Principalele concluzii de la Tax & Finance Forum 2025: provocările cu care se confruntă companiile și schimbările fiscale așteptate pentru anul viitor

Lideri din departamentul financiar s-au reunit pe 17-18 noiembrie 2025, la o nouă ediție a Tax & Finance Forum, eveniment în cadrul căruia experți din cele mai importante companii de consultanță prezente pe piața românească au oferit soluții practice de adaptare la noile obligații fiscale și strategii de optimizare fiscală în cadrul legislativ actual.

Evenimentul organizat de BusinessMark la București a inclus o conferință de o zi și 5 seminare a câte două ore, în cadrul cărora specialiști ai unor companii precum: EY România, BDO România, Crowe, NNDKP și NOA, ce au acoperit cele mai de interes subiecte de fiscalitate pentru mediul de afaceri.

ZIUA I – CONFERINȚĂ

PRIMA SESIUNE

Miruna Enache, Partener, Liderul Diviziei de Asistență Fiscală în Tranzacții, EY Romania, a deschis prima sesiune a conferinței, vorbind despre lecțiile de la inspecțiile fiscale.

„Voiam să plec de la ultimul raport făcut de ANAF pentru semestrul 1 și să vedeți ce creștere fantastică a colectării raportează ANAF – cu 13-14% și cu 130% față de 2022. Ce vor să facă în continuare este foarte clar pentru toată lumea: vor să continue să facă cât mai multe inspecții și să se uite pe acele neconcordanțe și notificări de neconcordanță trimise către firmele noastre și, unde, ei spuneau că au identificat posibile erori. De foarte multe ori, când primiți o astfel de notificare, acestea par să fie luate copy-paste. Există acolo puncte ce trebuie adresate, situații pe care ei le adresează pentru controale. Toți cei care ați făcut declarații de SAF-T v-ați întrebat ce se întâmplă cu ele. Există niște zvonuri că au început să se proceseze, că ANAF a început să se uite la ele și sperăm să se ajungă acolo unde s-a ajuns în anumite state europene și să nu mai pună întrebări de bază. Am sesizat și neconcordanțe la completarea Declarațiilor D101 și recomandarea este de a răspunde la întrebările lor cât mai precis posibil, pentru a elimina motivele de control. Cele mai des întâlnite probleme în inspecțiile fiscale sunt nedeductibilitatea la cheltuielile cu serviciile, clasificarea greșită a serviciilor. Am învățat că trebuie să ne facem documentație. Că, deși suntem în secolul AI, trebuie să avem, în continuare, hârtii. Trebuie să avem e-Factura și să avem pregătire în avans pentru inspecțiile fiscale. Nu aș recomanda nimănui să vină decizia de impunere pentru a reacționa”, a spus ea.

Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a prezentat noutățile privind prețurile de transfer și acordurile de preț în avans (APA):

„Primim, în continuare, întrebări despre ce este un APA și dacă e obligatoriu. Nu este obligatoriu, însă este un mecanism prin care vă puteți reduce riscurile fiscale. Anterior anului 2025, nu prea au fost modificări fiscale pe partea de prețuri de transfer. Anul acesta sunt, iar prima se referă la APA, care se va putea aplica și retroactiv. În plus, conducătorul inspecției fiscale, dacă societatea e în inspecție fiscală și depune cererea de aplicare retroactivă, decide dacă se poate suspenda inspecția. Acordul de Preț în Avans este un acord între autoritatea fiscală și contribuabil, prin care se stabilesc prețurile intra-grup pentru o anumită categorie de tranzacții intra-grup. Un APA nu se poate depune decât pentru un singur tip de tranzacție intra-grup. APA-ul ne permite să avem o predictibilitate fiscală – dacă am un APA încheiat pentru o tranzacție intra-grup, înseamnă că Fiscul nu mă va putea verifica pentru acea tranzacție pe perioada în care este valabil acordul. APA-ul presupune realizarea unor pași, primul fiind discuția preliminară: vedem, exact, care este opinia ANAF privind tranzacția intra-grup pentru care vreau să depun APA. Clienții vor să aibă această întâlnire, astfel încât să știe cum vede autoritatea fiscală acea tranzacție și să transmită mai departe către grup informațiile, pentru a putea lua o decizie”, a spus ea.

A urmat Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe Romania care a susținut o prezentare cu tema: „Măsuri de igienă fiscală – de la necesitate la dificultăți practice”, cu focus pe: criterii de risc, inactivare contribuabili, cesiune părţi sociale, activ net negativ.

