Ministerul Finanțelor a publicat un ordin prin care actualizează normele de utilizare și completare a ordinului de plată pentru Trezoreria Statului. Noutățile au efect asupra modului în care contabilii și antreprenorii gestionează plățile fiscale și tranzacțiile cu instituții publice și nu numai. Schimbările sunt deja aplicabile și pot avea implicații semnificative asupra proceselor contabile curente, astfel că este important să le cunoașteți. Iată un ghid detaliat pentru a vă ajuta să navigați prin aceste noutăți.
Modificările au fost operate prin Ordinul MF nr. 2.538/2023 și sunt deja în vigoare. Ele vizează, printre altele, rubrica „Beneficiar” din ordinul de plată pentru Trezoreria Statului. Conform noilor reguli, pentru Obligațiile Fiscale/Bugetare, în loc să se specifice „buget de stat” sau „bugetul asigurărilor sociale și fondurilor speciale”, acum se înscrie termenul „bugetul general consolidat”.
Această regulă se aplică la plățile către bugetele componente ale bugetului general consolidat, incluzând plăți voluntare, compensări, executări silite și alte modalități legale.
În schimb, pentru obligațiile către instituții publice, în cazul plăților care nu intră în categoria de mai sus, în rubrica Beneficiar se înscrie denumirea instituției publice beneficiare,
Și în cazul plăților de accize, avem noutăți, în sensul în care în cazul accizelor plătite de cumpărător în numele furnizorului, se menționează denumirea furnizorului înregistrat ca plătitor de accize.
Ordinul MF aduce câteva modificări și la modul de completare al rubricii „Cod de Identificare Fiscală”. Astfel, pentru Obligațiile Fiscale Specifice, se folosește „codul de identificare fiscală al contribuabilului”. Mai exact, pentru impozitul pe venitul din salarii datorat de sediile secundare, se folosește codul de identificare fiscală al sediului secundar, iar pentru Accize, se menționează codul de identificare fiscală al furnizorului înregistrat ca plătitor de accize.
În ceea ce privește plățile dispuse din conturi deschise la Trezoreria Statului, se folosește codul de identificare fiscală al beneficiarului, persoană juridică, sau codul numeric personal, în funcție de situație.
Mai exact, pentru plăți dispuse din conturi deschise la Trezoreria Statului pentru alte destinații (de exemplu: achitarea în conturile operatorilor economici deschise la Trezoreria Statului a sumelor reprezentând contravaloarea bunurilor achiziționate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate instituțiilor publice; virarea soldurilor conturilor de disponibilități ale operatorilor economici în conturi bancare; transferul sumelor aferente drepturilor salariale în conturile de card deschise la bănci pe numele salariaților instituțiilor publice; plăți privind distribuirea sumelor încasate prin valorificarea bunurilor mobile și imobile din procesul de executare silită; viramente aferente titlurilor de stat destinate populației în cadrul Programului Tezaur etc.) se înscrie:
- codul de identificare fiscală al beneficiarului sumei, persoană juridică, în situația în care beneficiarul sumei este înregistrat fiscal în România;
- codul numeric personal, în situația plăților către conturi deschise la Trezoreria Statului;
- codul de identificare fiscală al centralei instituției de credit din România la care beneficiarul sumei își are deschis contul sau codul de identificare fiscală atribuit Trezoreriei Statului (8609468), în situația în care beneficiarul sumei nu este înregistrat fiscal în România;
- codul numeric personal sau codul de identificare fiscală al centralei instituției de credit din România la care beneficiarul sumei își are deschis contul potrivit deciziei plătitorului, în cazul în care plata se efectuează din conturi deschise la unitățile Trezoreriei Statului către persoane fizice în conturi bancare.
Noul act normativ emis de Ministerul de Finanțe actualizează și regulile de completare pentru rubrica „Cod IBAN Beneficiar”, stabilind că se înscrie codul IBAN corespunzător fie contului de venituri/cheltuieli bugetare, fie contului beneficiarului sumei, deschis la instituția de credit.
