Camera Consultanților Fiscali: Proiectul privind noile reguli ale viitorului plafon de TVA de 395.000 lei are prevederi problematice pentru micile întreprinderi. Alte state UE procedează diferit

Noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor în privința TVA vor afecta micile întreprinderi. Camera Consultanților Fiscali (CCF) salută majorarea plafonului la 395.000 lei, dar atrage atenția asupra celorlalte aspecte din proiectul MF. În acest sens, a trimis o adresă prin care a venit și cu propuneri de modificare.

• Ministerul Finanțelor a ales cea mai restrictivă variantă, în privința regulilor de depășire a plafonului, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA
• Înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă
• Dacă un operator economic a depășit plafonul de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înțelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025
• În unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit

Una dintre cele mai problematice prevederi se referă la faptul că la data depășirii plafonului național de 395.000 euro, persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA și aplică regimul de taxare începând cu data depășirii acestuia.

Solicitarea înregistrării, conform proiectului Ministerului, ar trebui efectuată exact în ziua depășirii plafonului de scutire, iar înregistrarea este considerată valabilă la data depășirii.

Totuși, Directiva (2020/285) prevede o serie de opțiuni care ar fi permis aplicarea unui sistem mai apropiat de ceea ce avem în prezent. A fost aleasă cea mai restrictivă variantă, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA, nefiind permisă niciun fel de depășire a plafonului de scutire, deși ar fi putut fi aplicată cel mult o depășire de 25% a plafonului de scutire.

De asemenea, înțelegem că înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă, respectiv care produce efecte de la data depășirii plafonului. Nu vedem vreo modalitate practică realistă de a atribui și comunica contribuabilului codul de TVA exact în ziua depășirii plafonului. Astfel, va exista o perioadă de timp, nespecificată de lege, până la data atribuirii efective a codului de TVA în care se aplică regimul de taxare, dar fără ca operatorul economic să dețină cod de TVA.

În subsidiar, în opinia noastră, ar fi corect să fie folosită sintagma „regimul normal de TVA” în loc de „regimul de taxare” , întrucât nu toate operațiunile sunt taxabile.

Astfel, rămâne neclară problema perioadei de la data depășirii plafonului și până la data la care codul de TVA este efectiv atribuit și comunicat contribuabilului, respectiv cum se vor emite facturile pentru care trebuie aplicat regimul de taxare.

La ora actuală, sistemul e-Factura NU permite persoanelor care nu au cod de TVA să emită facturi cu TVA.

În plus, prevederile referitoare la înregistrare, aplicabile după 1 aprilie 2025, presupun ca efectele înregistrări sa fie retroactive, respectiv, din data depășirii plafonului.

Considerăm că trebuie reanalizate dispozițiile tranzitorii cuprinse în proiect având în vedere următoarea inadvertență:

Dacă un operator economic a depășit plafonul actual de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înțelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025, întrucât noul mecanism presupune înregistrări retroactive la o dată situată mult înainte de intrarea în vigoare a legii noi,  înainte de 1 aprilie 2025, ori acest fapt ar constitui o aplicare evident retroactivă a legii.

Întrebările pe care ni le punem

Ne punem câteva întrebări la care sperăm să găsim răspuns în Nota de fundamentare, pentru o înțelegere completă și corectă a noului mecanism:

• Se au în vedere modificări în ceea ce privește Sistemul e-Factura în sensul corelării cu noile prevederi?
• Dacă se emit facturi cu TVA, va exista o prevedere în norme care să permită deducerea la beneficiar chiar și în lipsa codului de TVA al furnizorului?
• Va fi necesară stornarea facturilor emise fără codul de TVA și reemiterea acestora după ce codul de TVA este efectiv atribuit?

Recomandările CCF pentru Ministerul Finanțelor

Camera Consultanților Fiscali recomandă Ministerului de Finanțe să aibă în vedere și posibilitatea ca operatorii economici să poată utiliza codul cu RO încă din ziua depășirii plafonului, chiar dacă acesta va fi atribuit și comunicat efectiv de ANAF după o anumită perioadă. S-ar evita astfel dificultăți de raportare și în Declarația 394.

Referitor la data depășirii plafonului, CCF înțelege că din această data se aplică regimul de taxare (regimul normal de TVA, mai corect).

Din perspectiva practică apare următoarea situație de fapt: în cursul zilei în care s-a depășit plafonul operatorul economic poate realiza operațiuni sub plafonul de 395.000 lei și ulterior să depășească acest plafon cu alte tranzacții. În mod normal pentru a nu retroactiva aplicarea legii, pentru operațiunile realizate până în plafon, în ziua depășirii acestuia, considerăm că ar trebui aplicată scutirea și să se aplice regimul normal de TVA numai tranzacției prin care se depășește plafonul, precum și celor ulterioare.

În niciun caz nu putem fi de acord cu interpretarea potrivit căreia regimul normal de TVA se aplică pentru toate tranzacțiile din ziua depășirii plafonului, inclusiv pentru cele realizate înainte de depășirea plafonului, întrucât ar fi o aplicare retroactivă a legii și ar lipsi de conținut aplicabilitatea scutirii pentru mici întreprinderi.

Nu identificăm însă niciun impediment în ceea ce privește deducerea TVA pentru beneficiarii care primesc facturi cu TVA pentru operațiunile din ziua în care plafonul este depășit, întrucât depășirea plafonului este constatată de operatorul economic, nu pe bază de control al organelor fiscale, și comunicată pe propria răspundere de către acesta. Precizăm că eventuale erori de determinare a plafonului pot exista chiar și dacă s-ar aplica TVA pentru toate operațiunile din ziua depășirii plafonului, fără nicio deosebire.

Cum procedează alte state membre ale UE atunci când se depășește plafonul de TVA

În unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit, în funcție de legislația națională. Exemple de astfel de tratamente specifice includ:

1. În Germania, dacă o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA (care este de 22.000 EUR pentru activitățile comerciale), aceasta trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA. Însă, conform unor reglementări specifice, este posibil ca TVA să fie aplicată doar pentru valoarea care depășește plafonul. Astfel, în cazul unei tranzacții care face ca plafonul să fie depășit, partea de valoare care depășește limita poate fi supusă TVA, în timp ce restul tranzacției poate rămâne scutit, dar acest aspect trebuie confirmat de autoritățile fiscale.
2. Italia aplică un sistem similar, în care, în cazul depășirii plafonului de scutire de TVA, se poate aplica TVA doar pentru partea din tranzacție care depășește plafonul. Dacă o întreprindere realizează o tranzacție care depășește plafonul de scutire (care este de 65.000 EUR pentru prestările de servicii), TVA ar putea fi aplicată doar asupra sumei care depășește acest plafon, iar restul tranzacției ar putea rămâne scutit, cel puțin până la momentul înregistrării oficiale.
3. În Spania, legislația prevede o abordare similară: dacă o persoană impozabilă depășește plafonul de scutire (care este de 85.000 EUR pentru activitățile comerciale), TVA ar putea fi aplicat doar pentru suma care depășește plafonul, lăsând restul tranzacției scutit. Totuși, este important de menționat că în multe cazuri autoritățile fiscale pot decide aplicarea TVA la întreaga valoare a tranzacției.
4. În Austria, plafonul de scutire pentru întreprinderile mici este de 35.000 EUR. Dacă cifra de afaceri depășește acest plafon, TVA este aplicată doar pe suma care depășește limita, în timp ce partea de tranzacție care rămâne sub plafon poate rămâne scutită, în anumite condiții.

În concluzie, putem afirma că și din jurisprudența CJUE și din practica altor state membre rezultă fără dubii că nu se poate elimina beneficiul scutirii de TVA pentru mici întreprinderi în cazul operațiunilor anterioare depășirii plafonului, drept pentru care, strict din aceste considerente.

Consultă întreaga adresă trimisă de Camera Consultanților Fiscali la Ministerul Finanțelor

Autoritățile europene au finalizat procesul de adoptare a inițiativei „TVA în Era Digitală” (VAT in Digital Age – ViDA) menită să modernizeze sistemul actual de TVA. Consiliul Uniunii Europene (UE) a aprobat recent pachetul de măsuri – ultimul pas înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Implementarea măsurilor propuse va avea loc gradual – primele vor intra în vigoare în 20 de zile de la data publicării, însă reforma va continua până în 2035 inclusiv. Principalele modificări cuprinse în pachet vizează armonizarea facturării electronice și a raportărilor digitale la nivelul UE, adaptarea tratamentului de TVA aplicat de platformele online de mobilitate sau de cazare și simplificarea înregistrării în scopuri de TVA, prin conceptul de cod unic de înregistrare.

Inițiativa a fost intens dezbătută de la lansare până la adoptare, dar a obținut în final consensul necesar din partea statelor membre, iar impactul este estimat la 11 miliarde de euro/an (sume recuperate de statele membre din TVA neîncasată), în următorii zece ani. În plus, societățile vor economisi 12,8 miliarde de euro/an din scăderea costurilor administrative de înregistrare și conformare la reglementările TVA, susține Comisia Europeană.

Reforma ViDA este axată pe trei mari piloni.

Facturarea electronică și raportarea digitală în materie de TVA

În 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE (aprilie 2025), statele membre vor putea să introducă facturarea electronică pentru tranzacțiile locale, fără să mai fie nevoie de derogare din partea Consiliului UE (cum a fost cazul României în 2023, pentru introducerea sistemului actual RO e-Factura). Se anticipează, astfel, o adoptare mai rapidă a măsurilor de facturare electronică la nivelul mai multor state membre UE.

Începând cu 1 iulie 2030 vor intra în vigoare următoarele măsuri pentru uniformizarea sistemului la nivelul UE. Astfel, entitățile vor emite facturi electronice inclusiv pentru tranzacțiile transfrontaliere și vor începe raportarea digitală a datelor către administrațiile fiscale într-un format agreat. Acest sistem se va baza pe standardul european existent pentru facturarea electronică, iar administrațiile fiscale naționale vor face schimb de date prin intermediul unui nou sistem informatic – sistemul VIES central -, care va permite efectuarea în timp real a unor verificări încrucișate privind datele de TVA declarate. Odată cu această raportare digitală, declarațiile recapitulative privind tranzacțiile intra-comunitare vor fi eliminate.

În aceste condiții, până la 1 ianuarie 2035, pachetul ViDA ar trebui să ducă la armonizarea sistemelor de facturare și raportare electronică la nivelul UE, iar statele membre care au sisteme locale de facturare electronică deja implementate sau în curs de implementare să se alinieze la standardele europene.

Tranziția către raportarea digitală și facturarea electronică vine cu provocări semnificative la nivelul UE, însă cu siguranță va avea și beneficii, având în vedere că va facilita accesul la date și analiza lor în timp real, ceea ce va duce la o identificare mai ușoară a cazurilor de fraudă în domeniul TVA.

În România nu va fi un impact imediat, având în vedere implementarea extinsă a RO e-factura, însă uniformizarea sistemului la nivelul UE și respectiv armonizarea sistemelor de facturare si raportare electronică ar trebui să simplifice și eficientizeze modul în care companiile pot să aplice facturarea electronică pentru tranzacțiile derulate în cadrul UE. Scopul principal ar trebui să fie acela de aliniere, astfel încât procesul de facturare, de multe ori centralizat la nivelul societăților, să poată fi derulat optim de către grupurile de societăți, atât din punctul de vedere al regulilor, cât și al costurilor.

Noi reguli de TVA pentru platformele online

Începând cu 1 iulie 2028, operatorii de platforme online ce facilitează servicii de închiriere de locuințe pe termen scurt sau servicii de transport rutier de persoane vor fi responsabili de colectarea și plata TVA, dacă furnizorii lor de servicii (de exemplu, proprietarii locuințelor) nu plătesc ei înșiși TVA. Regula nu se va aplica dacă furnizorul transmite platformei un cod valid de TVA din statul membru în care prestează serviciul și declară către platformă că va percepe TVA pentru serviciul respectiv. Excepție fac și furnizorii care optează pentru regimul special de scutire pentru întreprinderile mici.

Totodată, reforma vizează și clarificarea din perspectiva TVA a locului de impozitare a serviciilor de facilitare prestate de platforme, respectiv locul în care vor fi efectiv prestate serviciile de închiriere/ transport.

Aceste noi reguli vor avea un impact semnificativ asupra platformelor online de mobilitate sau de cazare. Pe de o parte, vor fi nevoite să își adapteze procedurile pentru a face diferența între furnizorii înregistrați în scopuri de TVA și cei neînregistrați, respectiv cei care aplică regimuri speciale de scutire. Pe de altă parte, este foarte posibil să apară un impact în prețul final al acestor servicii pentru care nu se aplică TVA în prezent, aspect care implică și un risc la nivelul furnizorilor pentru trecut, în măsura în care au omis să aplice TVA asupra serviciilor.

Înregistrarea unică în scopuri de TVA

Extinderea conceptului de ghișeu unic – OSS

Scopul acestui pilon este de simplificare a procedurilor administrative de înregistrare în scopuri de TVA pentru entitățile ce desfășoară tranzacții în afara statului membru în care sunt stabilite.

O parte din măsurile aferente vizează extinderea conceptului de „Ghișeu Unic – One Stop Shop” (OSS) care presupune că TVA datorată în diferite state membre poate fi colectată/achitată în mod simplificat, prin intermediul unui singur cod, respectiv o singură declarație de TVA. Astfel, se evită înregistrări multiple de TVA în țările unde are loc consumul efectiv.

