noi. Cum noi colectăm deficient (doar din fiscalizarea deficitului de TVA am putea încasa câteva miliarde de euro), ar fi suficient să umblăm la sistem și să reducem pierderile, fără să fie nevoie să apelăm la taxe noi. Dar, pe de altă parte, dacă se va coagula o masă critică de state care vor introduce noi taxe și vor dovedi eficiența lor, nu vom putea să ne opunem și va trebui să intrăm și noi în joc. În plus, așa cum arată strategia de la Bruxelles, cel puțin două noi taxe ar urma să fie implementate în următorii ani la nivel global – taxa pe plastic și taxa pe servicii digitale.

Aș încheia pledând pentru conservarea sistemului actual de impozitare pe cât mai mult timp posibil. Însă, dacă măsurile de eficientizare și digitalizare a colectării vor fi insuficiente, este bine să înțelegem din timp care pot fi direcțiile principale ale celor mai importante modificări de politică fiscală.

[divider height=”30″ line=”1″]

 

 

 

 

 

Autor: Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu Deloitte: Pandemia va accelera adoptarea telemedicinei, a căștilor pentru realitate digitală și a soluțiilor de tip cloud

Studiu EY: Liderii financiari își regândesc atribuțiile odată cu noua realitate operațională

EY Future Consumer Index: Pandemia accelerează schimbările din comportamentul consumatorilor: mutarea în afara orașelor, cumpărăturile online, importanța acordată sănătății, prețurilor accesibile și sustenabilității

Emanuel Bondalici, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Dispoziția de măsuri – o practică discutabilă în contextul controalelor antifraudă?

Studiu Deloitte: Posibilitatea de a lucra de acasă reduce nivelul de stres pentru Generațiile Millennials și Z

Nilanjan Nag & Diana Vlad, PKF Finconta: Noile orientări OCDE privind implicațiile prețurilor de transfer în contextul pandemiei COVID-19

Studiu Deloitte: jucătorii din sectorul imobiliar comercial din România vor căuta să încheie contracte pentru perioade mai scurte în viitor

Studiu EY România: Angajații români doresc un program de lucru mai flexibil, iar instabilitatea pieței muncii îi determină să nu își schimbe angajatorul

Alina Făniță, PKF Finconta: Ce fac diferit liderii de succes în perioade de criză?

Studiu Deloitte: Directorii financiari din România sunt mai optimiști decât în 2020, dar rămân concentrați pe reducerea costurilor

Florentina Șușnea, PKF Finconta: „Afacerile de familie și cheia succesului ieșirii din criză”


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]

Numărul total de inspecții fiscale din perioada 2017 – 2019 a înregistrat o ușoară creștere, de la 24.533 la 27.023 de inspecții, care nu se reflectă, însă, în volumul creanțelor stabilite prin întreaga activitate de inspecție fiscală. Acestea au scăzut la jumătate în perioada analizată, 2017-2019, de la 8,2 la 4,9 miliarde de lei, conform celei mai recente analize realizate de EY România, pe baza rapoartelor ANAF.

”Un număr mare de inspecții fiscale nu presupune în mod automat și colectarea de creanțe fiscale mai ridicate. Se dovedește încă o dată că nu cantitatea, ci calitatea politicii de inspecție fiscală trebuie să primeze. De aceea, salutăm politica ANAF de a pune accentul pe analiza de risc, prin crearea unui departament specializat în acest sens, care este binevenită”, spune Mihaela Mitroi, Partener, Liderul Departamentului de Asistență fiscală și juridică pentru clusterul de Sud, EY CESA.