Un ultim set de modificări au fost operate la rubrica „Reprezentând”, acolo unde Ministerul a stabilit că în cadrul ei se precizează natura economică a plății efectuate, iar pentru sumele reprezentând venituri bugetare se înscrie denumirea obligației bugetare achitate, precum și orice alte informații pe care plătitorul le consideră relevante. În plus, în cazul celorlalte categorii de sume care se achită se înscrie natura economică a plății efectuate, iar în cazul plăților către beneficiari care nu sunt înregistrați fiscal în România se pot înscrie și alte informații relevante (de exemplu, codul de identificare fiscală al acestora din țara în care sunt înregistrați fiscal).
Aceste modificări sunt menite să simplifice procesul de plată și să clarifice informațiile necesare pentru Trezoreria Statului. Contabilii și antreprenorii ar trebui să se familiarizeze cu aceste schimbări pentru a asigura conformitatea și eficiența în gestionarea obligațiilor fiscale și bugetare.
Rolul CFO-ului este în schimbare, precum este și mediul de business. Noile tehnologii, automatizarea redefinesc atât rolul CFO-ului, cât și pe cel al specialiștilor din departamentele financiare. Digitalizarea este una dintre priorități pentru majoritatea directorilor financiari, însă procesul este unul complex. Dincolo de raportarea financiară, cea non-financiară capătă un rol tot mai important, cu atât mai mult cu cât se află în strânsă legătură cu accesul la investiții.
Data & analytics stau la baza deciziilor financiare în cadrul departamentului financiar al viitorului, dar acestea, în stare brută, pot fi dificil de interpetat și înțeles și pot conduce spre decizii ineficiente.
La nivel de plăți, procese și operațiuni, viitorul este mai aproape decât credem, iar lucruruile avansează rapid. Mai mult de atât, la nivel internațional, situația macroeconomică, corelată cu cea a României, necesită o analiză atentă.
Tranzacțiile de pe piață, investițiile, fuziunile și achizițiile, dar și creșterile de prețuri la materiile prime, la utilități, creșterile dobânzilor și creșterea inflației sunt toate elemente ce intră în analiza atentă a unui CFO.
În acest context, privim la viitorul companiilor prin ochii CFO-ului viitorului, acordând atenție contextului actual și particularităților sale, pe 15 noiembrie 2022, în cadrul CFO Conference, eveniment hibrid, ce va avea loc on site la Hotel Radisson Blu din București și virtual pe MyConnector. Evenimentul reprezintă o platformă importantă pentru a obține insights de la companii de top și de a afla bune practici de la profesioniști din domeniu.
*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali
Pe 16 mai 2022, s-a încheiat cu succes o nouă ediție a „CFO Conference Cluj-Napoca”, ce s-a desfășurat atât în format fizic, la Grand Hotel Italia, cât și virtual, pe platforma MyConnector. În cadrul acestui eveniment, ne-au fost alături 12 specialiști din companii de consultanță fiscală, alături de care am analizat oportunitățile de creștere și provocările cu care se confruntă CFO-ul modern, în contextul în care noile tehnologii, automatizarea și digitalizarea redefinesc nu doar organizația, ci și poziția specialiștilor din departamentele financiare.
Vă invităm să descoperiți punctele cheie de discuție ale evenimentului, ce a inclus o sesiune de prezentări și un panel de dezbatere. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.
Costin Baicu, CFO Grup, DocProcess, a deschis prima sesiune a „CFO Conference Cluj-Napoca”, cu o prezentare despre automatizarea proceselor de control – platforma BEA.
Vorbind despre transformarea digitală, Costin a precizat că aceasta este parte a strategiei de business, nu un scop în sine, un proces de adaptare la viitor, oferind, totodată, un avantaj competitiv.