În plus, pe baza succesului proiectului pentru comerț electronic, implementat în 2021, începând cu 1 ianuarie 2027,  mecanismul OSS va fi extins pentru a acoperi în special livrările B2C de energie electrică, gaz și alte livrări de produse energetice similare. Această măsură va fi relevantă, spre exemplu, în cazul încărcării vehiculelor electrice în afara statului membru de rezidență, care va fi asimilată vânzării de bunuri la distanță din perspectiva TVA.

Ulterior, din 1 iulie 2028, va avea loc o extindere a schemei actuale OSS pentru a acoperi o gamă mai largă de tranzacții, inclusiv transferurile transfrontaliere de bunuri, pentru care nu vor mai exista obligații de înregistrare și raportare TVA. Această măsură vine la pachet cu eliminarea simplificărilor actuale pentru stocurile la dispoziția clientului până cel târziu la 30 iunie 2029.

Astfel, extinderea ghișeului unic va permite mai multor companii să se conformeze la regulile de TVA, prin intermediul unui portal online unic și într-o singură limbă, cu costuri reduse și mai puțină birocrație.

Extinderea conceptului de taxare inversă pentru nerezidenți, pe care România îl aplică deja

Tot începând cu 1 iulie 2028, în cazul tranzacțiilor în care furnizorul nu este stabilit și nici înregistrat în scop de TVA în statul membru în care se datorează taxa, răspunderea pentru plata TVA se va transfera de la furnizor la beneficiar, prin mecanismul de taxare inversă, în anumite condiții. Acest mecanism este deja aplicat în anumite state UE (inclusiv România), însă va deveni obligatoriu pentru toate statele membre, reducând astfel obligațiile de înregistrare și conformare TVA. Alinierea acestor prevederi la nivelul UE ar trebui să contribuie la simplificarea modului de derulare a tranzacțiilor în mai multe state membre, eliminând obligații de raportare suplimentare la nivelul furnizorilor nerezidenți.

În concluzie, este evident că pachetul de măsuri ViDA va duce la o modernizare treptată a sistemului actual de TVA în următorii ani. Reforma este vastă și va avea impact semnificativ asupra companiilor multinaționale, astfel că acestea trebuie să analizeze măsurile anunțate și impactul pe care l-ar putea avea asupra structurilor de afaceri și să își ajusteze procedurile/politicile interne în vederea implementării acestor modificări.

De la finalul lunii iunie, Agenția Națională de Administrare Fiscală a introdus o nouă procedură de impunere din oficiu a TVA pentru companiile care au codul de TVA anulat, dar care continuă să desfășoare operațiuni taxabile fără a-și îndeplini obligațiile declarative și de plată aferente. Pentru acești contribuabili, ANAF va putea impune TVA din oficiu pentru fiecare perioadă fiscală și sub rezerva verificării ulterioare. Procedura este de lungă durată, iar contribuabilii au la dispoziție o perioadă suficientă pentru a se conforma înainte de a se ajunge la stabilirea din oficiu a TVA de plată.

Noua procedură este reglementată prin Ordinul ANAF 1.399/2024 și vine ca răspuns la necesitatea autorităților de a asigura colectarea eficientă a TVA și de a preveni evaziunea fiscală. ANAF va folosi informațiile din sistemele e-Factura și e-Case de marcat pentru a identifica contribuabilii care, deși au codul de TVA anulat (conform art. 316 alin. 11 lit. a, c, d, e sau h din Codul fiscal), continuă să desfășoare operațiuni taxabile fără a depune declarațiile de TVA obligatorii (formularele 311) și fără a plăti sumele datorate la stat.

ANAF precizează că, din valorificarea informațiilor existente în aceste sisteme informatice, se pot identifica persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat, care au emis facturi și/sau bonuri fiscale pentru operațiuni economice efectuate în perioada de anulare a înregistrării în scopuri de TVA.

Procedura, aplicabilă din 28 iunie, implică mai multe etape, inclusiv notificări și invitații la audiere, oferind companiilor oportunitatea de a-și regla sau corecta situația fiscală înainte de aplicarea măsurilor de impunere din oficiu:

1. Generarea unei liste lunare de companii vizate: În fiecare lună, ANAF va genera o listă a contribuabililor care nu au depus formularul 311, utilizând datele obținute din sistemele e-Factura și e-Case de marcat.
2. Notificarea contribuabililor: Contribuabilii incluși pe această listă vor primi o notificare de conformare prin care li se acordă un termen de 20 de zile pentru a depune formularul 311. De asemenea, aceștia vor avea 7 zile pentru a se prezenta la sediul unității ANAF de care aparțin pentru a explica de ce nu trebuie să depună formularul 311, dacă aceasta este situația lor, iar includerea lor pe lista ANAF a fost făcută eronat sau pentru că ANAF nu avea acces la situația fiscală completă a companiei.
3. Invitație la audieri fiscale: Dacă contribuabilii nu reacționează la această primă notificare, vor primi o invitație pentru un al doilea termen de audiere, având din nou un termen de 7 zile pentru a se prezenta.
4. Demararea impunerii din oficiu: În cazul în care contribuabilii nu se conformează nici după a doua invitație la audiere, ANAF va declanșa impunerea din oficiu pentru TVA. Calcularea TVA-ului se va face pe baza valorii totale a facturilor sau rapoartelor Z, aplicând cota standard de 19%, iar stabilirea din oficiu a TVA-ului se face pentru fiecare perioadă fiscală pentru care nu s-a depus declarația 311, aceasta fiind făcută sub rezerva verificării ulterioare.

După cum se poate observa și din cronologia anterioară, procedura de impunere din oficiu a TVA este una de lungă durată și poate fi oprită dacă formularul 311 este depus înainte de emiterea deciziei de impunere sau în termen de 60 de zile de la comunicarea acestei decizii. În cazul în care formularul 311 nu este depus în termenul specificat, decizia de impunere rămâne valabilă și suma stabilită din oficiu trebuie plătită obligatoriu de contribuabil.

Noua procedură de impunere din oficiu a TVA introduce un mecanism strict de monitorizare și penalizare pentru companiile care nu respectă obligațiile declarative și de plată aferente TVA-ului. Este esențial ca toate companiile vizate de această procedură să își revizuiască conformitatea fiscală și să se asigure că depun toate declarațiile necesare pentru a evita impunerea din oficiu și eventualele penalități.

Companiile sunt sfătuite să răspundă prompt la notificările ANAF și să utilizeze oportunitățile de audiere pentru a clarifica orice neconformitate sau orice situație care nu corespunde stării lor fiscale reale. În plus, este recomandabil să mențină o evidență riguroasă a operațiunilor taxabile, dar și să folosească corect sistemele e-Factura și e-Case de marcat pentru a evita includerea pe lista contribuabililor vizați de impunerea din oficiu.

“Financial Outcome. Închiderea anului financiar 2023, aspecte privind IFRS și noutăți fiscale pentru 2024” va avea loc pe 15 decembrie 2023, în format hibrid, atât onsite (Hotspot Workhub București), cât și online.

Conferința va aborda cele mai importante noutăţi legislative cu impact fiscal, aspecte ce trebuie avute în vedere pentru închiderea exercițiului financiar 2023 – spețe contabile și fiscale, principalele tendințe privind IFRS și raportarea non-financiară.

Vom prezenta și analiza, alături de specialiști din domeniu: aspecte privind noutățile fiscale 2023-2024, modificările legislative cu impact fiscal și principalele provocări pentru mediul de afaceri, digitalizarea administrației fiscale din România și implicațiile pentru contribuabili, e-Factura, aspectele ce trebuie avute în vedere pentru închiderea exercițiului financiar 2023 – abordare fiscală și contabilă, noutăți privind impozitul pe profit, TVA, prețurile de transfer, impozitarea persoanelor fizice și contribuțiile sociale, perspective și tendințe în inspecțiile fiscale, tendințe globale în raportarea financiară și non-financiară, trenduri privind ESG și impactul asupra organizațiilor, politici contabile, bugetare și previzionare eficiente, evoluția departamentului financiar în contextul unui mediu economic global într-o continuă transformare.

Decontul de TVA a fost actualizat de curând de autoritatea fiscală, iar companiile trebuie să depună noul model al formularului 300 începând cu operațiunile aferente lunii august. Termenul pentru raportarea și plata TVA pentru luna august, aplicabil companiilor cu perioadă fiscală lunară, se împlinește în 25 septembrie.

La începutul acestei luni, Agenția Națională de Administrare Fiscală a publicat în Monitorul Oficial un model actualizat pentru decontul de TVA. Reglementarea s-a făcut prin Ordinul ANAF nr. 1176/2023, act normativ care a apărut în Monitorul Oficial în 4 august. Ordinul precizează expres că noul formular trebuie utilizat începând cu operațiunile aferente lunii august 2023, ceea ce înseamnă că prima depunere a noului formular trebuie făcută până cel târziu în 25 septembrie.

Prin Ordinul ANAF au fost introduse două noi rânduri în declarația de TVA, în care persoanele impozabile să raporteze, distinct față de alte operațiuni scutite de taxă pe valoarea adăugată, informații privind operațiunile scutite potrivit noilor prevederi legale din Legea nr. 88/2023. Vă reamintim că această lege a reglementat, începând cu luna iunie, noi operațiuni scutite de TVA cu drept de deducere. Mai exact, actul normativ a introdus în Codul fiscal patru noi categorii de livrări de bunuri și prestări de servicii unde se aplică o scutire de TVA cu drept de deducere:

• livrarea de proteze și accesorii ale protezelor,
• livrarea produselor ortopedice,
• servicii de construcție, reabilitare sau modernizare a unităților spitalicești de drept public sau spitale administrate de entități non-profit, înscrise în Registrul deținut de autoritatea fiscală, precum și
• livrarea de echipamente medicale, aparate, dispozitive și materiale consumabile, către aceleași tipuri de spitale menționate anterior.

Astfel, pentru preluarea noilor operațiuni scutite de taxă în decontul de TVA după rândul 14 din vechiul formular, au fost adăugate două noi rânduri, respectiv:

• rândul 14.1, pentru livrările de bunuri/ prestările de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal (construcțiile și modernizările de spitale, respective livrările către spitalele publice)
• rândul 14.2, pentru livrările de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal (livrările de proteze și livrările de produse ortopedice.)

Conform ANAF, această modificare are ca scop asigurarea unei identificări facile a acestor noi operațiuni, precum și asigurarea posibilității de efectuare a unor analize și evaluări.

Merită punctat că Legea nr. 88/2023 a antrenat de asemenea și modificarea normelor Codului fiscal prin HG nr. 653/2023, act normativ publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi cu noul decont de TVA.

În norme au fost actualizate definițiile pentru protezele medicale și protezele ortopedice din punctul de vedere al TVA, fiind stabilit totodată că livrarea protezelor dentare este scutită de TVA, dar fără drept de deducere.

De asemenea, au fost reglementate proceduri de scutire de TVA atât la importul, cât și la achiziția intracomunitară de proteze sau produse ortopedice.

În plus, normele actualizate ale Codului fiscal conțin precizări noi și pentru pentru serviciile de construire/reabilitare a spitalelor, fiind precizat că scutirea de TVA se justifică prin înregistrare direct pe factură având ca documente suport acele documente în baza cărora sunt prestate serviciile, cum ar fi contractele cu beneficiari. Dacă spitalele sunt administrate de ONG-uri, prestatorul facturează serviciile cu TVA, iar beneficiarul solicită rambursare de TVA.

Pentru livrările de echipamente medicale, aparatură și alte consumabile din domeniul medical, către spitale de drept public, justificarea scutirii de TVA se realizează prin facturare, iar beneficiarul va da o declarație pe propria răspundere că bunurile sunt utilizate în activitatea spitalicească.

• Transparența și schimbul de informații la nivel internaţional vor avea un impact important asupra contribuabililor români 

Creșterea conformării fiscale va fi obiectiv prioritar pentru ANAF  

Transformarea și automatizarea funcției fiscale în România, reformarea sistemului fiscal național, aspecte privind impozitul pe profit, impozitul pe veniturile persoanelor fizice, provocările privind inspecțiile fiscale pe TVA, taxele de mediu, noutățile din domeniul vamal sau impactul schimbului transfrontalier de informații fiscale au fost printre cele mai importante linii ale dezbaterilor din cadrul Conferinței Anuale de Fiscalitate EY 2023, ediția a 17-a. Seria de expuneri, dezbateri și clarificări ale unor subiecte de interes național a acoperit întreg spectrul, atât de complex, al fiscalității românești. 

Invitații din partea autorităților, Lucian Heiuş, președintele ANAF, și Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, au vorbit în deschiderea lucrărilor conferinței, despre noua eră digitală pentru raportările și controalele fiscale, dar și despre transformarea și automatizarea funcției fiscale în România, aspecte cu impact major asupra contribuabililor, persoane fizice și juridice deopotrivă, și a relației lor cu autoritățile fiscale. 