În ceea ce privește primul semestru al anului 2020, rapoartele ANAF indică realizarea unui număr de 18.005 de inspecții fiscale. Astfel, dacă ne raportăm la perioada similară a anului 2019 (cu 20.614 de inspecții), în pofida stării de urgență și de alertă declarate în anul 2020, se observă doar o scădere ușoară, de 10%, a numărului de inspecții fiscale, trend care, de altfel, s-a păstrat până la finalul anului 2020. „Acest lucru se poate explica prin faptul că ciclicitatea activității de inspecție fiscală presupune începerea unui număr de 70% din inspecții în primul trimestru al anului, planul de inspecție fiind aprobat la finele lui 2019 ”, explică Emanuel Băncilă, Partener, Liderul practicii de litigii și controverse fiscale, Radu și Asociații SPRL.

Dacă împărțim sumele stabilite suplimentar anual prin activitatea de inspecție la numărul total de inspecții fiscale desfășurate în respectivul an asupra persoanelor juridice, rezultă o eficacitate medie per fiecare inspecție fiscală în scădere accentuată, de la aproximativ 500.000 lei/per inspecție în 2017 la 330.000 lei/per inspecție în 2018 și la 260.000 lei/ per inspecție în 2019. Aceste cifre vin, de fapt, să dovedească creșterea gradului de conformare prin diminuarea sub-declarării în ultimii ani.   

A crescut conformarea și la declarare, și la plată. Specialiștii EY au constatat, pe baza datelor analizate, că indicatorul de conformare la declarare a rămas relativ constant de la 95,5% în 2017, la 94,7% în 2019. În primele șase luni ale anului 2020, acest procent a scăzut la 92,5%, în mod explicabil, însă, datorită măsurilor legislative adoptate (posibilitatea neplății la termen a obligațiilor fiscale datorită neaplicării în perioada martie – decembrie 2020 a dobânzilor și penalităților de întârziere).

Și în ceea ce privește conformarea la plată, specialiștii EY au constatat în perioada analizată o creștere de la 84% în 2016, la 86,6% în 2019. În primul semestru al anului 2020, se observă însă o scădere importantă a acestui indicator la 78,4%, justificată de facilitățile fiscale acordate companiilor.

Diferența dintre procentul de conformare la declarare și cel de conformare la plată a atins un minim istoric de doar 8% în 2019. ”Este un semn că inspecția fiscală a contribuit la reducerea semnificativă a sub-declarării și, implicit, la îmbunătățirea semnificativă a conformării voluntare – contribuabilul declară de bună voie și integral baza impozabilă”, rezumă Emanuel Băncilă.

Pentru prima jumătate a lui 2020, însă, diferența dintre indicele de conformare și cel de plată este semnificativ mai mare, respectiv de 14,1%, reprezentând arieratele care vor trebui recuperate în 2021. În ceea ce privește scăderea din 2020 a gradului de conformare la declarare (la 92,5%) și de conformare la plată (la 78,4%), conform strategiei ANAF pe următorii patru ani, se dorește revenirea până la sfârșitul anului 2022 la indicatorii de conformare din 2019 (i.e. o diferență de doar 8%). 

Crește colectarea arieratelor. Un alt indicator important pentru activitatea de colectare îl reprezintă arieratele. În acest caz, vorbim despre creșteri exponențiale ale arieratelor colectate, chiar de la an la an: plus 2 miliarde de lei în 2018, plus 4,8 miliarde de lei în 2019 și plus 7,7 miliarde de lei pe primele șase luni ale lui 2020. Singura excepție se înregistrează pentru anul 2017, când colectarea arieratelor a scăzut cu 0,6 miliarde de lei. 

Specialiștii EY explică acest trend pozitiv și mai ales cifra record din primul semestru al anului 2020 prin raportarea la contextul economic și legislativ existent în perioada de analiză: adoptarea în perioada 2015 – 2020 a trei amnistii fiscale, ultima, cea din 2020, fiind și cea mai eficace.