„Sunt multe beneficii ale automatizării relației cu third parties – în cazul nostru, furnizorii, precum viteza de reacție a companiei în piață. Știm foarte bine că time to market este un indicator foarte important față de cum reacționăm la ce se întâmplă în piață. Automatizarea aduce și un beneficiu în ceea ce privește munca angajaților – oamenii vor putea gestiona și se vor putea ocupa de lucruri mai importante în cadrul companiei și în munca de controlling. Cred că asta va duce la reducerea cheltuielilor în cadrul companiei – cu privire la costurile și procesarea documentelor, dar și costurile legate de gestionarea relației cu partenerii de business. Reducerea costurilor se face foarte abrupt, practic, în procesarea comenzilor. Practic, procesarea unei facturi în platforma noastră durează 4-5 secunde față de procesarea în mod analog. Pentru comapniile cu un număr mare de documente, înseamnă economii foarte mari – avem businessuri care și-au redus costurile cu 80-90%”, a punctat el.
În continuare, Anton Niculescu, Managing Partner, Inulta, a vorbit despre avantajele unei planificări agile. „Agile planning presupune eliberarea de toate sarcinile care ne mănâncă timp și care nu aduc aproape nicio valoare. Atunci când începem planificarea, de exemplu, aflând unde sunt datele, care sunt ele, asigurăm o anumită integritate, însă alocăm foarte puțin timp pentru analiză. Ce este planificarea, însă? În modul cel mai simplu, planificarea se referă la alocarea mijloacelor finite de care dispune o companie pentru a-și îndeplini niște țeluri, niște targeturi, niște KPI. Partea complexă, însă, și întrebarea cheie este legată de ce înseamnă a avea o planificare optimă. Faptul că îmi propun niște obiective și le ating nu înseamnă că am făcut o planificare optimă în sine. Poate se putea mai mult, poate se putea mai repede. În general, se putea mai bine. O parte inerentă a planificării este întrebarea: «Cum arată succesul unei planificări optime?» Suntem deja de doi ani confruntați cu problema Covidului – nu ne așteptam la el, dar a trebuit să reacționăm. Acum sunt probleme geopolitice – războiul din Ucraina, diferite tensiuni politice – care pot apărea oricând. Asta a schimbat planificarea și felul în care noi trebuie să adresăm imprevizibilul. Dacă până acum ne-am putut coordona ca să răspundem unor factori probabili. În acest context, care este întrebarea pe care ne-o punem: «Ce se poate întâmpla? Cu ce mă pot confrunta? Cum voi face față? » Lucrurile s-au schimbat, astfel că în afară de «probabil» trebuie să ne axăm și pe ce este posibil.”
De la Cristina Săulescu, Partner, Cabot Transfer Pricing, am aflat care sunt noutățile fiscale ale anului 2022 și în materie de prețuri de transfer.
„La e-Factura, cea mai mare provocare este că persoana care are acces la SPV trebuie să încarce și să descarce documente – nu poți să dai acces oricui la SPV, iar ANAF promite că va rezolva problema.”
Sistemul RO e-factura vine cu o multitudine de neclarități și provocări, a mai punctat Cristina, menționând:
- facturile simplificate (bonurile fiscale cu codul de TVA);
- lipsa unor elemente opționale pe factura normală conduc la invalidarea facturii electronice (livrare, modalitatea de plată, etc);
- cum vor reuși firmele care comercializează produse cu risc fiscal ridicat prin zeci/sute de magazine, să respecte obligația încărcării tuturor facturilor emise în sistem, în timp real? Ce persoane/care angajați să aibă acces la SPV?
- ce penalități riscă cei care nu se conformează?
Ciprian Stoian, Regional Tax (CE) and Transfer Pricing Manager, Endava, a vorbit la „CFO Conference Cluj-Napoca” despre digitalizarea proceselor fiscale pentru companiile din România – o privire de ansamblu a specialistului fiscal. În prezentarea sa, Ciprian a subliniat care este rolul expertului financiar-contabil în procesul post-digitalizare:
- înțelegerea metodologiei de calcul în mod digitalizat / a regulilor fiscale transpuse
- solicitarea de modificări în automatizare (dacă e cazul), în funcție de situația întâlnită
- posibilitatea revizuirii calculațiilor automatizate
- asigurarea conformării documentare în cazul unui audit / control fiscal
- realizarea palierelor de pregătire / revizuire a calculațiilor
- securitatea informatică a soluției automatizate (atenția de acordat acestui subiect)
Ionuț Grama, Director Central Eastern Europe & Turkey, Kyriba, și John Vincent, Regional Presales Manager EMEA Emerging, Kyriba, ne-au vorbit despre optimizarea trezoreriei prin digitalizare, cu accent pe conectivitatea bancară și abilitățile speciale pe care digitalizarea le-o conferă trezorierilor.