„Suntem conștienți de probleme, de dorința de a se face cât mai repede modernizarea și digitalizarea ANAF, iar dialogul permanent cu mediul de afaceri ne ajută să vedem unde greșim și care sunt nevoile, astfel încât să mergem accelerat către modernizarea instituției”, a subliniat președintele ANAF, Lucian Heiuş. Acesta a explicat cele doua mari proiecte ale instituției, aflate în plină dezvoltare, a căror finalizare ar trebui să aibă loc în 2025: Big Data – platforma care va permite realizarea unor analize complexe ale situațiilor contribuabililor, astfel încât controalele fiscale să se realizeze mult mai eficient. Pe de altă parte, este vorba despre implementarea declarației SAF-T, e-factura și ro-e-transport, mecanisme structural-funcționale al căror obiectiv final este de a descuraja și a diminua fenomenul evazionist. 

La rândul său, Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, s-a referit la trendul de aliniere a sistemului fiscal românesc la cel european, inclusiv la posibile creșteri de taxe în viitor, dar nu în 2023. Pe de altă parte, a amintit despre faptul că actualul Cod Fiscal ar trebui mult îmbunătățit și modificat, acțiune complexă și de durată. „Vom cere un mandat din partea guvernului pentru rescrierea Codului Fiscal. Pentru că sunt foarte multe modificări de făcut, ar trebui să avem măcar un an la dispoziție. Vom avea alături de noi și Banca Mondială și FMI, întrucât resursele necesare pentru o reformă sunt foarte costisitoare, înseamnă și pregătirea celor care lucrează în sistem, dar și educația financiară a contribuabililor”, a explicat acesta.  

La începutul acestui an au intrat în vigoare o serie de modificări legislative și de proceduri, cu impact asupra contribuabililor, atât persoane fizice, cât și juridice, care vor fi nevoiți să se conformeze noilor reguli. Creșterea conformării fiscale privind impozitul pe venit și impozitul pe profit este un obiectiv prioritar pentru autorități, prin care se vor putea asigura veniturile bugetului de stat și îndeplinirea obiectivului de creștere a ponderii taxelor colectate în PIB, de la 27% (2022) la 30% (2023). Nu mai puțin importantă, alături de implementarea declarațiilor electronice – SAF-T, e-factura și ro-e-transport – este Directiva de raportare publică a informațiilor privind impozitul pe profit, ca noutate a anului în curs. 

„În economia românească am constatat în 2022 efectele crizei energetice, ale pandemiei și ale nesiguranței de la granițe. Inflația a atins maxime de mai multe decenii în multe economii OCDE și s-a dovedit a fi mai persistentă decât se aștepta inițial, ducând la o criză a costului vieții. Multe economii sunt pe cale să se contracte, dar recesiunea vă fi probabil scurtă și superficială. Cum economia noastră este încă vulnerabilă la evoluția preţurilor la energie, trebuie să ne adaptăm, ca mediu de afaceri și guvern, și să colaboram pentru a face faţă acestor provocări, mai ales în domeniul fiscal. În plus, accesul inegal la rețelele digitale și la tehnologie ar putea adânci inegalitatea între noi și alte ţări, și ne-ar putea afecta capacitatea de dezvoltare”, a menționat Miruna Enache – Partener, Liderul Diviziei de Asistență Fiscală în Tranzacții EY. 

În ceea ce privește relația dintre contribuabili și autorități, s-a discutat despre Spațiul Virtual Privat (SPV) și necesitatea îmbunătățirii acestuia, ca unic vector de relaționare cu autoritatea, astfel încât să poată fi descurajata intenția de evaziune fiscală. 

Un alt subiect intens discutat în cadrul Conferinței Anuale de Fiscalitate EY 2023 a fost cel privind modificările importante din zona impozitelor directe, impozitarea microîntreprinderilor, tendințe și perspective în privința statutului de angajat versus colaborator, noi raportări în 2023, dar și despre facilitați fiscale pentru domeniul IT sau al energiei.

„Ultimii ani, dar mai ales anul 2022, au venit cu schimbări semnificative în relația dintre ANAF și contribuabili. Fie că discutăm despre șocul pandemiei în 2020 ori despre provocările regionale ce au debutat anul trecut, nu putem contesta faptul că ansamblul acestor nedorite evenimente a condus la accelerarea digitalizării și, poate mai repede decât ne așteptam, la schimbarea paradigmei interacțiunilor contribuabililor cu organele fiscale. Așteptăm cu interes evoluțiile anului 2023 și sperăm la o aplicare unitară și eficientă a tuturor modificărilor legislative aduse la final de 2022″, a menționat Călin Stan, Avocat, Director, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL. 

În privința inspecțiilor și controalelor fiscale, semnalul autorităților, pe fondul modificărilor legislative aplicabile din acest an, a fost unul foarte clar: se vor intensifica, atât ca număr, cât și ca structură și tematică. 

„Vedem că și în anii care urmează, maratonul digitalizării fiscale continua: SAF-T,  sistemul Ro-transport pentru produsele cu grad de risc, e-factura pentru produse cu risc și canalul B2G sunt operaționale și aduc multiple provocări pentru agenții economici. Companiile trebuie să ţină pasul cu proiectele de modernizare din strategia ANAF, care vor transforma inspecțiile fiscale și vor duce cât mai mult în direcția unor controale fiscale digitale. E-factura generalizată devine urgența anului 2023. România depinde de o aprobare din partea Consiliului UE, care, mai devreme sau mai târziu se va obține – această certitudine este susținută de mobilizarea la nivelul UE prin adoptarea pachetului Vida – VAT in the digital age, în care unul dintre cei trei piloni îl reprezintă tocmai facturarea electronică. În contextul în care unul dintre obiectivele majore ale statului român în domeniul fiscal este acela de diminuare a decalajului de TVA, deși ianuarie 2024 ar putea părea un termen îndepărtat pentru autoritățile fiscale și suficient pentru ca agenții economici să se conformeze, cu siguranță un astfel de termen va fi unul foarte strâns pentru majoritatea companiilor mari și mijlocii”, a explicat Georgiana Iancu, Partener, Coordonatorul Practicii de Taxe Indirecte și Digitalizare Fiscală. 

Pe de altă parte, „am reținut din strategia ANAF faptul că inspecțiile fiscale în 2023 vor avea ca zonă de focus TVA-ul, alături de prețurile de transfer și sectoarele cu risc fiscal ridicat.  Așadar, planificarea și pregătirea unei inspecții fiscale sunt esențiale pentru a preveni viitoare dispute fiscale”, a adăugat aceasta.  

„În cadrul celei de-a 17-a ediții a Conferinței Anuale de Fiscalitate EY am abordat o serie de subiecte de maxim interes pentru mediul de afaceri, dar și pentru contribuabilii persoane fizice – am dezbătut noutățile legislative în domeniul fiscalității, necesitatea creșterii gradului de conformare a contribuabililor, dar am vorbit și despre cum putem contribui, individual și colectiv, la reformarea sistemului fiscal din România”, a concluzionat Claudia Sofianu, Partener, Liderul Departamentului de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România. 

Pe 15 noiembrie 2022, BusinessMark a organizat o nouă ediție „CFO Conference București”, la care au participat 15 specialiști din companii de consultanță fiscală, alături de care am analizat oportunitățile de creștere și provocările cu care se confruntă CFO-ul modern, în contextul în care automatizarea și digitalizarea au devenit elemente cheie în transformarea departamentului financiar.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie de discuție ale evenimentului, ce a inclus sesiuni de prezentări și un panel de dezbatere moderat de Anton Niculescu, Managing Partner, Inulta. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Verona Cojocaru, Assurance Partner and Digital Transformation Leader, EY Romania, a deschis prima sesiune a CFO Conference București, prezentând rezultatele studiului CFO Imperative.

„Conform studiului, rolul CFO-ului la acest moment constă predominant în protejarea și optimizarea valorii întreprinderii, și mai puțin în crearea de valoare, însă în viitor acest rol se va schimba. Chiar dacă atribuțiile principale vor rămâne în continuare aceleași, respectiv, să protejeze, optimizeze și să creeze valoare pentru firme, modalitatea în care acestea vor fi îndeplinite se va schimba. Majoritatea celor intervievați (78%) văd în viitor o implicare mai mare în dezvoltare strategiei organizației și în implementarea acesteia, și în procesul de creare de valoare. 70% dintre intervievați cred că în viitor funcția financiară va fi una agilă, proactivă, orientată spre client și pe crearea de valoare. 56% consideră, de asemenea, că funcția financiară va fi implicată în identificarea de oportunități pentru folosirea de noi tehnologii la costuri semnificativ reduse. Ce anume va genera acesta transformare a funcției financiare?

Din discuțiile cu directorii financiari a reieșit că 83% sunt de părere că această schimbare va veni din extinderea sferei de stakeholderi în baza cărora se iau decizii. Pe măsură ce rolul CFO evoluează, va avea loc și o transformare a funcției financiare. Rolul va evolua de la CFO la CVO – creator de valoare.

Ce presupune acest lucru, în fapt? Vorbim de o reinventare a funcției financiare, până la urmă, și de crearea unei noi identități pentru funcția financiară. Vorbim și despre o schimbare culturală, despre schimbarea comportamentelor.

Am încercat să identificăm catalizatorii pentru această schimbare culturală. Un prim catalizator constă în crearea unui plan de dezvoltare atractiv pentru angajații din funcția financiară. Al doilea catalizator constă în existența unui obiectiv, a unei viziuni a organizației, care să atragă și să rețină partea de resursă umană în cadrul organizației. Al treilea catalizator identificat este modificarea mindsetului, schimbarea atitudinii și așteptărilor față de funcția financiară și rolul acesteia.” 

În continuare, Costin Baicu, CFO Grup, DocProcess, a vorbit despre automatizarea proceselor de control prin intermediul platformei BEA.

„Transformarea digitală este, de fapt, o parte a strategiei de business a unei companii. Nu este un scop în sine, un task, ci se referă la modul în care folosești tehnologia ca facilitator în implementarea obiectivelor în organizație. În orice organizație există patru flow-uri generale importante, în care circulă informația: fluxurile de intrare, fluxurile de ieșire, cât și două fluxuri interne – unul care se referă la procesele operaționale și unul de resurse uman, care se referă la cum interacționează oamenii cu ecosistemele.

Având o relație cu un terț, tu nu poți controla ce interese, mod de lucru are, astfel că automatizarea devine mai complicată. Spre deosebire de cele externe, flow-urile interne presupun că ne strângem la masă, ne organizăm și decidem mai repede. Când ai o relație cu un client, acest fapt implică o tratare a situației în funcție de specific.

Automatizarea și transformarea digitală, ca tip de tehnologii, se referă la automatizarea taskurilor prin: RPI – acesta este un simulator de comportament uman, într-o aplicație sau în mai multe. Există o automatizare a proceselor prin crearea de fluxuri standardizate – prin ERP-uri, CRM-uri. Automatizarea ecosistemelor conectează compania la ecosistemul de business în care funcționează – aceasta deschide oportunități de a automatiza și crește. Un RPI procesează mii de facturi pe lună, noi procesăm prin platforma noastră undeva la 10 milioane de facturi pe an. Automatizarea, ca definiție, presupune luarea datelor dintr-un sistem și mutarea lor în alt sistem, fără intervenție umană.”

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost legat de cele mai importante noutăți fiscale la care ne putem aștepta din 2023. Astfel, Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a precizat că „principalele modificări vizează: microîntreprinderile, dividendele, TVA-ul, impozitul pe salarii, impozitele și taxele locale, factura RO e-Transport”.

„Cel puțin pentru moment, știm că începând din ianuarie 2023, societățile de consultanță și management vor fi excluse din categoria microîntreprinderilor. Este necesară o clarificare – ce înțeleg ei prin consultanță și management? Ar fi util să avem niște coduri CAEN – sunt destule microîntreprinderi, care au acest statut pentru a evita plata taxelor salariale și prestează servicii de consultanță în management. Pe de altă parte, dacă vorbim de consultanța fiscală, care este reglementată și de Camera Consultanților Fiscali, ar fi dureros să se întâmple așa. Se pare că aici nu este bătut în cuie ce societăți vor fi excluse – așteptăm să vedem menționate în mod clar care coduri CAEN vor fi excluse din categoria microîntreprinderilor.

În ceea ce privește reducerea pragului de venituri la 500.000 euro – sunt și aici discuții, încă nu este clar dacă se va produce. Se introduce restricția că o societate plătitoare de impozit pe profit poate opta pentru trecerea la regimul microîntreprinderilor dacă îndeplinește condițiile doar dacă nu a mai fost plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023. Totodată, se stabilește o cotă unică de 1% la venituri”, a explicat ea.

Invitată specială la ediția CFO Conference București a fost Veronika Von Heise-Rotenburg, Chief Financial Officer & Managing Director, everphone.

„În gestionarea crizelor multiple, în gestionarea piețelor, în atragerea angajaților potriviți pentru compania voastră, în crearea unui nivel de securitate într-un mediu instabil, cred că #digitalfinance poate fi una dintre soluții. Ceea ce vă poate ajuta în cele din urmă să depășiți criza este folosirea unor instrumente potrivite, care vă vor atrage cu sine o eficiență mai ridicată și un proces mai sigur. Trebuie să aveți instrumente potrivite la îndemână, fie că le cumpărați sau că le construiți. Trebuie să aveți o funcție care să vă ajute să implementați tot ce aveți nevoie pe partea de tehnologie.

Totodată, puteți crea o cultură organizațională, mai ales în domeniul financiar, care să consolideze tot ceea ce faceți și care poate crea un ciclu virtual pentru toate dezvoltările pe care le aveți planificate. Rezultatul este foarte convingător: finanțele nu mai sunt o funcție care inhibă procesele sau descurajează o oportunitate de afaceri, ci mai degrabă un driver pentru afacerile voastre – asta ar trebui să facem cu toții pentru a extinde influența și pentru a ajuta compania să evolueze.