”În primul rând, această ultimă amnistie anulează în totalitate accesoriile, spre deosebire de cea din 2015 care le anula doar în parte, și nu există o limită de sumă – amnistia din 2019 era limitată la sume de sub 1 milion de lei. În plus, amnistia din 2020 a corectat neclaritățile legislative cu care contribuabilii s-au confruntat la celelalte două amnistii, cu posibilitatea corectării oricăror erori în procesul de acordare înaintea luării unei decizii de respingere, ceea ce a adus la îmbunătățirea semnificativă a procentului de facilități fiscale acordate și, implicit, a sumelor colectate la bugetul de stat”, explică Emanuel Băncilă, Liderul practicii de litigii și controverse fiscale, Radu și Asociații SPRL.

Crescând colectarea arieratelor, sumele colectate prin executare silită au scăzut în mod constant, de la 14,4 miliarde de lei în 2017, la 12,3 miliarde de lei în 2019, respectiv 4,1 miliarde de lei în semestrul întâi 2020.

”Coroborând acești indicatori cu suma creanțelor stabilite în urma inspecțiilor fiscale, rezultă că acordarea de facilitați fiscale pentru plata arieratelor s-a dovedit un instrument mai eficace raportat la activitatea de inspecție fiscală și executare silită. Astfel de măsuri ar trebui avute în vedere și pe viitor, cu îmbunătățirea condițiilor de acordare (eșalonare simplificată sau facilitați fiscale cu acordarea unei perioade mai lungi de plată a arieratelor constând în creanțe principale)”, a conchis Mihaela Mitroi. 

 

SURSA: ANAF:  Raportul de performanță al ANAF pentru anul 2016; Raportul de performanță al ANAF pentru anul 2017; Raportul de performanță al ANAF pentru anul 2018; Raportul de performanță al ANAF pentru anul 2019; Raportul de activitate al ANAF pentru semestrul I 2020.

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Studiu EY: Liderii financiari își regândesc atribuțiile odată cu noua realitate operațională

EY Future Consumer Index: Pandemia accelerează schimbările din comportamentul consumatorilor: mutarea în afara orașelor, cumpărăturile online, importanța acordată sănătății, prețurilor accesibile și sustenabilității

Emanuel Bondalici, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Dispoziția de măsuri – o practică discutabilă în contextul controalelor antifraudă?

Studiu Deloitte: Posibilitatea de a lucra de acasă reduce nivelul de stres pentru Generațiile Millennials și Z

Nilanjan Nag & Diana Vlad, PKF Finconta: Noile orientări OCDE privind implicațiile prețurilor de transfer în contextul pandemiei COVID-19

Studiu Deloitte: jucătorii din sectorul imobiliar comercial din România vor căuta să încheie contracte pentru perioade mai scurte în viitor

Studiu EY România: Angajații români doresc un program de lucru mai flexibil, iar instabilitatea pieței muncii îi determină să nu își schimbe angajatorul

Riscurile fiscale în industria financiar-bancară sunt în creștere. Ce soluții există?

Studiu Deloitte: Directorii financiari din România sunt mai optimiști decât în 2020, dar rămân concentrați pe reducerea costurilor


Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/


Sursă fotoUnsplash.com

[divider height=”30″ line=”1″]

CFO Conference definește un bun context de discuție asupra rolului CFO-ului în organizație și va dezbate teme legate de: Finance în lumea 4.0, CFO Leadership, provocările directorilor financiari în contextul economic actual, evoluția departamentului financiar într-un mediu economic global într-o continuă transformare, impactul introducerii RPA și a inteligenței artificiale în departamentul financiar, care sunt job-urile viitorului în financiar, rolul CFO-ului în Client Centricity, construirea și consolidarea unui departament financiar performant, gestionarea investițiilor strategice, provocările financiare ale business-urilor internaționale etc.

De asemenea, vor fi abordate noutăți legislative și fiscale, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi și la contextul actual.

Evenimentul online CFO Conference va avea loc pe 4 martie 2021, reprezintă o platformă importantă pentru a obține insights de la companii de top și de a afla bune practici de la profesioniști din domeniu.

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali

Copyright BusinessMark. Toate drepturile rezervate.