„În digitalizarea trezoreriei, totul se bazează pe conectivitate, în mod special cu băncile partenere, dar și cu sistemele interne ale corporației. Pentru trezorierii corporatiști, care intenționează să devină mai eficienți și să își optimizeze procesele, acest subiect al conectivității este din ce în ce mai important. Vom vedea astăzi împreună cum conectivitatea bancară facilitează digitalizarea trezoreriei și ce puteri speciale le aduce trezorierilor.
Conectivitatea și integrarea sunt la baza soluțiilor noastre, fie că integrăm trezoreria cu sistemele interne, de contabilitate sau ERP ale companiei, sau dacă utilizăm librăria noastră extinsă de formate de plăți și conectori bancari pentru a conecta companiile la universul de bănci și conturi bancare și pentru a facilita flow-ul de date, informații financiare și plăți între trezoreriile companiilor și bănci.
Folosind Kyriba ca agregator de conectivitate, se obține conectivitate imediată și în timp real la bănci pentru extrase de cont, plăti, confirmări și raportări. Ceea ce oferă Kyriba este așa numită Connectivity-as-a-Service, unde conectivitatea este implementată, monitorizată și administrată de noi, ca parte a serviciului pe care îl oferim. Kyriba gestionează integral conectivitatea, tot ce avem nevoie de la companie este lista de bănci la care aceasta dorește să se conecteze”, a precizat Ionuț Grama.
În continuare, colegul său, John Vincent, a realizat un demo, pentru a ilustra modul în care soluția Kyriba ajută companiile să își cunoască și controleze lichiditatea, să își automatizeze plățile, să ia decizii de finanțare sau investiție și să gestioneze riscul financiar.
Guillaume Macczak, Consulting CFO & GBS Services Associate Partner, EY România, ne-a prezentat câteva dintre punctele cheie ale studiului CFO Imperative.
„Responsabilitățile unui CFO trebuie să rămână acelea de a proteja, a optimiza și a crește businessul, însă în viitor se va schimba modul în care acestea vor fi implementate.
În următorii trei ani, liderii financiari din România trebuie să devină mai degrabă parteneri de business pentru organizația din care fac parte, iar 78% dintre Directorii Financiari români se așteaptă să fie implicați destul de mult în strategia de dezvoltare și execuție, în timp ce 69% dintre ei se așteaptă să fie implicați într-un proces de inovare a procesului de business, care să aducă noi oportunități de profit.
Scopul CFO-ului viitorului este să aducă valoare organizației printr-o strategie axată pe trenduri și scenarii; acesta trebuie să acționeze agil, proactiv și să fie motivat de nevoile clienților (70%), să identifice oportunități de digitalizare (inteligență artificială, data & analytics) la costuri cât mai scăzute (56%).”
Studiul a fost realizat la sfârșitul anului 2021, după mai mult de un an de experiență de lucru în condițiile pandemiei COVID-19. Aproximativ 100 de lideri din domeniul financiar au fost intervievați pentru a înțelege echilibrul provocator pe care trebuie să îl negocieze în fiecare zi – ajutând la stabilizarea companiei pe termen scurt, creând condițiile potrivite pentru creștere pe măsură ce ieșim din criză și construind rezistența de care compania va avea nevoie pentru a trece prin următoarele cicluri.
În cea de-a doua parte a evenimentului, a avut loc un panel de dezbatere moderat de Anton Niculescu, Managing Partner, Inulta, la care au participat: Ioana Birta, Mircea Sânceanu, Bogdan Cojocaru, Valentin Bratu și Iulia Sbiera.