„ANAF se ocupă de curățenie și vrea să mai adauge noi criterii de risc fiscal la utilizarea mijloacelor moderne de plată, avertizarea timpurie capacitate financiară de a achita obligațiile fiscale, informații/fapte înscrise în cazierul fiscal. Se va declara inactivitate dacă nu există cont bancar sau cont Trezorerie și nu au fost depuse situațiile financiare în termen de 5 luni de la termenul legal. ANAF va fi parte activă din dizolvarea și lichidarea companiilor și va interveni, în mod direct, în colaborare cu ONRC, atunci când sunt companii declarate inactive de ANAF și care nu se reactivează la un an de la data inactivării. Totodată, ANAF poate interveni pentru a declanșa procedurile de dizolvare după expirarea termenului declarat la ONRC, dacă nu și-au reluat activitatea. Această măsură se aplică atât pentru situația în care nu figurează cu obligații fiscale restante, cât și în situația în care figurează cu obligații fiscale.  Astfel, ANAF are obligația de a obține și utiliza toate informațiile sau documentele pentru stabilirea obligațiilor fiscale și întreprinde măsuri privind recuperarea acestora.”

Dan Bărăscu, Head of Tax, Partener, BDO Romania, a introdus trei puncte nevralgice ale Codului Fiscal, oferind interpretări, capcane și soluții.

„Unul dintre aceste puncte vizează afiliații. Pot fi afilieri între Persoane Fizice, doar dacă sunt soț-soție sau rude până la gradul III. O Persoană Fizică poate fi afiliată cu o Persoană Juridică sau Persoanele Juridice pot fi afiliate între ele, în funcție de criteriul minim de 25% deținere directă/indirectă de titluri de participare sau drepturi de vot sau în funcție de control – controlul este definit de norme, prin administratori / personal de conducere comun, capacitate de decizie. Pentru justificarea controlului, se iau în considerare contractele, actele constitutive, procuri, contracte de muncă/prestări servicii. Pot exista situații de afiliere și când nu vă gândiți. La cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, anumite venituri pot fi neimpozabile, cu anumite clauze. Dacă sunt înregistrate distinct în contabilitate, ele devin nedeductibile fiscal. Cele care nu sunt identificabile le calculăm în funcție de prorată. Dar ce facem într-un an în care avem cheltuieli, dar nu avem venituri? Dar în situația inversă? Când vorbim despre divizarea parțială, ne referim la desprinderea din societatea cedentă a una sau mai multe ramuri de activitate către una sau mai multe societăți existente/noi, rămânând cel puțin o ramură de activitate. Pentru ca o ramură să fie desprinsă în regim de neutralitate, ea trebuie să fie o entitate capabilă să funcționeze prin propriile mijloace, fără o intervenție semnificativă, fără modificarea structurii de business. Însă, la noi, trebuie îndeplinite niște condiții cumulative”, a spus el.

În continuare, reprezentantele PwC România, Adina Vizoli, Partener, Servicii de Consultanță Fiscală, și Ioana Bara, Director, au vorbit despre provocările pe lanțul comercial din perspectiva TVA – practica și deciziile CJUE.

„Avem din ce în ce mai multe declarații fiscale și informative care trebuie să cuprindă date ale operațiunilor desfășurate. ANAF a anunțat că 500 de mari contribuabili vor fi supuși verificărilor fiscale – un exercițiu destul de amplu. Ținând cont de amploarea exercițiului, sunt foarte multe teme la care e important să ne uităm, iar dacă vorbim de TVA, trebuie să ne uităm atât la legislația națională, cât și la deciziile CJUE, care ne oferă interpretări ce sunt obligatorii atât pentru organul fiscal, cât și pentru mediul de afaceri. Când vorbim de tranzacții în lanț, trebuie să urmărim structura lanțului comercial și să cunoaștem toți partenerii de pe lanț. De ce? Este foarte important să știți dacă, în acel caz, este o tranzacție pentru care trebuie să puneți TVA iar dacă nu aplicăm TVA și beneficiem de o scutire, acea scutire să nu poată fi pusă la îndoială de către organul fiscal, când vine într-o verificare. Interpretările CJUE ne oferă mai mult ghidaj decât Ordinele de ministru. Acestea sunt actele normative ce sunt verificate primordial de organele fiscale atunci când fac verificări”, a spus Adina Vizoli.