Cred că  instrumentele financiare digitale sunt cheia succesului. Nu ar trebui să digitalizați doar pentru că sunteți de părere că este ceva la modă sau pentru că doriți un nou instrument cool. Ar trebui să digitalizați întotdeauna atunci când există un motiv bun: dacă puteți crea o securitate suplimentară a procesului sau o viteză suplimentară pentru procesele voastre, atunci puteți reduce volumul de muncă manuală sau îmbunătăți calitatea muncii. Procedând astfel, veți putea ține sub control KPI-urile companiei, veți putea contribui la transformarea oamenilor din echipe în parteneri strategici pentru alte departamente, iar voi, în calitate de directori financiari, veți fi comunicatori de încredere, atât  pentru partenerii interni, cât și externi, care vor simți că se pot baza pe voi”. 

Bogdan Mitroi, Director l Valuation and Advisory Services, Colliers Romania, a încheiat prima sesiune de prezentări vorbind despre alocarea prețului de achiziție.

„Acesta este un subiect strâns legat de activitatea CFO-ului, într-un caz specific: atunci când există o tranzacție sau o achiziție de afaceri. În acest caz, suntem în ipostaza în care să avem un proces specific, care se numește alocarea prețului de achiziție. În ultimul an, piața de achiziții și acțiuni a fost una activă – companiile au făcut diverse preluări, fuziuni de alte afaceri, alte companii.

Procesul de alocare a prețului de achiziție apare ca necesitate de raportare, atunci când achiziționăm o companie, dar nu neapărat o entitate. Poate să fie și o bază de active care se traduce într-o afacere. Nu este necesar procesul de PPA, așa cum este el definit în standardele statutare, cât și IFRS, atunci când avem o achiziție de active.

Diferența dintre o achiziție de active vs. o achiziție de business, unde este necesar acest proces de PPA, este că atunci când achiziționăm active, chiar dacă nu achiziționăm un singur activ, ci o bază întreagă de active, prețul convenit între părți pentru tranzacție este stabilit și este egal cu suma valorii activelor achiziționate. În partea cealaltă, unde achiziționăm active și operațiuni, să mergem pe definiția care ne duce la fondul comercial din IMFP, este că suma valorii activelor preluate în tranzacție nu este egală cu prețul plătit – este ori mai mare, ori mai mică, astfel că suntem obligați să încadrăm achiziția ca pe o achiziție de afacere și suntem în situația în care trebuie să avem procesul de alocare a prețului de achiziție. Până la urmă, PPA este împărțirea prețului pe care l-am plătit considerației plătite pe elementele pe care le-am achiziționat. Alocarea aceasta este cerută în momentul în care preluăm controlul – nu trebuie să preluăm neapărat 100, ci să preluăm 50+ o unitate din structura companiei respective achiziționate”, a spus el.

O altă temă abordată în cadrul evenimentului a fost legată de avantajele beneficiilor salariale. Astfel, Ștefan Toderiță, Strategy & Development Director, Edenred Romania, a precizat că:

„Observăm că zona de beneficii salariale ajunge și în atenția directorilor financiari. Aș dori să vă vorbesc despre o resursă foarte importantă, care se schimbă de la o zi la alta – oamenii și nevoile lor. Ce își doresc? Cum facem să ținem cei mai buni oameni în organizație? Cum putem atrage cei mai buni colegi și cum ne putem ridica la așteptările lor și din punct de vedere financiar?

Cred că sunt niște trenduri care se întâmplă și de care suntem cu toții conștienți – avem Great Resignation de vreun an și am simțit din partea companiilor cum că puterea s-a mutat la angajat. Nu mai este compania cea care spune și decide ce îi poate oferi unui angajat, ci angajații sunt cei care cer – iar dacă nu se întâmplă, aceștia își pot găsi foarte repede un alt job. Personal, nu cred că acest trend va continua în următorii ani, ci cred că se va ajunge la un echilibru între angajat și angajator.

Munca hibrid, flexibilitatea, semnificația muncii sunt alte lucruri care s-au întâmplat, iar companiile au încercat să se adapteze în diverse feluri, testând diverse moduri de lucru și oferind din ce în ce mai multe beneficii, nu neapărat ca valoare absolută, ci ca diversitate.

Nu în ultimul rând, cei din zona financiară au simțit inflația și creșterea de costuri, atât din partea furnizorilor, cât și a angajaților care spun că nu își mai permit aceleași lucruri pe care și le permiteau acum 6 luni cu salariul actual. Am identificat niște nevoi clare: există o nevoie de a atrage și reține acești angajați, dar există și o nevoie de a crește venitul net al acestor angajați, dar fără a avea un impact masiv în zona de costuri. Știm cu toții, dacă vrem să creștem salariul unui angajat cu 100 lei net, asta automat înseamnă încă 75 lei ca taxe și impozite.”

În continuare, Ioana Arsenie, Strateg financiar, Trusted Advisor Strategy & Finance, a vorbit despre CFO-ul extern pentru afacerile de familie.

„Ownerul de business solicită ca un CFO să fie demn de încredere, să fie acolo când sunt situații de criză, și care trebuie să aibă tăria și personalitatea necesare să echilibreze acest cuplu atât de greu de ținut în echilibru, cel CEO – CFO. Practic, CFO-ul, în atâția ani, a devenit mult mai vocal. Din punct de vedere al unui business de familie, un CFO trebuie să aducă claritate și simplitate pentru toți stakeholderii. Oricât de buni suntem ca profesioniști, trebuie ca valoarea pe o creăm să fie mai departe implementată în toate ariile de acțiune ale organizației.

Care sunt calitățile cele mai importante pentru un CFO astăzi? Ei bine, piramida lui Maslow se aplică și aici: abilitățile tehnice nu mai sunt parcă valorizate de nimeni, dar știm bine că fără această zonă extrem de solidă, funcția financiară ar fi foarte vulnerabilă și, mai departe, organizația în întregime. Dacă sunt owner de business sau conduc companii, îmi doresc un partener la același nivel, un om care să înțeleagă trendurile macro, industrie, companie, procese. Oamenii de marketing sau comunicare consideră că într-un CFO ar trebui să se regăsească un bun comunicator, care să comunice intern și extern. Oamenii de HR vor un bun lider, cu zero demisii, retenție maximă și super productivi.

Întrebarea este: suntem pregătiți pentru aceste roluri? Suntem, cu siguranță, mai pregătiți ca acum 10-15 ani. Nu s-a investit, cred, în acei ani în zona de leadership. Iată că, pentru a crea valoare, avem nevoie de mai mult decât competențe tehnice. Într-un proiect de strategie, de optimizare financiară pentru un IMM, pentru o afacere de familie, este de multe ori foarte multă dorință de structurare, de profesionalizare. Oamenii au foarte multe informații, dar ne găsim în fața unei fragmentări: mintea ownerului, a managerului, este foarte dusă în detaliu și este foarte greu să ai o discuție de la general la particular. Este important să vii să definești structura unui buget, să identifici unitatea de business pentru acea companie.”

Cea de-a doua parte a conferinței a fost dedicată unui panel de dezbatere moderat de Anton Niculescu, Managing Partner, Inulta, la care au participat: Mircea Varga, Mihai-Alexandru Velicu, Eliza Irimia, Valentin Albu, Raluca Drăgan, Ovidiu Bucătaru și Luciana Dragomir.

CFO-ul trebuie să fie pregătit să răspundă prompt schimbărilor, a explicat Raluca Drăgan, CFO, Meta Estate Trust: „Schimbarea e ceva ce, pentru noi, a devenit o obișnuință – trebuie să facem față zilnic schimbărilor. Dacă vorbim din punct de vedere al CFO-ului unui business care investește în real estate, noi ne pregătim folosind mai multe pârghii. Un avantaj este modelul nostru de business – nu ne focusăm doar pe rezidențial, office sau industrial, ci căutăm mereu acea zonă care este cel mai bine poziționată pentru creșterea respectivă. Ce facem este să analizăm mult mai des unde suntem și ce ne propunem pe termen mediu. Este foarte important pentru noi să avem claritate legată de ce s-ar putea întâmpla în următoarele luni. E din ce în ce mai challenging, însă cu ajutorul resurselor și analizei, încercăm să facem față și să facem strategii care să ne minimizeze riscurile și, în același timp, atingând obiectivele pe care ni le-am propus (…).

Suntem într-un context care se schimbă în permanență și cred că trendul este spre globalizare, chiar și în ceea ce privește resursele de care avem nevoie în departamentul financiar. Cred că în viitor ne vom uita la competențe și cred că le vom putea căuta oriunde în lume, atâta timp cât vom defini procesele, astfel încât să depindem de competențe, nu de persoane.  Este o viziune de progres faptul că ne ducem dincolo de granițe și cred că acesta este viitorul.”

Un alt element esențial este ca directorii financiari să înțeleagă business-ul în orice moment și să analizeze datele astfel încât să ia cele mai bune decizii.

„În 2020, când a pornit criza, am deschis un proces lunar de forecast, pentru că era foarte important pentru mine, din poziția de CFO, să fiu în contact cu clienții și să știu ce vor. Era foarte important să fiu conectată cu acest business. Înțeleg nevoia de a face forecast.

În experiența anterioară făceam forecast continuu, însă mă întrebam dacă informațiile relevante de business ajung unde trebuie, pentru a se lua decizii de business în baza lor. Pentru mine, a fost foarte important în pandemie să înțeleg ce se întâmplă cu clienții, astfel încât să putem lua decizii pe moment și să adaptăm costurile la situația de fapt. Însă asta nu înseamnă că toate deciziile au fost bune – deși aveam experiența crizei din 2008 în spate, criza pandemică a fost atipică.

Pe zona de consumer, a fost mai mult cash disponibil. Disponibilitatea de cash arată o predispoziție către investiții. După perioada aceea de neliniște, pentru industria noastră, industria de IT, nevoia de planificare este în tandem cu această dinamică din business. După 2020, noi am schimbat și facem forecast atunci când este nevoie”, a fost de părere Eliza Irimia, CFO, Stefanini EMEA.

„Greșelile cele mai mari în business se fac atunci când lucrurile merg bine”, a punctat Mircea Varga, Chairman of the Board, Teilor Holding, Board Member, Safetech Innovations.

„Industria de luxury funcționează puțin diferit – în pandemie a crescut cu 40%. Nu suntem la fel de afectați ca alte industrii de perioada actuală, însă în perioade de criză consumul este oricum afectat. Aș spune că nu rolul CFO-ului se schimbă, ci important este modul în care ne adaptăm acestui context. Noi trăim momente cu multe schimbări, o succesiune de crize, iar acestea aduc o provocare foarte mare pentru CFO. Într-o situație de criză, vedem ce nu merge în organizație sau ce merge din inerție. Greșelile mari în business se fac atunci când lucrurile merg bine, iar la prima criză constatăm că suntem pe o lichiditate scăzută, că nu ne putem continua proiectele. Dacă uităm esența businessului, riscăm să pierdem foarte multe. Rolul CFO-ului într-o organizație este extrem de important; el ar trebui să anticipeze genul acesta de situații și să se asigure că organizația e pregătită. Atât timp cât avem o organizație solidă, putem face bani și în criză, putem beneficia de oportunități”, a completat el.

O altă temă abordată în cadrul panelului a fost cea a responsabilității față de mediu. Astfel, Luciana Dragomir, Chief Financial Advisor, ELI Parks – Element Industrial, a precizat că organizațiile vor trebui să demonstreze o grijă față de mediu, dacă își doresc să rămână în „marea cursă economică”.

„Suntem un business într-o dezvoltare accelerată. Pentru noi, recesiunea nu vine la cel mai bun moment, pentru că ne confruntăm și cu alte provocări specifice unui business antreprenorial care este într-o formare continuă. Suntem pregătiți, dar sunt și variabile pe care nu le putem estima așa cum am dori la acest moment, una din ele fiind legată de costurile de finanțare. Industria de parcuri logistice va fi mai rezilientă la criză comparativ cu alte tipuri de business care sunt consumer directed, dar vom fi afectați indirect, prin faptul că și clienții noștri vor fi afectați (…).

Cred că partea de responsabilitate față de mediu este un subiect fierbinte acum. Încă nu vedem o parte reglementată în mod formal – legi, regulamente, care să spună clar ce trebuie să faci – însă putem observa la nivel global că spre asta ne îndreptăm. Business-urile cu adevărat responsabile se conformează în mod voluntar spre astfel de obiective de mediu.

În primul rând, aceste organizații atrag oamenii potriviți, preocupați de acest aspect și cred că, mai devreme sau mai târziu, toate business-urile vor comunica ce fac ele pentru mediu, iar cine nu va face asta va pierde în marea cursă economică. În business-ul nostru, noi am avut această viziune de la început – pe toate clădirile din parcurile logistice vom avea panouri solare și căutăm în permanență să minimizăm impactul pe care industria de construcții o are asupra mediului. Industria e un mare poluator și are impact pe tot lanțul. Cred că în orice industrie liderii pot găsi căile prin care să îmbunătățească procesele și să facă mai mult bine pentru lumea din jur”, a explicat ea.