„Obiectivul departamentului financiar este să fie loc pentru toată lumea: atât pentru cei ambițioși, care doresc să promoveze rapid, și cei care au alte priorități personale și vor să își termine munca în cele opt ore. Este important să vedem lucrurile în ansamblu. Facem lucrurile mai interesante pentru că digitalizarea, transparența și adaptarea la piață fac parte din misiunea noastră organizațională. Ca să putem face față, trebuie să colaborăm bine ca echipă. Este un proces continuu acela de a automatiza acele procese repetitive și care ne obligă să facem munca mai interesantă zi de zi. Nu este ușor procesul de schimbare, dar mă străduiesc să le aduc colegilor în vedere partea favorabilă: aceste schimbări sunt inevitabile. Sunt anumite taskuri pe care o persoană nu le poate face la fel de bine ca un robot – automatizarea e o oportunitate, dar și o resposnabilitate, pentru că trebuie să facem eforturi să ne adaptăm”, a punctat Ioana Birta, CFO, TeraPlast Group.
La rândul său Mircea Stânceanu, CFO, Farmec, a subliniat că un CFO trebuie să lucreze în strânsă colaborare cu board-ul companiei: „Suntem într-o perioadă în care lumea e debusolată, de exemplu, există rupturi în lanțul de achiziții. Ce facem în astfel de situații? Noi avem un produs ce conține un ingredient unic, cu un singur furnizor, pe care l-am comandat în noiembrie și nu a ajuns. Ce ne facem în acest caz? Rolul CFO-ului este fantastic, dar trebuie să facă echipă cu board-ul companiei. Trebuie să te reinventezi mereu, iar pentru asta trebuie să ai oameni (…). Din păcate, există mulți antreprenori la care, în momentul în care ei zic că ajung sus, apare această autosuficiență, dar și dorința de mai mult. Dar dacă nu faci nimic, nu ai cum să obții mai mult. Atunci ai cea mai mare nevoie de CFO, care să întrebe liderul ce vrea să facă.”
„Ce înseamnă curba de creștere ca deviză «dacă nu crești, mori»?”, l-a întrebat Anton Niculescu Managing Partner, Inulta, pe Bogdan Cojocaru, CFO, CEMACON.
„Cred că e foarte important ca cel care gestionează datele să înțeleagă procesele. Trebuie să îți dai seama unde ai impactul cel mai mare. Majoritatea de aici putem spune că Excel e prietenul nostru cel mai bun, dar cred că ar trebui să mergem la alt nivel. De exemplu, noi folosim instrumente de business intelligence ce ne oferă acces la date în timp real. Aceste instrumente scurtează din proces și nu mai ai nevoie de atât de multă muncă și de rapoarte (…) Dacă ne uităm la trecutul Cemacon, acum doi-trei ani, ne întrebam dacă mai putem crește și unde putem ajunge. Nu este suficient să rămâi într-un loc; piața se schimbă, oamenii vor produse mai performante, apar noutăți legislative, trebuie să ai cadrul în care să creezi produse noi”, a explicat Bogdan Cojocaru.
Valentin Bratu, Managing Partner, Inulta, a punctat în cadrul panelului de debatere care sunt diferențele de priorități ale directorilor financiari din companiile românești și cele internaționale: „Ca direcție, nu cred că diferă foarte mult. Viziunea și ce își doresc departamentele financiare din România și cele occidentale sunt destul de similare, însă la noi nu cred că CFO-ului i se dă permisiunea să ia deciziile liber. Când vine vorba de digitalizare, mi se pare că în Europa de Est sunt umplute niște goluri, dar cei responsabili nu se uită la proces holistic, ca să vezi ce anume trebuie să digitalizezi. Majoritatea companiilor planifică în Excel, pentru că nu s-au uitat atent la proces, și astfel ajung să umple niște mini-goluri. Abilitățile CFO-ului trebuie să crească cu cele ale echipei.”
În finalul „CFO Conference Cluj-Napoca”, Iulia Sbiera, CFO, Pehart Grup, ne-a explicat cum putem analiza datele astfel încât să luăm cele mai bune decizii pentru business.