Ioana Bara a continuat: „Când vorbim despre remediile rapide, avem un regulament ce precizează anumite prezumpții: acestea presupun că autoritățile trebuie să dovedească proba contrarie, iar documentele pot fi altele decât cele menționate expres de către lege. Mai nou, avem în premieră o hotărâre ce se bazează pe principiul neutralității fiscale și care menționează că realitatea economică e mai importantă ca formalismul documentar – să avem o procedură consistentă prin care să stabilim clar care sunt documentele, în funcție de cine este furnizorul. Practic, trebuie să reținem că avem nevoie de o procedură consistentă și să înțelegem că, odată cu implementarea quick fixes, un singur document nu mai este suficient. Ca atare, e bine să ne pregătim din timp, să facem o radiografie a tranzacțiilor desfășurate și, având în vedere că aceste tranzacții pot fi verificate ușor de către inspectori, o simplă clarificare nu strică.”

Nadia Oanea, Owner, Tax & Training, a vorbit despre implicații fiscale ale serviciilor intragrup, în lumina practicii inspecțiilor fiscale, a Ghidului OCDE privind Prețurile de Transfer, a măsurilor din Pachetul 2 și a deciziilor recente ale CJUE.

„Este un an cu foarte multă incertitudine fiscală. Legat de deductibilitatea serviciilor și de practica inspecțiilor, aș vrea să sintetizez problema cu o singură frază: principala suspiciune a autorităților sunt base erosion și profit shifting. 90% din inspecțiile fiscale se leagă de serviciile intragrup. Aș vrea să ne uităm la justificările în drept. Avem articolul 25, care face referire la regula generală de deductibilitate a cheltuielilor. Articolul 11 statuează tranzacțiile între persoanele afiliate, care se realizeze conform principiului valorii de piață. Avem cerința că serviciile trebuie prestate în fapt, ceea ce induce ideea de documentare a prestării efective. Punctul 5 alineat 13 din norme comasează 2 puncte din ghidul OECD. În noiembrie 2025, România și-a actualizat raportul de țară privind prețurile de transfer de pe site-ul OECD. Avem și un nou ghid privind prețurile de transfer pe site-ul ANAF. Acesta ne spune că practica controalelor se focusează pe analiza serviciilor intragrup și că, în timpul controalelor, se pot solicita documente suplimentare. Avem o legislație ce ne trimite la ghidul OECD, iar aceasta este foarte importantă pentru utilizare în justificarea serviciilor intragrup. Trebuie să îndeplinim două teste: identificarea prestării serviciilor intragrup și determinarea remunerației în condiții de valoare de piață.”

Un alt subiect abordat în prima sesiune a vizat regimul fiscal al Stock Option Plan în Romrânia. Astfel, Radu Chiran, Partner, Suciu Partners, a precizat: „2025 a fost marcat de o reașezare la nivel de personal. Astfel, una dintre provocările companiilor a fost și retenția angajaților, chiar și cu atribuții suplimentare. Ei trebuie să fie recompensați, iar Stock Option Plan este un instrument de reținere a angajaților valoroși. Dacă ne uităm la definiția din Codul Fiscal, este un mecanism de motivare pe termen lung și presupune dreptul angajaților de a cumpăra sau primi acțiuni/părți sociale la un preț preferențial sau cu titlu gratuit. El este aplicabil atât societăților pe acțiuni, cât și celor cu răspundere limitată. Programul trebuie să cuprindă minim un an între dreptul acordării și exercitării acestui drept. Perioada de un an se mai numește și perioada de vesting – este o perioadă în care angajatul trebuie să îndeplinească condițiile de performanță menționate. Cine poate beneficia? Angajații, administratorii și directorii. Freelancerii și colaboratorii externi, cei care lucrează pe contracte de prestări servicii, nu pot beneficia de această facilitate fiscală. Poate emite sau transmite titlurile de participare persoana juridică angajatoare sau persoana juridică afiliată ei. Avantajele sub forma dreptului la stock options plan nu sunt incluse în categoria veniturilor salariale impozabile, la momentul acordării sau exercitării acestora. Impozitarea se efectuează doar în ceea ce privește dividendele sau la vânzarea titlurilor de participație (impozit aplicat pe câștigul de capital. În plus, nu sunt incluse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la momentul acordării sau exercitării.”

A DOUA SESIUNE

Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a susținut o prezentare cu tema: „Cum să ajungi dator la ANAF, de două ori mai repede.”