„Rolul CFO-ului s-a schimbat, dar s-au schimbat și sistemele?”, l-a întrebat Anton Niculescu, moderatorul panelului din cadrul CFO Conference București, pe Ovidiu Bucătaru, CFO, Grup Serban.

„Categoric da, au mers în tandem. Indiferent de ceea ce ne-am dorit noi sau am crezut că există la un moment dat vizavi de implementare, digitalizare, vin dintr-un domeniu în care lucrurile din punct de vedere al așezării modului în care procedural se pot transforma elementele într-o formă digitală presupunea prima dată să faci proceduri, să le așezi, să le pui pe layers.

Trebuie să înțelegem că, pentru a digitaliza, trebuie să avem fundația pe care să construim. Astăzi, agricultura – pentru că vorbim de foarte mulți factori, de multe variabile – chiar dacă este un domeniu care are o rezistență mult mai bună, o volatilitate mult mai mică, reprezintă totuși elemente care nu pot fi transferate către consumatorul final. Grup Șerban Holding este un business care integrează pe verticală, pornind de la producție prima oară, și ajungând la un produs finit, către consumator, indiferent de elementele care au apărut. Conflictul din Ucraina, de exemplu, a dus la o criză în ceea ce privește energia, sub toate formele. Ceea ce producem astăzi reprezintă o dezvoltare a unor plante care au cel puțin 14 variabile – cu foarte multe elemente nedefinite, care nu pot fi transformate într-o constantă și digitalizate. Ne uităm la dezvoltarea unei plante și ce înseamnă factorul climatic. Putem să îl punem într-o formă în care să îl integrăm în sistemele noastre digitale?

Astăzi avem mult multe instrumente: vorbim despre GPS, vorbim de sateliți, vorbim de date brute… UE ne oferă niște instrumente, însă cum le transferăm să avem informația în timp real? Cum aducem în teren, de la nivelul acela macro? Pentru că vedem discrepanțe și avem nevoie de a capta informații digitalizând din teren, din soluri la nivel de areale foarte mici. Avem situații diferite într-un areal de 50 km. În fiecare din fermele noastre avem nevoie de mai multe date pe care să le colectăm, să le transpunem în informații, cu senzori mai mulți, sisteme de monitorizare – investiții în tehnologie care nu sunt ieftine. Trebuie să ne asigurăm că se întâmplă această digitalizare, însă trebuie să găsim și resurse”, a răspuns el.

Vorbind despre digitalizare, Valentin Albu, CFO, ROCA Industry a atras atenția că deși aceasta este esențială, organizațiile nu trebuie să uite de oameni, care sunt cea mai importantă resursă.

„Sunt un fan al digitalizării, o susțin în companiile din portofoliul ROCA Industry, dar nu am atins cea mai importantă resursă: omul. Înainte de a face orice scenariu, orice planificare, trebuie să ne asigurăm că avem oamenii potriviți la locul potrivit. Noi nu funcționăm de sine stătător, ci este un holding care deține mai multe companii. Practic, activitatea directă este prin ele. Planurile au multă valoare, însă planificarea este esențială. Ca atare, este important să știi să te întorci la soluțiile inițiale, pentru a putea replia planul. Cu toții suntem conștienți că trăim într-un mediu cu un grad ridicat de incertitudine, dar este important să înțelegem nevoia clientului, să înțelegem piața și încotro se îndreaptă ea. Planificarea e un tool foarte important – trebuie să lucrăm pe mai multe scenarii, să fim agili, să fim flexilibi. Nu contează dacă planul A nu este realizabil, ci contează să facem din planurile următoare cea mai bună versiune a lor și să ne asigurăm că le îndeplinim”, a spus el.

„Este un an dificil, pe fondul schimbărilor legislative din industria de gaze și enegie”, a spus, la rândul său, Mihai-Alexandru Velicu, Chief Financial Officer, Premier Energy Group; Board Member, Alive Capital:

„Continuă să fie un an dificil pe fondul schimbărilor legislative din industria de gaze și energie. Unele modificări au venit peste noapte, schimbând în mod radical variabilele. Timpul de implementare a modificărilor este foarte scurt si cu ajutorul specialiștilor (precum cei de la SAP), chiar daca este o provocare, încercam să ținem pasul și să actualizam sistemele în ritmul impus de autorități.

Digitalizarea afacerilor din grup, începută deja, are rolul tocmai de a ne ajuta și în acest proces de adaptare, făcându-l mai facil și rapid. De aceea ne vom concentra să o continuăm, chiar dacă în acest an ne-am concentrat mai mult pe gestionarea presiunilor din industria în care activăm. Avem acum multe companii noi integrate în grup, toate cu sisteme diferite, astfel că pentru noi este o prioritate să le aducem într-un sistem unic de raportare.

Evident că pentru toate acestea, avem nevoie de specialiști IT, așa că de ceva timp suntem atenți și căutăm oameni buni din zona aceasta. Provocarea este pe măsură pentru că în primul rând concurăm cu companii tehnologice, care absorb sute de persoane anual. Până acum, o variantă a fost să colaborăm cu consultanți, dar ne dorim oamenii noștri capabili să accelereze toată această transformare a business-urilor din grupul nostru de care vorbeam. În sectorul financiar, bazinul de candidați este ceva mai mare și sunt foarte mulți oameni buni în piață. Știm deja cu toții că în ultimii ani, candidații nu se mai uită doar la salariu. Contează tot pachetul de angajare, contează industria în care urmează să activeze (dacă e prietenoasă cu mediul, cum arată planurile de viitor ale managementului etc), contează oamenii cu care urmează să lucreze zi de zi. Și la fel se întâmplă și când recrutăm experți din industria în care activăm, energie și gaze, sector care are tot mai puțini oameni buni disponibili”, a spus el.

Un eveniment BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost: Inulta, EY România, DocProcess, Colliers România, Cabot Transfer Pricing, Edenred România

Evenimentul a fost susținut de: Camera Consultanților Fiscali, Hellenic – Romanian Bilateral Chamber of Commerce, BEROCC

Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții

Partenerii media ai evenimentului au fost:  spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz Magazine, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorînRomania.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Curierul Fiscal, AngajatorulMeu.ro

Pe 14 noiembrie 2022, BusinessMark a organizat la București o nouă ediție „Tax & Finance Forum”, eveniment hibrid în carul căruia 12 experți din importante companii de consultanță au analizat cele mai importante noutăți legislative cu impact fiscal ce vor intra în vigoare de la începutul anului următor, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie ale evenimentului, ce a inclus sesiuni de prezentări și un seminar despre noile reguli fiscale așteptate și cu impact pentru anul 2023, susținut de specialiștii Crowe România. Cei care nu au participat la Tax & Finance Forum București pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Miruna Enache, Partener, Liderul Diviziei de Asistență Fiscală în Tranzacții, EY Romania, a deschis prima sesiune a conferinței, cu o prezentare despre impozitarea direct și schimbările la care trebuie să ne așteptăm la început de 2023.

„Microîntreprinderile au primit o lovitură, iar anul viitor lucrurile se schimbă. Începând cu 2023, sistemul de micro devine opțional. Se elimină cota de 3% și rămânem cu o singură cotă, cea de 1%. Se reduce plafonul, iar asta îi deranjează pe mulți, care acum trebuie să se uite foarte atent să nu depășească plafonul de 500.000 de euro.

Mai este o modificare foarte importantă, legată de tipul de activitate desfășurată de microîntreprinderi. Dacă avem venituri din zona de consultanță sau management mai mult sau egal cu 20% din veniturile firmei, nu ne mai încadrăm ca microîntreprinderi. Astfel, trebuie să schimbe regimul de impozitare, să aibă o contabilitate mai complexă.

O altă modificare legislativă relevantă din perspectiva impozitelor directe este legată de impozitul pe dividende – se majorează cota de dividende de la 5% la 8%.

Partea legată de sponsorizări este foarte importantă pentru ONG-uri, pentru cei care s-au străduit foarte mult să ne convingă să redirecționăm o parte din impozitul pe profit către acestea. Această zonă s-a destabilizat: nu mai avem o reportare efectivă a sumelor pe care le puteam acorda spre sponsorizare și pe care nu le-am acordat, ci avem un formular pentru redirecționare – Formularul 177.  Știm de la persoane fizice, unde direcționarea se făcea pe bază de formular, că sunt întârzieri foarte mari între momentul direcționării și momentul în care organizația își primea banii”, a explicat ea.

În continuare, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing a vorbit despre prețurile de transfer în contextul actual (inflație, război, creșteri de dobânzi și taxe, plafonări prețuri), prezentând totodată o serie de cazuri recente de inspecții fiscale ale DPT.

„România a transpus prevederile Directivei (UE) 2021/2.101 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit. Directiva a fost transpusă prin modificarea / completarea legislației naționale – a Ordinului 1802 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate. 

Directiva transpune o serie de obligații de raportare informații financiare (taxele plătite, împărțirea veniturilor, profiturilor și angajaților per țări) pentru societățile care fac parte din grupuri MNE cu CA consolidată >  3,7 mld. lei sau aprox. 748 mil. EUR.

Această directivă reprezintă primul pas în implementarea impozitului pe profit minim despre care vorbea OECD – impozit minim pentru multinaționale de 15%, la nivel global.”

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost cel al beneficiilor salariale și impozitarea lor, iar Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe România, a pus accent pe modificările ce vor fi aplicate din 2023.

„Avem patru situații foarte clare în care organizațiile pot acorda diurne angajaților: delegarea, detașarea, indemnizația privind detașarea transnațională și prestațiile suplimentare privind lucrătorii mobili. Am adus în discuție Codul Muncii pentru că există o reglementare – Legea 283 – care se referă la partea aceasta de beneficii salariale.

Delegarea se referă la un loc de muncă stabil, atunci când sunt trimis să lucrez în altă localitate. Detașarea presupune schimbarea temporară a locului de muncă la un alt angajator – angajatului trebuie să îi fie acoperite cheltuielile de transport și cazare și să primească o diurnă.

Detașarea transnațională presupune: detașarea unui salariat în executarea unui contract transnațional încheiat între întreprinderea care face detașarea și beneficiarul prestării; detașarea unui salariat de pe teritoriul României în cadrul grupului de întreprinderi; punerea la dispoziție a unui salariat, de către un agent de muncă temporară la o întreprindere utilizatoare din alt stat.

Avem beneficii noi, precum: clauza de mobilitate – atenție la situațiile în care avem mobilitate vs. situațiile în care avem delegare, pentru că nu înseamnă același lucru; contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii; cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii.

În ceea ce privește hrana, valoarea maximă care poate fi acordată nu poate fi mai mare ca valoarea maximă a unui tichet de masă, nu se iau în calcul numărul de zile din lună pentru: telemuncă, muncă la domiciliu, concediu de odihnă sau medical, delegare și nici angajaților care beneficiază de tichete de masă.”

Monica Ionescu, In-House Lawyer, PKF Finconta, a vorbit despre principalele modificări aduse Codului de procedură fiscală de OG nr. 31/2022, una dintre acestea fiind Soluția fiscală individuală anticipată (SFIA). Astfel, Monica a precizat că aceasta:

• se limitează la o situație fiscală de fapt viitoare și o obligație fiscală principală
• nu se limitează numărul de cereri pe care le poate depune contribuabilul
• termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate este de până la maxim 6 luni.
• a fost inclusă categoria contribuabililor nerezidenți ca beneficiari ai acestui instrument al SFIA, stabilindu-se totodată și taxa de emitere pentru această categorie – 5.000 euro.

Regula privind restituirea taxei achitate pentru emiterea SFIA este că, dacă cererea privind soluționarea SFIA intră în procedura de analiză pe fond, contribuabilul nu are dreptul la restituirea acesteia. A fost eliminată posibilitatea de restituire a taxei în cazul în care cererea privind SFIA este respinsă, excepție făcând cazurile în care contribuabilul a depus cerere pentru emiterea SFIA anterior datei de 3 septembrie 2022.

În ceea ce privește situațiile în care taxa de emitere a SFIA poate fi restituită, reprezentanta PKF Finconta a menționat că o situație este cea în care contribuabilul solicită din proprie inițiativă, într-un termen 15 zile de la depunerea cererii sau când cererea nu a fost luată în considerare de organul fiscal competent, la finalizarea analizei prealabile.

„Cererea de emitere a unei soluții fiscale anticipate nu mai e atributul ANAF, ci al Ministerului Finanțelor. Deși ar trebui să fie un instrument fiscal eficient în activitatea companiilor, din păcate știm cu toții că se emit foarte puține SFIA. Deși au trecut la Ministerul Finanțelor în ideea de a eficientiza această soluție fiscală și de a deveni un instrument util de lucru. Departamentul creat în minister nu are pentru moment niciun angajat”, a completat Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta.

Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a deschis cea de-a doua sesiune de prezentări vorbind despre teme și dileme din jurisprudența recentă a CJUE în materia TVA.

Prezentând rolul jurisprudenței CJUE, Luisiana a menționat:

• efectul multilateral al hotărârilor CJUE
  • chiar dacă, în mod formal, răspunsul acordat unei întrebări preliminare este adresat instanței naționale care a transmis respectiva întrebare, prin faptul că stabilește modalitatea corectă de interpretare a dreptului comunitar, se adresează cu caracter obligatoriu, tuturor instanțelor naționale
• autoritatea de lucru judecat a hotărârilor CJUE poartă asupra problemei de drept unional pusă în discuție și nu asupra unui litigiu anume sau a unei situații de fapt anume
• CJUE clarifică și precizează semnificația normei de drept, astfel cum trebuie sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării sale în vigoare

Vorbind despre costurile de ocupare în piața imobiliară în 2023, Raluca Buciuc, MRICS, Director | Partner | Romania | Valuation360 and Advisory Services, Colliers Romania precizat că:

„Toată piața imobiliară se supune trendurilor internaționale pe care analiștii le-au denumit BANI – Brittle, Anxoius, Non Linear, Incomprehensive.