„E important să ne uităm de la un capăt la altul: care e decizia pe care vrei să o iei și unde ai tu o problemă. Selectezi, începând de la finalitate, care sunt datele la care vrei să te uiți. După ce ai văzut un scenariu de bază, cu analiza care pleacă istoric, vei începe să lucrezi diverse alte scenarii. Noi rulăm aceste sensitivități pe diverși parametri și vedem care sunt scenariile. Ne ducem până la extreme, pentru a ne da seama cum putem acționa în astfel de situații. Atunci când facem analizele de genul acesta, noi folosim Excel – asta pornește de la felul în care au fost experiențele noastre anterioare. Chiar și Exelul poate să facă mult mai mult decât majoritatea dintre noi folosim – poți să faci automatizări bune acolo, poți să faci modelări bune acolo. Însă e important să selectăm ceea ce este cu adevărat relevant; plecăm de la ce vrem să obținem, selectăm-filtrăm datele, începem să rulăm scenarii și apoi luăm decizii.”
CFO Conference Cluj-Napoca este un eveniment organizat de BusinessMark.
Ediția din mai 2022 s-a bucurat de susținerea partenerilor: Inulta, EY România, CEMACON, DocProcess, Cabot Transfer Pricing, Kyriba
Evenimentul a fost susținut de: Camera Consultanților Fiscali
Suportul tehnic a fost oferit de SCS – Schinkel Conferințe Soluții
Partenerul de mobilitate al evenimentului a fost Avis România
Parteneri media ai evenimentului au fost: Spotmedia, Ziarul Bursa, Contzilla, Transilvania Business, Financial Market, Jurnalul de Afaceri, Belgian Luxemburg Romanian Moldovan Chamber of Commerce – BEROCC, Express de Banat, Global Manager, Finzoom, Top Business, MATEK, spatiuconstruit.ro, All About Jobs, Arad24.net, Debizz, Revista Piața, administrație.ro, Digital Business, Ziarul 21
Citește și:
CFO Conference 2022: Rolul CFO-ului modern- de la ”retrospective looking” la ”prospective looking”
Ionuț Grama, Director Central Eastern Europe & Turkey, Kyriba, a acordat un interviu pentru BusinessMark Blog, în care a vorbit despre soluțiile de tehnologie ce nu ar trebui să lipsească din portofoliul CFO-ului modern, despre digitalizarea trezoreriei și eficientizarea proceselor în departamentul financiar.
Ionuț Grama coordonează Fintech-ul Kyriba în regiunea CEET, fiind responsabil cu operațiunile de dezvoltare a afacerilor companiei în această regiune. Kyriba este liderul global în soluții de automatizare și digitalizare a trezoreriilor corporatiste, cu prezența și clienți în peste 120 de țări. În urmă cu 2 ani, Ionuț a fost mandatat de companie cu inițierea, construcția și dezvoltarea business-ului companiei în această nouă regiune pentru Kyriba.
Echipa coordonată de Ionuț promovează, facilitează și implementează automatizarea proceselor de finanțe și de trezorerie ale companiilor medii și mari din România, Polonia, Cehia, Ungaria, Țările Baltice, Grecia și Turcia. Numărul de proiecte finalizate sau inițiate în regiune este extrem de solid și reprezintă un bun indicator al apetenței comunității financiare corporatiste pentru utilizarea soluțiilor de tip fintech pentru accelerarea eficientizării prin digitalizare.
Având peste două decenii de experiență în management, dezvoltarea afacerilor și consultanță pentru adoptarea de noi tehnologii, digitalizarea proceselor și automatizare în finanțe și trezorerie, Ionuț a activat atât în sectorul bancar cât și în zona de fintech-uri globale. Înainte de a prelua afacerile Kyriba, Ionuț a condus afacerile Thomson Reuters în România și apoi în Central Eastern Europe.
Despre aceste subiecte a vorbit Ionuț și la edițiile „CFO Conference” din București și Cluj-Napoca.
BusinessMark: În cadrul „CFO Conference”, eveniment organizat de BusinessMark pe 30 martie 2022, ați vorbit despre două elemente-cheie ce stau la baza activității Kyriba: cash culture și informațiile real time. Ne puteți oferi mai multe detalii despre aceste aspecte și de ce sunt ele importante?