„Subiectele ANAF pentru finalul anului 2025 vizează: cheltuielile nedeductibile, ca fiind efectuate în favoarea asociaților, plus impozitarea venitului din alte surse; cenzurarea acordării facilității fiscale pentru sponsorizări; neconcordanțele dintre D101 și D300; ajustările de TVA pentru imobile sau ajustările pentru bunuri lipsă din gestiune. Care este rețeta de mare impact aplicată de ANAF? Începem cu verificarea documentară, care este o procedură fulger ce se soldează cu o decizie de impunere. Primul ingredient incendiar este decizia de impunere din verificarea documentară. Al doilea sunt deciziile de instituire a măsurilor asiguratorii. Practic, dacă ești dator la ANAF, din secunda unu ai conturile blocate. În verificarea documentară, contribuabilul nu este notificat că a început. Când primești Notificarea de transmitere a documentelor și informațiilor, verificarea documentară este deja spre finalul ei. O verificare documentară poate dura și 24 ore. Pe de altă parte, măsurile asigurătorii trebuie emise numai în cazuri excepționale. Articolul 213 din Codul de procedură fiscală scrie că aceste măsuri se iau în cazuri excepționale, respectiv în situația în care există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă sau să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.”

În continuare, Raluca Buciuc, Director | Partner | Romania | Valuation360 & Advisory Services, Colliers Romania, a vorbit despre taxa pe proprietate.

„De câțiva ani se vorbește despre trecerea pentru impozitarea proprietății imobiliare către baza valorii de piață. Nici în 2026 nu se va face această trecere în mod real, dar se vor face niște modificări, care ne apropie de sumele pe care va trebui să le plătim – zice Guvernul – din 2027. Pentru clădiri, lucrurile se modifică. Pe zona de clădiri rezidențiale, se făcea deosebirea între persoane fizice, persoane juridice și modul de utilizare. Persoanele juridice nu vor putea declara un apartament, o casă, ca proprietăți rezidențiale, ci ca fiind clădiri comerciale. Din schimbarea încadrării proprietății rezidențiale pentru persoane juridice, impozitul sare, datorită acestui procent aplicat. Pentru persoane fizice, se modifică baza impozabilă. Astfel, în funcție de natura și vechimea imobilului, majorarea taxei poate fi între 80 și 150% pentru sectorul rezidențial. Se lucrează la platforma E-proprietatea – intenția e foarte nobilă: a aduce laolaltă informații de la toate autoritățile din România. Însă întrebarea este cine are, totuși, valoarea de piață? Poate doar notarii, însă se pune problema cât de legal este, în contextul legislativ din România, ca toate tranzacțiile, cu toate documentele, să ajungă într-o bază de date relativ publică. Chiar dacă va fi legal, mi-e greu să cred că va fi gata în curând. Va fi complicat pentru că, sigur, complexitatea datelor este foarte mare, iar modul de estimare pentru calcularea bazei de impozitare e diferită. Ne punem și întrebarea dacă, din punct de vedere economic, e fezabil.”

Theodor Artenie, Counsel, Head of Tax, Kinstellar, a adus în discuție stimularea fiscală a investițiilor strategice, precizând că: „Există diverse pârghii prin care Guvernul, cu fonduri proprii sau atrase, susține anumite tipuri de industrii pe care le consideră vitale, prioritare. Acest program de investiții este încă în discuție. Vrem să susținem dezvoltarea agriculturii și a producției industriale, vrem să stimulăm economia în zonele mai slab dezvoltate, vrem să asigurăm securitatea aprovizionării cu materii prime critice și să facilităm investițiile pentru consolidarea capacităților de producție a medicamentelor critice. Cum facem asta? Introducem un pachet de măsuri fiscale cu titlu general și spunem că vom încuraja cercetarea-dezvoltarea și, dacă acel proces generează rezultate deosebite, dăm o supra deducere de 200%. Investițiile strategice de tip greenfield trebuie să aibă o valoare de la 250 milioane lei sau 50 milioane lei pentru zonele mai puțin dezvoltate. Durata facilității este pentru 5 ani, la care mai pot adăuga încă 2 ani. La nivel conceptual, sună foarte bine.”

Alexandru Aparaschivei, Partener, NNDKP Consultanță Fiscală, a discutat, în cea de-a doua sesiune, despre așteptarea legitimă în aplicarea TVA.