Costurile de ocupare ale unui spațiu imobiliar pentru un chiriaș includ: chirie, utilități, taxă de servicii, taxă de marketing. Când vorbim de chirie, putem observa o creștere a costurilor de chirie. Acei proprietari care au clădiri noi aleg să aplice această inflație. Proprietarii care au trecut prin experiența COVID alături de chiriașii lor – în special în spațiile comerciale – sunt mai atenți. Alți proprietari, care au hale comerciale sau clădiri de birouri, dacă au contracte care se apropie de expirare, nu doresc să sperie chiriașii și discută de la caz la caz.

În ceea ce privește utilitățile, analizând costurile clădirilor comerciale, observăm că pe parcursul anului 2022 a crescut cu 40% costul facturilor la gaz și curent, iar cu 15-25% pentru apă și canalizare.

În zona taxelor de servicii, vedem o creștere între 5 și 50%. Aceste taxe includ: taxa pe proprietate, asigurarea clădirii, întreținere și mentenanță, curățenie spații comune, mentenanță lifturi, pază și recepție, întreținere spații verzi, utilități spații comune, serviciu privat pompieri, taxă de management.”

O altă temă abordată în cadrul „Tax & Finance Forum București” a fost cea a tendințelor actuale în controalele anti-fraudă. Astfel, Diana Roșu, Director Corporate Tax, PwC Romania a atras atenția că „în prezent, observăm niște tendințe în controalele fiscale care duc la modificarea procesului.”

„Vorbim despre controale fulger făcute de Direcția Antifraudă, prin intermediul unei proceduri documentare care acum se făcea din birou, în baza unor documente. De anul acesta, suntem puși în situația de a căuta foarte multe documente. Controalele se pot finaliza chiar și cu decizii de impunere care sunt tratate ca acte administrativ-fiscale. Ca un tipar constant am observat: finanțările intra-grup, aspecte privind prețurile de transfer și serviciile IT. Ce este comun acestor zone este că prin toate întrebările și verificările se încearcă identificarea beneficiarului real – miza echipei anti-fraudă fiind aceea de a trata compania-mamă ca pe un simplu intermediar, fără nicio funcție”, a continuat ea.

În continuare, Alex Comănescu, Director, Taxare Indirectă, KPMG Romania, a prezentat noile modele de raportare fiscală.

„Din perspectiva legislației, vorbim de două calupuri mari: cel superior, care se ocupă de conceptul de factură electronică, și cel legat de RO e-Transport. Sunt foarte multe întrebări care nu și-au găsit răspunsul. Când vorbim de factură electronică, trebuie să ne gândim ce avem deja menționat în Codul Fiscal, care spune că orice document printat și scanat pe email reprezintă o factură electronică. Asta este tot ce scrie în Codul Fiscal. Pentru domeniile acoperite de e-Factură, vom folosi formatul XML, iar pentru cele care nu sunt acoperite, fie folosim factura clasică, pe hârtie, fie ceea ce e menționat în Codul Fiscal. Dacă vă așteptați să emiteți factura din site-ul Ministerului de Finanțe, s-ar putea să nu aveți această posibilitate. Portalul ANAF nu verifică elemente legate de fond – nu va verifica niciodată dacă prețul este corect. După momentul validării, veți primi un cod – acel sigiliu aplicat de Ministerul de Finanțe – care reprezintă dovada. Din perspectiva cumpărătorului, exemplarul original al facturii va fi mereu XML-ul plus acel sigiliu.

Din perspectiva datei comunicării, atât timp cât clientul este în sistemul RO e-Factură, atât timp cât aveți confirmarea încărcării și validării facturii, se consideră că aceasta a fost comunicată. Acest lucru presupune că nu aveți obligația să îi dați factura fizică sau PDF. Pentru relația B2B, este obligatoriu ca ambele părți să fie înregistrate în sistemul RO e-Factură.”

Emanuel Bondalici, Senior Managing Associate, Reff & Associates SCA – member of Deloitte Legal a încheiat prima parte a conferinței, cu o prezentare despre digitalizarea ANAF.

„Această digitalizare vine din reformele asumate de România prin PNRR. În primul rând, pentru că UE alocă bani pentru astfel de inițiative, iar în al doilea rând, este țara noastră obligată să digitalizeze ANAF, prin legislația europeană”, a precizat el, menționând o serie de obiective asumate de Ministerul de Finanțe prin PNRR.

• modernizarea și digitalizarea ANAF (SAF-T,RO e-Transport,RO e-Factura), dezvoltarea SPV și a serviciilor la distanță, transpunerea în format electronic a formularelor, call center, reașezarea resurselor umane
• îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor, implementarea platformei Big-Data
• creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale și introducerea de programe de conformare voluntară
• identificarea și reducerea nonconformării fiscale și decalajelor fiscale, prin utilizarea inteligentă masivă a datelor și informațiilor pentru identificarea zonelor de mare risc fiscal
• revenirea fenomenelor de fraudă fiscală și evaziune fiscală națională și transfrontalieră, prin identificare timpurie și țintită a riscurilor fiscale majore
• creșterea ponderii numărului de verificări documentare față de restul acțiunilor de control (30% din totalul acțiunilor de control până în Q4 2022, respectiv 60% până în Q4 2025)

În ultima parte a evenimentului, specialiștii Crowe România au susținut seminarul „Noi reguli fiscale așteptate și cu impact pentru anul 2023 – modificări legislative și aspecte practice”.

Mihai Erculescu, Tax Manager, Crowe Romania, a vorbit în cadrul seminarului despre impozitarea companiilor, regim microîntreprinderi, impozit pe profit și alte aspecte practice.

„Vă voi prezenta principalele modificări în materie de impozite directe aduse de OG nr. 16/2022. Această ordonanță va afecta atât persoane fizice, cât și juridice, putând avea un impact semnificativ asupra modului în care acestea își vor desfășura în continuare activitatea. Este important să înțelegem nevoia de schimbare legislativă. În general, schimbările legislative apar ca necesitate de a ține pasul cu dinamica economiei, precum și ca o nevoie de a aduce corecții anumitor aspecte legislative care nu au impactul dorit.

Voi vorbi despre schimbările aduse de această Ordonanță în ceea ce privește impozitul pe profit, impozitul pe dividende și pe impozitul veniturilor din microîntreprinderi.

În ceea ce privește impozitul pe profit, nu au fost foarte multe modificări, principala modificare fiind că se extinde facilitatea privind scutirea de la impozitul pe profit a profitului reinvestit. În prezent, această facilitate se acordă pentru echipamentele tehnologice, calculatoare, electronice, echipamente periferice – cu alte cuvinte, mijloacele fixe care se regăsesc în categoria 2.1 sau 2.29 din catalogul privind duratele normale de amortizare ale mijloacelor fixe. Prin Ordonanța 16 se extinde această facilitate și pentru investițiile făcute în active folosite în activitatea de producție, de procesare, precum și în activele reprezentând retehnologizare. Această modificare vine din partea autorităților să încurajeze contribuabilii să investească în active prin care să crească capacitatea de procesare și de producție, precum și să le retehnologizeze pe cele existente.

Măsura va intra în vigoare începând cu ianuarie 2023. Aceste active vor fi stabilite prin Ordin al ministrului Finanțelor în termen de 120 de la publicarea Ordonanței 16/2022.”

A urmat Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe Romania, care a prezentat noua paradigmă privind impozitarea beneficiilor salariale, cum ar fi: indemnizația de mobilitate, pensia facultativă, asigurările de sănătate, ajutor pentru telemuncă, diurnă.

„Nu știu câți dintre dvs. știu că prin Legea 283 a fost implementată recent o directivă europeană ce aduce modificări destul de interesante pe Codul Muncii. Să începem cu facilitățile fiscale. În primul rând, a fost eliminată facilitatea privind scutirea impozitului pe salarii în domeniul HoReCa, începând cu ianuarie 2023. În schimb, au fost uniformizate și aliniate două scutiri: impozitarea din domeniul construcțiilor și s-a adăugat scutirea pentru industria agroalimentară. Avem două ordine ale Ministerului de Finanțe care stabilesc aceleași reguli pentru ambele facilități: începând cu ianuarie 2023 se vor acorda doar pe baza contractului de muncă, nu și alt tip de contract. Se modifică, începând cu 2022, calculul cifrei de afaceri – suntem obligați periodic în anul curent să calculăm cifra de afaceri și să vedem dacă atingem procentul de 80% și nu cum era în trecut – ne uitam la anul anterior și aplicam în anul următor scutirea. Se reduce plafonul neimpozabil: era anterior stabilit de la minim 3000 la maxim 30.000, iar acum avem un maxim de 10.000 lei. Pentru ambele facilități, salariații pot opta în scris pentru contribuția la Pilonul II de pensii, respectiv 3,75%.

 În ceea ce privește modul de desfășurare a activității, în legislație scrie clar că nu se aplică pentru salariații detașați în afara României sau pentru activitățile desfășurate în afara țării. ”

În ultima parte a seminarului, Cristiana Oprea, Senior Tax Manager, Crowe Romania, a vorbit despre TVA – aspecte practice și cele mai recente modificări legislative, cu accent pe: livrarea către sine vs. obligații de ajustare a dreptului de deducere; modificări legislative recente.

„În zona de TVA avem legislație care vine de la nivelul Uniunii Europene. Acest subiect este important pentru că am văzut în contextul post-pandemic foarte multe reamenajări de spații comerciale și de sedii de birouri. Sunt foarte multe spații la care se renunță – apar întrebări legate de ce se întâmplă cu acele investiții pe care le-am făcut. Ne dau vreo obligație din perspectiva TVA sau putem sta liniștiți? Este important să știm din avans cum ne putem pregăti pentru eventuale controale. Am întâlnit abordări din ce în ce mai agresive.

O altă întrebare frecventă vizează acordarea de bunuri cu titlu gratuit angajaților sau terților. Ce înseamnă livrare către sine? Presupune ieșirea unui bun din patrimoniul companiei, fără contrapartidă – nu se percepe o plată. Pentru a păstra principiul neutralității, trebuie să vedem dacă am dedus TVA-ul la achiziția inițială, dacă mai avem cumva vreo obligație să îl contrabalansăm printr-o autocolectare. Găsim prevederile la articolul 274, alineatele 4,5 și 8, iar aceste articole se judecă cumva în cascadă față vizavi de articolele 304, 305 care vizează ajutările TVA deduse inițial pentru bunuri care nu sunt de capital și pentru bunuri care sunt. Întâi ne ducem și ne uităm la articolele 270 și 271, după care ne uităm dacă ne aruncă la ajustări. Care sunt cazurile care ne dau obligația de autocolectare? Legea spune că, dacă preluăm bunuri din activitatea economică – fie achiziționate, fie produse intern – și le folosim pentru alte activități decât activitatea economică, cu condiția ca TVA să fi fost dedusă inițial. Această condiție este foarte importantă.”

Un proiect: BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost: EY România, Crowe România, Cabot Transfer Pricing, PwC România, Colliers România, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA

Evenimentul a fost susținut de:  Camera Consultanților Fiscali, BEROCC

Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS

Partenerii media ai evenimentului au fost:  spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz Magazine, MATEK, Jurnalul de Afaceri, administratie.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, Antreprenor în România, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Curierul Fiscal, AngajatorulMeu.ro

Pe 1 noiembrie 2022, s-a desfășurat cu succes la Cluj-Napoca o nouă ediție „Tax & Finance Forum”, eveniment hibrid în cadrul căruia experți din cele mai importante companii de consultanță fiscală au prezentat și analizat cele mai importante aspecte și noutăți legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Prima sesiune a conferinței a fost deschisă de Andreea Florian, Senior Tax Manager, Deloitte România, care a susținut o prezentare despre tendințele și perspectivele în inspecțiile fiscale.

„Raportul de verificare ANAF pentru semestrul I din anul 2022 trece în evidență o serie de deficiențe, precum: lipsa de documente justificative pentru scutirea de TVA aferentă livrărilor intra-comunitare de bunuri, deductibilitatea cheltuielilor, neîndeplinirea cerințelor legale privind reducerile comerciale acordate, neînregistrarea TVA colectată, aferentă veniturilor din transmisii video electronice, identificarea operațiunilor fictive, identificarea de cazuri în care contribuabilii nu au evidențiat veniturile realizate, impozitarea incorectă a tichetelor cadou”, a precizat ea.

În plus, reprezentanta Deloitte România a punctat principalele aspecte ce pot atrage atenția inspectorilor:

• înregistrarea de pierderi fiscale pe o perioadă mai mare de timp;
• neconcordanțele, necorelările între rezultatele financiare și declarațiile fiscale;
• fluctuațiile rezultatelor financiare;
• tranzacțiile intra-grup, tranzacțiile cu firme off-shore, tranzacțiile cu firme inactive;
• nedepunerea de declarații, declarații rectificative.