Ionuț Grama: Cash culture reprezintă relația continuă și fundamentală dintre biroul CFO-ului și lichiditate, precum și importanța strategică de a cunoaște, monitoriza, controla și eficientiza real-time deținerile de cash din multiplele bănci partenere și din multitudinea de conturi deschise la acestea.
Cu cât aceste informații și operațiuni referitoare la cash-ul pe care îl deținem sunt mai complete și în timp real, cu atât deciziile de a investi excedentul său de a finanța deficitul de cash sunt mai eficiente și consumă mai puțindin timpul CFO-ului și trezorierului.
BusinessMark: În opinia dumneavoastră, care sunt soluțiile de tehnologie ce nu ar trebui să lipsească din portofoliul unui CFO modern?
Ionuț Grama: Rolul tehnologiei financiare este de a digitaliza acele procese și flow-uri de date financiare pe care CFO-ul le consideră strategice. În funcție de importanta trategică și de viziunea fiecărui leader financiar, soluțiile de tehnologie pot adresa conectivitatea bancară pentru automatizarea proceselor de Cash Management, Cash Accounting și Automatizarea Plăților, conectivitatea cu sistemele interne pentru automatizarea reconcilierii contabile a fluxurilor de numerar sau pentru automatizarea Forecast-ului. Alte soluții de tehnologie automatizează management-ul instrumentelor financiare (Debt / Investments) și al riscului financiar (FX / IR). Nu în ultimul rând, există tehnologii care pot digitaliza și optmiza operațiunile de Supply Chain Finance (Factoring, Reverse Factoring, Dynamic Discounting).
BusinessMark: Care sunt aspectele esențiale de care trebuie să se țină cont atunci când o organizație decide să recurgă la digitalizarea trezoreriei?
Ionuț Grama: Dacă vorbim de un grup de companii sau o companie cu multiple sucursale și puncte de lucru, atunci trebuie pornit de la nevoia de centralizare a trezoreriei. Ar trebui apoi luate în calcul complexitatea departamentului de trezorerie, numărul de bănci partenere care ar trebui conectate, numărul de sisteme interne care ar trebui integrate, volumele de plăți care ar trebui automatizate, volumele de instrumente financiare și/sau de acoperire a riscului care ar trebui monitorizate și marcate continuu la piață. Cu cât mai complexă mașinăria financiară și de trezorerie, cu atât mai mare necesitatea de a digitaliza.
BusinessMark: Dacă ne gândim la eficientizarea proceselor în departamentul financiar, ce avantaje aduce digitalizarea trezoreriei și care sunt provocările?
Ionuț Grama: Avantajele sunt în principiu două și ambele converg către scopul fundamental al oricărui business: profitabilitate. Primul avantaj este unul explicit și vizibil, reducerea timpului investit de către colegii din Financiar și Trezorerie în procese repetitive și cu valoare adăugată redusă. Mai puține ore dedicate, de exemplu, logarii în multimple sisteme bancare pentru extrase de cont sau plăti, agregării poziției de cash sau a surselor de forecast sau transpunerii tranzacțiilor bancare în balanță contabilă, înseamnă în mod direct o economisire de timp, de resurse și de cost. Al doilea avantaj derivă din primul și constă în alocarea de către trezorier a timpului astfel salvat către activități strategice, cu o valoare adăugată ridicată.
Provocarea majoră o reprezintă o relativă blocare în status quo, o focusare uneori exclusivă pe execuția proceselor așa cum sunt, în detrimentul evoluției și transformării acestor procese. Vestea bună este că în ultimii ani vedem o din ce mai mare deschidere către tehnologie și optimizare prin digitalizare.
O altă provocare este preconceptia că o soluție valoroasă și validată pentru digitalizarea trezoreriei – cu alte cuvinte un Treasury Management System – este ceva potrivit doar companiilor mari sau globale și ceva pe care doar acestea și-l pot permite. Nimic mai fals, un TMS modern și performant este în general modular și customizabil, putând fi adaptat și dimensionat conform specificului și bugetului oricărei companii medii. Kyriba, de exemplu, oferă companiilor medii din România și restul CEE un pachet adaptat la nevoile și bugetul lor.