„Va fi o modificare, însă depinde de cât de repede se mișcă Parlamentul. Jurisprudența CJUE pare mai problematică, pentru că au dat, pe această cazuistică, dreptate statelor și mai puțin contribuabililor. Întrebarea ar fi: ce este așteptarea legitimă și cum funcționează? Așteptarea (încrederea) legitimă este derivată din principiul securității juridice, recunoscut în dreptul administrative-fiscal, cât și în dreptul internațional al investițiilor. Vorbim despre încrederea că autoritățile nu vor acționa arbitrar și că vor respecta promisiunile, regulile și cadrul normativ existent la momentul luării unei decizii sau efectuării unei investiții. De exemplu, dacă ANAF ți-a dat ceva în scris, ar trebui ca, data viitoare când vine la tine, el să își mențină părerea. ANAF, în exercitarea dreptului de apreciere, ar trebui să ia în considerare opinia emisă în scris, actul administrativ – decizia de impunere, SFIA – sau hotărârile judecătorești definitive. Trebuie să fie o situație de fapt similară, dată aceluiași contribuabil sau plătitor. Totodată, dacă există diferențe între starea de fapt fiscală și informațiile din opinia scris, el poate trece peste părerea exprimată anterior.”

În continuare, Alexandra Brehui, Software Implementation Manager, Pluriva, a vorbit despre soluțiile ERP ca ajutor de încredere al departamentului economic. Astfel, ea a precizat: „Primul meu proiect de implementare a fost o digitalizare a unei companii din zona HoReCa. Cea mai mare provocare a fost să conving contabilul că ceea ce implementăm este ceea ce trebuie. Este important ca oamenii să înțeleagă că ceea ce le livrăm este util, pentru a le câștiga încrederea. I-am pus acestui contabil la dispoziție numeroase rapoarte și a înțeles foarte clar că sursele pe care le transformăm în declarații sunt corecte, coerente și urmează surse logice de raportare. Astfel, i-a rămas mai mult timp pentru prevenție, pentru strategii. Toate informațiile se leagă între ele și nu mai este nevoie de intervenția altor profesioniști. Fiecare utilizator își vede bucățica lui, iar noi ne integrăm cu toate informațiile în mod unitar. Pluriva este instrumentul de lucru potrivit pentru toate departamentele unei companii, care le permite să își desfășoare activitatea eficient, integrând în munca lor toate informațiile financiar-contabile fără ca acest lucru să le îngreuneze activitatea.”

Grigore Constantinescu, Internal Audit Partner, NOA, a încheiat cea de-a doua sesiune vorbind despre importanța auditului intern.

„Auditul Intern se transformă dintr-o funcție de control și verificare într-o funcție de parteneriat și dezvoltare a business-ului. Cu toții știm că există mai multe funcții de control: avem primul nivel care reprezintă activitățile curente de control, al doilea nivel este risk management-ul companiei, iar al treilea este Auditul Intern. Rolul Auditului Intern este să înțeleagă unde se află compania, unde vrea să ajungă, adresează dacă gestiunea riscurilor este corelată cu viziunea managementului și dacă activitățile de control sunt puse în practică adecvat. Astfel, Auditul Intern vine și aduce valoare adăugată în cadrul companiei. Nu poți fi un auditor bun dacă nu urmărești niște principii cheie – cum ar fi competență, obiectivitate, independență și păstrarea confidențialității informațiilor pe care le accesezi.

Procesul de Audit Intern este unul ciclic, începe cu evaluarea riscurilor potențiale, definirea și derularea misiunilor, urmărirea implementării recomandărilor, pentru ca apoi să fie actualizată matricea de evaluare a riscurilor și procesul să fie luat de la capăt. O temă de audit foarte solicitată de management este legată de strategia și managementul financiar din companii. Prin aceasta verificăm dacă există bugete și modalitatea de întocmire a acestora, atât la nivel de business, cât și la nivelul locațiilor operaționale. Apoi analizăm oportunitatea introducerii centrelor de cost, pentru o evidență mai clară a profitabilității fiecărei locații și urmărirea performanței fiecăreia. De asemenea, ne uităm și la strategia de finanțare a activității și analizăm sistemul de gestionare integrată a întregului proces prin ERP. Este foarte important să înțelegem că Auditul Intern nu se ocupă doar cu activitatea Departamentului Financiar – acesta vizează toate departamentele. La final, se emite un raport de audit, ce se prezintă conducerii entității și se aprobă de către aceștia.”