Pe 16 mai 2022, s-a încheiat cu succes o nouă ediție a „CFO Conference Cluj-Napoca”, ce s-a desfășurat atât în format fizic, la Grand Hotel Italia, cât și virtual, pe platforma MyConnector. În cadrul acestui eveniment, ne-au fost alături 12 specialiști din companii de consultanță fiscală, alături de care am analizat oportunitățile de creștere și provocările cu care se confruntă CFO-ul modern, în contextul în care noile tehnologii, automatizarea și digitalizarea redefinesc nu doar organizația, ci și poziția specialiștilor din departamentele financiare.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie de discuție ale evenimentului, ce a inclus o sesiune de prezentări și un panel de dezbatere. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Costin Baicu, CFO Grup, DocProcess, a deschis prima sesiune a „CFO Conference Cluj-Napoca”, cu o prezentare despre automatizarea proceselor de control – platforma BEA. 

Vorbind despre transformarea digitală, Costin a precizat că aceasta este parte a strategiei de business, nu un scop în sine, un proces de adaptare la viitor, oferind, totodată, un avantaj competitiv.

„Sunt multe beneficii ale automatizării relației cu third parties – în cazul nostru, furnizorii, precum viteza de reacție a companiei în piață. Știm foarte bine că time to market este un indicator foarte important față de cum reacționăm la ce se întâmplă în piață. Automatizarea aduce și un beneficiu în ceea ce privește munca angajaților – oamenii vor putea gestiona și se vor putea ocupa de lucruri mai importante în cadrul companiei și în munca de controlling. Cred că asta va duce la reducerea cheltuielilor în cadrul companiei – cu privire la costurile și procesarea documentelor, dar și costurile legate de gestionarea relației cu partenerii de business. Reducerea costurilor se face foarte abrupt, practic, în procesarea comenzilor. Practic, procesarea unei facturi în platforma noastră durează 4-5 secunde față de procesarea în mod analog. Pentru comapniile cu un număr mare de documente, înseamnă economii foarte mari – avem businessuri care și-au redus costurile cu 80-90%”, a punctat el.

În continuare, Anton Niculescu, Managing Partner, Inulta, a vorbit despre avantajele unei planificări agile. „Agile planning presupune eliberarea de toate sarcinile care ne mănâncă timp și care nu aduc aproape nicio valoare. Atunci când începem planificarea, de exemplu, aflând unde sunt datele, care sunt ele, asigurăm o anumită integritate, însă alocăm foarte puțin timp pentru analiză. Ce este planificarea, însă? În modul cel mai simplu, planificarea se referă la alocarea mijloacelor finite de care dispune o companie pentru a-și îndeplini niște țeluri, niște targeturi, niște KPI. Partea complexă, însă, și întrebarea cheie este legată de ce înseamnă a avea o planificare optimă. Faptul că îmi propun niște obiective și le ating nu înseamnă că am făcut o planificare optimă în sine. Poate se putea mai mult, poate se putea mai repede. În general, se putea mai bine. O parte inerentă a planificării este întrebarea: «Cum arată succesul unei planificări optime?» Suntem deja de doi ani confruntați cu problema Covidului – nu ne așteptam la el, dar a trebuit să reacționăm. Acum sunt probleme geopolitice – războiul din Ucraina, diferite tensiuni politice – care pot apărea oricând. Asta a schimbat planificarea și felul în care noi trebuie să adresăm imprevizibilul. Dacă până acum ne-am putut coordona ca să răspundem unor factori probabili. În acest context, care este întrebarea pe care ne-o punem: «Ce se poate întâmpla? Cu ce mă pot confrunta? Cum voi face față? » Lucrurile s-au schimbat, astfel că în afară de «probabil» trebuie să ne axăm și pe ce este posibil.”

De la Cristina Săulescu, Partner, Cabot Transfer Pricing, am aflat care sunt noutățile fiscale ale anului 2022 și în materie de prețuri de transfer.

„La e-Factura, cea mai mare provocare este că persoana care are acces la SPV trebuie să încarce și să descarce documente – nu poți să dai acces oricui la SPV, iar ANAF promite că va rezolva problema.”

Sistemul RO e-factura vine cu o multitudine de neclarități și provocări, a mai punctat Cristina, menționând:

• facturile simplificate (bonurile fiscale cu codul de TVA);
• lipsa unor elemente opționale pe factura normală conduc la invalidarea facturii electronice (livrare, modalitatea de plată, etc);
• cum vor reuși firmele care comercializează produse cu risc fiscal ridicat prin zeci/sute de magazine, să respecte obligația încărcării tuturor facturilor emise în sistem, în timp real? Ce persoane/care angajați să aibă acces la SPV?
• ce penalități riscă cei care nu se conformează?

Ciprian Stoian, Regional Tax (CE) and Transfer Pricing Manager, Endava, a vorbit la „CFO Conference Cluj-Napoca” despre digitalizarea proceselor fiscale pentru companiile din România – o privire de ansamblu a specialistului fiscal. În prezentarea sa, Ciprian a subliniat care este rolul expertului financiar-contabil în procesul post-digitalizare:

• înțelegerea metodologiei de calcul în mod digitalizat / a regulilor fiscale transpuse 
• solicitarea de modificări în automatizare (dacă e cazul), în funcție de situația întâlnită
• posibilitatea revizuirii calculațiilor automatizate 
• asigurarea conformării documentare în cazul unui audit / control fiscal
• realizarea palierelor de pregătire / revizuire a calculațiilor
• securitatea informatică a soluției automatizate (atenția de acordat acestui subiect)

Ionuț Grama, Director Central Eastern Europe & Turkey, Kyriba, și John Vincent, Regional Presales Manager EMEA Emerging, Kyriba, ne-au vorbit despre optimizarea trezoreriei prin digitalizare, cu accent pe conectivitatea bancară și abilitățile speciale pe care digitalizarea le-o conferă trezorierilor. 

„În digitalizarea trezoreriei, totul se bazează pe conectivitate, în mod special cu băncile partenere, dar și cu sistemele interne ale corporației. Pentru trezorierii corporatiști, care intenționează să devină mai eficienți și să își optimizeze procesele, acest subiect al conectivității este din ce în ce mai important. Vom vedea astăzi împreună cum conectivitatea bancară facilitează digitalizarea trezoreriei și ce puteri speciale le aduce trezorierilor. 

Conectivitatea și integrarea sunt la baza soluțiilor noastre, fie că integrăm trezoreria cu sistemele interne, de contabilitate sau ERP ale companiei, sau dacă utilizăm librăria noastră extinsă de formate de plăți și conectori bancari pentru a conecta companiile la universul de bănci și conturi bancare și pentru a facilita flow-ul de date, informații financiare și plăți între trezoreriile companiilor și bănci. 

Folosind Kyriba ca agregator de conectivitate, se obține conectivitate imediată și în timp real la bănci pentru extrase de cont, plăti, confirmări și raportări. Ceea ce oferă Kyriba este așa numită Connectivity-as-a-Service, unde conectivitatea este implementată, monitorizată și administrată de noi, ca parte a serviciului pe care îl oferim. Kyriba gestionează integral conectivitatea, tot ce avem nevoie de la companie este lista de bănci la care aceasta dorește să se conecteze”, a precizat Ionuț Grama.

În continuare, colegul său, John Vincent, a realizat un demo, pentru a ilustra modul în care soluția Kyriba ajută companiile să își cunoască și controleze lichiditatea, să își automatizeze plățile, să ia decizii de finanțare sau investiție și să gestioneze riscul financiar.

Guillaume Macczak, Consulting CFO & GBS Services Associate Partner, EY România, ne-a prezentat câteva dintre punctele cheie ale studiului CFO Imperative.

 „Responsabilitățile unui CFO trebuie să rămână acelea de a proteja, a optimiza și a crește businessul, însă în viitor se va schimba modul în care acestea vor fi implementate. 

În următorii trei ani, liderii financiari din România trebuie să devină mai degrabă parteneri de business pentru organizația din care fac parte, iar 78% dintre Directorii Financiari români se așteaptă să fie implicați destul de mult în strategia de dezvoltare și execuție, în timp ce 69% dintre ei se așteaptă să fie implicați într-un proces de inovare a procesului de business, care să aducă noi oportunități de profit. 

Scopul CFO-ului viitorului este să aducă valoare organizației printr-o strategie axată pe trenduri și scenarii; acesta trebuie să acționeze agil, proactiv și să fie motivat de nevoile clienților (70%), să identifice oportunități de digitalizare (inteligență artificială, data & analytics) la costuri cât mai scăzute (56%).”

Studiul a fost realizat la sfârșitul anului 2021, după mai mult de un an de experiență de lucru în condițiile pandemiei COVID-19.  Aproximativ 100 de lideri din domeniul financiar au fost intervievați pentru a înțelege echilibrul provocator pe care  trebuie să îl negocieze în fiecare zi – ajutând la stabilizarea companiei pe termen scurt, creând condițiile potrivite pentru creștere pe măsură ce ieșim din criză și construind rezistența de care compania va avea nevoie pentru a trece prin următoarele cicluri.

În cea de-a doua parte a evenimentului, a avut loc un panel de dezbatere moderat de Anton Niculescu, Managing Partner, Inulta, la care au participat: Ioana Birta, Mircea Sânceanu, Bogdan Cojocaru, Valentin Bratu și Iulia Sbiera.

„Obiectivul departamentului financiar este să fie loc pentru toată lumea: atât pentru cei ambițioși, care doresc să promoveze rapid, și cei care au alte priorități personale și vor să își termine munca în cele opt ore. Este important să vedem lucrurile în ansamblu. Facem lucrurile mai interesante pentru că digitalizarea, transparența și adaptarea la piață fac parte din misiunea noastră organizațională. Ca să putem face față, trebuie să colaborăm bine ca echipă. Este un proces continuu acela de a automatiza acele procese repetitive și care ne obligă să facem munca mai interesantă zi de zi. Nu este ușor procesul de schimbare, dar mă străduiesc să le aduc colegilor în vedere partea favorabilă: aceste schimbări sunt inevitabile. Sunt anumite taskuri pe care o persoană nu le poate face la fel de bine ca un robot – automatizarea e o oportunitate, dar și o resposnabilitate, pentru că trebuie să facem eforturi să ne adaptăm”, a punctat Ioana Birta, CFO, TeraPlast Group.

La rândul său Mircea Stânceanu, CFO, Farmec, a subliniat că un CFO trebuie să lucreze în strânsă colaborare cu board-ul companiei: „Suntem într-o perioadă în care lumea e debusolată, de exemplu, există rupturi în lanțul de achiziții. Ce facem în astfel de situații? Noi avem un produs ce conține un ingredient unic, cu un singur furnizor, pe care l-am comandat în noiembrie și nu a ajuns. Ce ne facem în acest caz? Rolul CFO-ului este fantastic, dar trebuie să facă echipă cu board-ul companiei. Trebuie să te reinventezi mereu, iar pentru asta trebuie să ai oameni (…). Din păcate, există mulți antreprenori la care, în momentul în care ei zic că ajung sus, apare această autosuficiență, dar și dorința de mai mult. Dar dacă nu faci nimic, nu ai cum să obții mai mult. Atunci ai cea mai mare nevoie de CFO, care să întrebe liderul ce vrea să facă.”

„Ce înseamnă curba de creștere ca deviză «dacă nu crești, mori»?”, l-a întrebat Anton Niculescu Managing Partner, Inulta, pe Bogdan Cojocaru, CFO, CEMACON.

„Cred că e foarte important ca cel care gestionează datele să înțeleagă procesele. Trebuie să îți dai seama unde ai impactul cel mai mare. Majoritatea de aici putem spune că Excel e prietenul nostru cel mai bun, dar cred că ar trebui să mergem la alt nivel. De exemplu, noi folosim instrumente de business intelligence ce ne oferă acces la date în timp real. Aceste instrumente scurtează din proces și nu mai ai nevoie de atât de multă muncă și de rapoarte (…) Dacă ne uităm la trecutul Cemacon, acum doi-trei ani, ne întrebam dacă mai putem crește și unde putem ajunge. Nu este suficient să rămâi într-un loc; piața se schimbă, oamenii vor produse mai performante, apar noutăți legislative, trebuie să ai cadrul în care să creezi produse noi”, a explicat Bogdan Cojocaru.

Valentin Bratu, Managing Partner, Inulta, a punctat în cadrul panelului de debatere care sunt diferențele de priorități ale directorilor financiari din companiile românești și cele internaționale: „Ca direcție, nu cred că diferă foarte mult. Viziunea și ce își doresc departamentele financiare din România și cele occidentale sunt destul de similare, însă la noi nu cred că CFO-ului i se dă permisiunea să ia deciziile liber. Când vine vorba de digitalizare, mi se pare că în Europa de Est sunt umplute niște goluri, dar cei responsabili nu se uită la proces holistic, ca să vezi ce anume trebuie să digitalizezi. Majoritatea companiilor planifică în Excel, pentru că nu s-au uitat atent la proces, și astfel ajung să umple niște mini-goluri. Abilitățile CFO-ului trebuie să crească cu cele ale echipei.”

În finalul „CFO Conference Cluj-Napoca”, Iulia Sbiera, CFO, Pehart Grup, ne-a explicat cum putem analiza datele astfel încât să luăm cele mai bune decizii pentru business.