BusinessMark: Cât de lung este procesul prin care se realizează automatizarea completă a trezoreriei?
Ionuț Grama: Odată luată decizia de a implementa soluția TMS a Kyriba, procesul de implementare nu este niciodată mai lung de câteva luni. Că să dau un reper, implementarea automatizării pentru Cash Management cu conectivitate bancară completă, durează în medie 60 de zile. Cu alte cuvinte, în doar două luni, trezorierul își va atinge obiectivul de a vedea tot cash-ul de care dispune în băncile sale într-un singur dashboard și de a genera o poziție de cash în mai puțîn de un minut.
Pentru automatizări mai complexe, care includ de exemplu și automatizare plăti sau risk management, durata proiectului este de trei – cinci luni de la inițierea sa.
BusinessMark: Ați vorbit în timpul conferinței și despre soluțiile de risk management. Într-un mediu de afaceri volatil, ce pot face departamentele financiare pentru a implementa strategii de risk management eficiente? Ce presupun acestea și de ce sunt ele necesare într-o organzație?
Ionuț Grama: Vorbind despre riscul financiar, strategia principala pentru a gestiona acest risc este hedging-ul, fie că vorbim de hedging al expunerilor pe cursul valutar sau pe rată dobânzii. Este o practică utilizată la scară largă de către toate companiile ale căror operațiuni implică astfel de expuneri, de a se proteja prin deschiderea de poziții financiare egale și de sens contrar operațiunii comerciale care generează expunerea. Partea care rămâne deseori descoperită și care expune compania la riscuri este monitorizarea și marcarea la piață a acestor poziții financiare precum și măsurarea continuă a eficienței strategiei de hedging. Aici intervine încă o dată nevoia de centralizare a acestor poziții financiare și automatizarea gestionării lor pe întreagă lor durata de viață, începând cu inițierea și până la maturitate.
BusinessMark: Să discutăm puțin despre securitatea oferită de această soluție. Cum ne poate ajuta o soluție digitală să prevenim amenințările cibernetice și frauda?
Ionuț Grama: În zona financiară, cele mai multe fraude sunt întâlnite în zona de plăti. Platforma Kyriba are capacitatea nativă de detectare a fraudelor de plata pe baza unei librării dinamice de scenarii. Toate plățile sunt filtrate automat prin aceste scenarii, iar acele plăti care prezintă anumite suspiciuni sunt marcate, oprite și transmise către echipa de control. Soluția include și o lista globală de sancțiuni (Fircosoft) prin care, similar procedurilor bancare, beneficiarii plăților sunt verificați și validați, însă înainte că banii noștri să plece din companie către bancă.
BusinessMark: Nu în ultimul rând, în opinia dvs., care credeți că sunt trendurile digitale în zona financiară care vor domina următorii ani?
Ionuț Grama: Orice companie deține deja toate sursele de date, parametrii și informațiile necesare pentru a avea o transparență și eficiență optimă a proceselor. Ceea ce de multe ori lipsește este posibilitatea identificării, agregării și utilizării instanțe, continue și acurate a acestor seturi de date. Trendurile de digitalizare sunt axate tocmai pe această nevoie de a avea acces instant și complet la toate datele și informațiile organizației – conturi, bănci, clienți, furnizori, fluxuri, datorii, investiții, expuneri – prin integrarea și conectarea surselor de date la centrul de decizie financiară. Aceste surse care conțin datele noastre financiare și care trebuiesc in mod ideal interconectate cu trezoreria, sunt băncile și sistemele interne (ex: ERP). Odată centralizate datele, restul este relativ simplu, atunci când ai ajutorul unui software de trezorerie de tip TMS: vizibilitate, analiză, modelare, decizie și raportare.
Citește și:
Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:
www.facebook.com/BusinessMark/
www.linkedin.com/company/businessmark
www.instagram.com/business.mark/
blog.business-mark.ro
business-mark.ro/