A TREIA SESIUNE

Corina Mîndoiu, Partener, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY Romania, a deschis cea de-a treia sesiune a conferinței vorbind despre beneficiile fiscale.

„Această oază de beneficii fiscale oferă oportunități pentru angajatori, dar cred că trebuie înțelese de către companii. Mi-am propus să trecem printr-o serie de beneficii salariale pe care le întâlnim, de obicei, în organizații. Acestea sunt: Stock Option Plans, tichete și beneficii pentru hrană, vacanță și timp liber, familie și educație, sănătate și wellness, viitor financiar. O zonă de beneficii se referă la vacanța și timpul liber pentru angajați. M-am gândit la un beneficiu care, în trecut, deși era 100% neimpozabil fără nicio limită, pe măsură ce i-am făcut publicitate, se pare că și cei de la Ministerul de Finanțe au devenit mai conștienți de existența acestei prevederi în Codul Fiscal și i-au introdus limite: este vorba despre contravaloarea serviciilor de turism pe care angajatorii le pot suporta pentru angajați și pentru familiile acestora, inclusiv transportul. Acestea le permit angajatorilor să deconteze și servicii de vacanță în străinătate. Atenție la tot ce înseamnă limitele permise de legislația fiscală, atunci când ne gândim la un beneficiu salarial sau la altul. În mod special, cu privire la hrană sau la servicii de turism, vorbim despre contravaloarea lor și, aici, este o zonă gri despre cum analizează ANAF acest beneficiu.”

A urmat Cristina Săulescu, Director Accounting & Tax, Baker Tilly Romania, care a adus în discuție  impactul inovațiilor tehnologice emergente asupra conformității și raportării fiscale.

„Suntem forțați să ne digitalizăm, dar trebuie să înțelegem și de ce facem această digitalizare forțată. Poate că nu suntem pregătiți pentru aceste procese, însă am înțeles cu toții că sunt imperativ necesare aceste schimbări. Chiar dacă acum nu ni se pare, va fi spre binele nostru, al tuturor, să facem acești pași. A crescut din ce în ce mai mult complexitatea reglementărilor fiscale. Știți deja cu toții în ce ritm se schimbă, cum sunt interpretările, volumul și caracterul tranzacțiilor a crescut și el. A crescut partea de economie și tranzacții digitale – totul este digital acum. Raportările s-au complicat. Prin urmare, trebuie să ne digitalizăm. Trebuie să înțelegem, să acceptăm și să implementăm tehnologii de inteligență artificială. Lucrurile nu se opresc la ChatGPT. Tehnologiile emergente sunt: AI și Machine Learning, Robotic Process Automatization (RPA), Big Data și analiza predictivă, blockchain și registre distribuite și cloud computing. Inteligența artificială este folosită de mari companii, inclusiv pentru a realiza declarațiile fiscale”, a spus ea.

Narcisa Chirilă, Tax Partner, PKF Finconta, a prezentat reperele fiscale pentru 2025 – modificări fiscale publicate și măsuri tranzitorii.

„În ceea ce privește plafonul pe impozitul microîntreprinderilor, am avut la începutul anului 2025 o diminuare a plafonului la 250.000 euro de la 500.000 euro, iar în 2026 vom avea o diminuare la 100.000 euro. Prin urmare, la finalul anului, toate societățile care vor să aplice acest regim trebuie să verifice veniturile înregistrate de întreprinderile legate, pentru a vedea dacă mai pot aplica acest regim anul viitor. Pe lângă plafon, trebuie să se asigure că respectă și celelalte condiții din legislație. Acest regim micro este opțional și poate fi aplicat o singură dată pe durata de viață a unei companii. Odată ce o firmă a ieșit din sistemul micro, fie prin opțiune, fie pentru ca a depășit plafonul, și a devenit plătitoare de impozit pe profit, nu mai poate reveni ulterior la regimul micro. Această trecere este definitivă. Regulile de ieșire din sistem în cursul anului se păstrează și în 2026. De exemplu, dacă în cursul anului 2026 sunt realizate venituri mai mari de 100.000 de euro, compania va datora impozit pe profit: trecerea se face începând cu trimestrul în care plafonul a fost depășit.”

Veronica Duțu, Tax Consultant & Owner, Unioncont Expert, a susținut o prezentare despre bugetarea anuală ca instrument de leadership financiar.