„E important să ne uităm de la un capăt la altul: care e decizia pe care vrei să o iei și unde ai tu o problemă. Selectezi, începând de la finalitate, care sunt datele la care vrei să te uiți. După ce ai văzut un scenariu de bază, cu analiza care pleacă istoric, vei începe să lucrezi diverse alte scenarii. Noi rulăm aceste sensitivități pe diverși parametri și vedem care sunt scenariile. Ne ducem până la extreme, pentru a ne da seama cum putem acționa în astfel de situații. Atunci când facem analizele de genul acesta, noi folosim Excel – asta pornește de la felul în care au fost experiențele noastre anterioare. Chiar și Exelul poate să facă mult mai mult decât majoritatea dintre noi folosim – poți să faci automatizări bune acolo, poți să faci modelări bune acolo. Însă e important să selectăm ceea ce este cu adevărat relevant; plecăm de la ce vrem să obținem, selectăm-filtrăm datele, începem să rulăm scenarii și apoi luăm decizii.”

CFO Conference Cluj-Napoca  este un eveniment organizat de BusinessMark.

Ediția din mai 2022 s-a bucurat de susținerea partenerilor: Inulta, EY România, CEMACON, DocProcess, Cabot Transfer Pricing, Kyriba

Evenimentul a fost susținut de: Camera Consultanților Fiscali

Suportul tehnic a fost oferit de SCS – Schinkel Conferințe Soluții

Partenerul de mobilitate al evenimentului a fost Avis România

Parteneri media ai evenimentului au fost: Spotmedia, Ziarul Bursa, Contzilla, Transilvania Business, Financial Market, Jurnalul de Afaceri, Belgian Luxemburg Romanian Moldovan Chamber of Commerce – BEROCC, Express de Banat, Global Manager, Finzoom, Top Business, MATEK, spatiuconstruit.ro, All About Jobs, Arad24.net, Debizz, Revista Piața, administrație.ro, Digital Business, Ziarul 21

Citește și:

„Companiile care nu se adaptează la nevoile generațiilor millennials și z pierd lupta privind atragerea talentelor”. Iată care au fost cele mai importante subiecte dezbătute în cadrul „Magnetico 2022”

Digitalizarea, elementul esențial în transformarea departamentului de resurse umane. Iată cum a fost la prima ediție a Sibiu HR Vibes, după doi ani de pandemie

Specialiștii de resurse umane clujeni s-au reunit la „Cluj-Napoca HR VIBES” 2022, pentru a discuta despre tendințele de muncă ale viitorului

Specialiști din companii de top s-au reunit la „Tax & Finance Forum 2022”, pentru a discuta cele mai recente noutăți fiscale și legislative, cu impact local și internațional

reTAG – a retail, FMCG & e-commerce conference for the modern world. Viitorul sectorului de vânzări este digital, însă nu trebuie să neglijăm factorul uman

CFO Conference 2022: Rolul CFO-ului modern- de la ”retrospective looking” la ”prospective looking”

Rolul CFO-ului este în schimbare, precum este și mediul de business. Noile tehnologii, automatizarea redefinesc atât rolul CFO-ului, cât și pe cel al specialiștilor din departamentele financiare.

Digitalizarea este una dintre priorități pentru majoritatea directorilor financiari, însă procesul este unul complex. Dincolo de raportarea financiară, cea non-financiară capătă un rol tot mai important, cu atât mai mult cu cât se află în strânsă legătură cu accesul la investiții. Data & analytics stau la baza deciziilor financiare în cadrul departamentului financiar al viitorului, dar acestea, în stare brută, pot fi dificil de interpetat și înțeles și pot conduce spre decizii ineficiente.

La nivel de plăți, procese și operațiuni, viitorul este mai aproape decât credem, iar lucruruile avansează rapid. Mai mult de atât, la nivel internațional, situația macroeconomică, corelată cu cea a României, necesită o analiză atentă.

Tranzacțiile de pe piață, investițiile, fuziunile și achizițiile, dar și creșterile de prețuri la materiile prime, la utilități, creșterile dobânzilor și creșterea inflației sunt toate elemente ce intră în analiza atentă a unui CFO.

În acest context, privim la viitorul companiilor, prin ochii CFO-ului viitorului, acordând atenție contextului actual și particularităților sale, pe 16 mai 2022, în cadrul CFO Conference Cluj-Napoca, eveniment hibrid, ce va avea loc onsite la Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca și virtual pe MyConnector. Evenimentul reprezintă o platformă importantă pentru a obține insights de la companii de top și de a afla bune practici de la profesioniști din domeniu.

Costul biletului ON DEMAND este 100 lei + TVA. Pentru achiziționare, vă rugăm să completați formularul, aici!

BusinessMark are plăcerea să vă anunţe organizarea unei noi ediții a TAX & FINANCE FORUM, ce va avea loc pe 10 mai 2022, în format hibrid, atât „onsite” (Hotel Radisson Blu București), cât și online (pe platforma MyConnector). Experiența “in person” va fi completată de cea virtuală, participanții având facilități de networking, chat și zonă expozițională.

În cadrul evenimentului, adresat atât companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public, vom aborda cele mai importante aspecte și noutăţi legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Vom prezenta și analiza, alături de experți din cele importante companii de consultanță: tendințe legislative și fiscale la nivel internațional, strategia fiscală a României si armonizarea legislației românești cu cea globală, aspecte legislative în contextul digitalizării ANAF, principalele modificări și reglementări ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, prețurile de transfer în 2022 la nivel internațional și local, TVA – tendințe, provocări legislative, deducere, ajustări, rambursare, achizițiile intra-grup și TVA, abordarea ECJ, trenduri jurisprudențiale, exemple practice, tematica abordată în controalele fiscale în perioada recentă și provocările practice ale contribuabililor, facilitățile fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, RO e-factura, RO e-transport, SAF-T, aspecte privind rezidența fiscală, Stock Option Plan, munca remote & munca de oriunde – abordare fiscală și legislativă, conformarea persoanelor fizice, aspecte fiscale privind principalele beneficii salariale, noutăți privind sponsorizările, optimizare fiscală și evaziune fiscala, aspecte privind comunicarea cu autoritățile fiscale, holdingul în România, legislație de mediu și inspecții de mediu, legislație vamală, noutăţi legislative în domeniul contabilităţii și raportării financiare internaționale.

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali

Costul biletului ON DEMAND este 150 lei + TVA. Pentru achiziționare, vă rugăm să completați formularul, aici!

Statelor membre li se oferă premisele să implementeze zero TVA pentru produsele esențiale – alimente, produse farmaceutice sau produse de uz medical. Consiliul Uniunii Europene tocmai a adoptat Directiva care permite ”reformarea” cotelor de TVA în întreaga Uniune Europeană și oferă statelor membre flexibilitate în stabilirea cotelor. Cutia Pandorei a fost deschisă. Statelor le va reveni responsabilitatea găsirii acelui echilibru fin între atingerea obiectivelor de politică socială, care să ofere avantaje concrete contribuabililor, consumatori finali sau firme, sau în atingerea obiectivelor de politici verzi și neafectarea veniturilor bugetare sau respectarea neutralității TVA. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că gestionarea mai multor cote creează complexitate și potențează litigiile privind corectitudinea aplicării cotelor de TVA și variațiile lor în limitele aceluiași sector, mai ales când se pune problema unor diferențe de cotă pentru produse aflate în concurență. Iar aici, noile instrumente de audit fiscal în timp real (SAF-T, E-Factura) în curs de implementare la nivelul administrației fiscale creează pârghiile unei detectări mai rapide ale diferențelor de cote şi tratament de TVA aplicabile pentru produse similare sau identice, la nivel de sector, sau cel puțin aceasta pare să fie direcția.

Revizuirea cotelor de TVA este un proiect la care se lucrează de multă vreme la nivelul Consiliului UE, intenția forurilor europene fiind aceea de a oferi guvernelor mai multă flexibilitate în stabilirea şi adoptarea cotelor reduse de TVA, dar și în îndeplinirea priorităților generale ale Uniunii Europene (în principal reziliența sistemului de sănătate, Pactul verde european și tranziția digitală). Practic, vorbim despre prima reformare a cotelor de TVA  într-o istorie de aproape 30 de ani. 

Noua Directivă a actualizat și modernizat lista bunurilor și serviciilor pentru care sunt permise cote reduse de TVA (anexa III la Directiva de TVA), pentru a ține cont și de transformarea digitală a economiei. Actualizarea listei a fost determinată de o serie de principii, cum ar fi interesul consumatorului final și interesul general. Toate derogările existente, care au permis anumitor state membre să aplice cote preferențiale pentru anumite produse sunt deschise acum tuturor statelor, cu condiția respectării unor condiții similare. Directiva conține și o nouă dispoziție, care va da statelor membre permisiunea de a reacționa rapid în circumstanțe excepționale, cum ar fi pandemiile, crizele umanitare sau dezastrele naturale.

Tot Directiva stipulează că produselor dăunătoare mediului, cum ar fi combustibilii fosili și îngrășămintele, nu li se vor mai putea aplica cote reduse, începând cu 1 ianuarie 2030 și, respectiv, 1 ianuarie 2032.

Noile prevederi au intrat în vigoare chiar pe 6 aprilie 2022 – la publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

Statele membre vor continua să aplice cota normală sau standard de cel puțin 15%, dar vor putea aplica două cote reduse de cel puțin 5% la maxim 24 din categoriile de articole cuprinse în lista din anexa III la Directiva TVA – de exemplu apă, medicamente, produse farmaceutice, produse de sănătate și igienă, transport de persoane, cărți, ziare și periodice. De altfel, noua Directivă introduce 10 categorii noi în anexa III, cum ar fi: livrarea şi instalarea de panouri solare, îmbrăcăminte şi încălțăminte pentru copii, scaune auto pentru copii sau biciclete. Multe din categoriile existente dobândesc un domeniu de aplicare mai larg – de exemplu, transmisiunea în direct pe internet a unor evenimente sportive sau ore de exerciții fizice, atunci când sunt transmise prin internet, bunuri ecologice. În plus, fiecare stat membru poate stabili o cotă super-redusă (mai mică de 5%) și o scutire cu drept de deducere (cota 0%) pentru produsele care să acopere nevoile de bază, precum alimente, medicamente, produse farmaceutice, dar și panouri solare.

Veștile bune trebuie însă tratate cu atenție – o structură fragmentată a cotelor de TVA nu va face decât să crească complexitatea, atât pentru companii, cât și pentru administrația fiscală, care trebuie să fie gardianul aplicării corecte a Legii. Ori, așa cum vedem din exemplele anterioare, scăderile cotelor de TVA nu au adus o reducere a evaziunii sau fraudei şi nici o creștere a veniturilor bugetare.

Cum se văd reducerile de cote de TVA în buzunarul consumatorului? Experiența arată că prețurile răspund mai mult la majorările de TVA decât la scăderi. Potrivit unui studiu privind incidența modificărilor de cote de TVA asupra prețurilor, se pare că prețurile sunt de două ori mai sensibile la o creștere de TVA, decât la o scădere a cotei – pentru aceleași produse, cu același procent de creștere/scădere. Totodată, asimetria prețurilor este reflectată și în profiturile operatorilor economici. Concret, firmele cu rate mai mici de profitabilitate tind să transfere mai mult creșterile de cote de TVA prin prețul către consumatori, comparativ cu scăderile. Apoi, același studiu mai arată că asimetria persistă pe termen lung, chiar la câțiva ani după eliminarea unei reduceri de cote de TVA. Cu alte cuvinte, reducerile cotelor de TVA nu au întotdeauna chiar efectele scontate, cel puțin nu la nivelul consumatorului final.

În concluzie, diversificarea structurii de cote reduse de TVA poate să ridice probleme și din punctul de vedere al neutralității TVA, atunci când produse similare aflate în concurență unele cu altele, pot fi subiectul unor cote diferite de TVA. Toate acestea fac ca soluția succesului noii Directive să stea în modul în care statele, deci și România, vor înțelege să acceseze beneficiile unor structuri flexibile ale cotelor reduse de TVA și cum le vor transpune în legislațiile naționale.

[divider height=”30″ line=”1″]

Material de opinie semnat de Georgiana Iancu, Partener, Coordonatorul Departamentului de Impozite Indirecte, EY România

[divider height=”30″ line=”1″]

Citește și:

Opinie Deloitte România: Mult așteptata amnistie a datoriilor fiscale rezultate din reîncadrarea diurnelor în venituri salariale

Mihai Petre, EY România: Scutiri de taxe vamale şi TVA pentru relocarea fabricilor din Ucraina, Rusia, Belarus în România

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Indexul OLX al locurilor de muncă – predicții în piața muncii pentru 2022

Cristina Săulescu, Cabot Transfer Pricing: Popriri fiscale greșite – cinci recomandări pentru contribuabilii corecți, care au fost popriți în mod eronat

Opinie Deloitte România: Cerințe noi de reglementare în industria bancară – constrângere sau oportunități de dezvoltare?

CFO Conference 2022: Rolul CFO-ului modern- de la ”retrospective looking” la ”prospective looking”

Opinie Deloitte: Cetățenii ucraineni beneficiază de acces liber la piața muncii din România

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

➡️ www.facebook.com/BusinessMark/
➡️ www.linkedin.com/company/businessmark
➡️ www.instagram.com/business.mark/
➡️ blog.business-mark.ro
➡️ business-mark.ro/

Credit foto: Pexels.com

[divider height=”30″ line=”1″]