„Un buget puternic construiește viitorul unei companii și o protejează de posibile crize. Bugetarea anuală este procesul prin care compania își planifică veniturile, cheltuielile, investițiile și fluxul de numerar pentru următoarele 12 luni. Când ne uităm la principiile fundamentale ale bugetării, trebuie să facem o planificare pe date, nu pe intuiție. Să ne uităm la cel puțin ultimii doi ani și să lucrăm pe scenarii: optimist, realist și pesimist. Trebuie să facem o distincție clară între costuri fixe și costuri variabile. Costurile fixe trebuie suportate din banii companiei, indiferent dacă compania produce sau nu în luna respectivă. De multe ori, avem profit în companie, dar nu avem bani să ne plătim facturile și datoriile la stat. Neavând o predictibilitate a banilor din companie, la un moment dat ne putem trezi că nu mai avem cum să ne susținem datoriile. Trebuie să implicăm fiecare departament din companie și să luăm bugetele pe fiecare departament și să le reunificăm la nivel de companie. Nu e suficient să avem un buget pus pe hârtie, ci să îl întocmim și analizăm lunar. Trebuie să conectăm bugetul la strategia companiei – sunt companii care se dezvoltă, în special în ceea ce privește inteligența artificială,  sunt bani mulți investiți până când produce cu adevărat. Până se face optimizarea de costuri, compania are nevoie de sume mari.”

Loredana Ilea, Director Impozitare Indirectă, Deloitte România, a vorbit despre digitalizarea fiscală – unde suntem în încotro ne îndreptăm.

„Primul pas în digitalizare este, astăzi, depunerea declarațiilor exclusiv online și comunicarea prin intermediul SPV. Asta în teorie, pentru că, în realitate, ni se mai cere dosarul printat și ștampilat. Un pas foarte mare a fost legarea AMEF la ANAF, care a devenit obligatorie începând cu 2021. Apoi a venit SAF-T. Am trecut prin acest hop și a venit e-Factura, care este obligatorie pentru toate persoanele stabilite în România, începând cu 2024. După aceasta, a venit e-Transport, tot în 2024, pentru comerțul internațional. Există o grămadă de date raportate prin e-Transport, iar acum au început cei de la ANAF să dea notificări inclusiv pe transporturi încheiate. E-TVA este, în prezent, suspendat, însă el pare că adună toate cele menționate într-un singur loc. Încercăm să punem cap la cap toate informațiile raportate, astfel încât să avem o coerență a datelor. Ce urmează? Valorificarea datelor de către ANAF prin teste de consistență, reconcilieri și analize de tip big data. Urmează alinierea și cu tendințele europene. Din 2030, vom avea o extindere de raportare în domeniul e-Factura în domeniul intracomunitar și vom avea o raportare digitală în timp real, în momentul în care va avea loc tranzacția”, a spus ea.

Inga Ţîgai, Tax Partner, CEE Head of Tax & Legal Technology, KPMG Romania, a încheiat a treia sesiune a conferinței vorbind despre fiscalitatea augumentată prin AI – de la e-Factură și clasificare tarifară la impozitul pe profit și facilitățile R&D.

„Datele trebuie să rămână într-un spațiu securizat. E foarte greu să vii și să blochezi accesul la inteligența artificială în companii, mai ales că oamenii s-au obișnuit să o folosească, astfel că, mai degrabă, trebuie să găsești un spațiu securizat în care să ajungă aceste date. Din experiența mea, companiile greșesc nu pentru că asta își doresc, ci pentru că fiecare se ocupă de bucățica lui. Poate este nevoie de un Agentic AI care să se uite peste date și să le guverneze cu grijă. Nu mai e deja un moft să avem Agentic AI în companii. Angajații nu mai vor să mai facă aceleași lucruri. Cei care se alătură acum în companii vor să facă lucrurile diferit – AI generativă crește productivitatea, reduce munca repetitivă și face mai ușoară atragerea de talente. Mai mult, simplifică procesele, scade rata de eroare și aduce un plus clar de eficiență. AI-ul identifică rapid riscurile și ajută companiile să rămână în linie cu cerințele de conformitate. În plus, oferă răspunsuri rapide pe teme fiscale și eliberează echipa pentru activități cu adevărat importante. Unul este să facem un lucru de dragul unei conformări și alta este să facem asta cu un avantaj de business în minte. Acum, învățarea este graduală pentru că și tehnologia evoluează. Conversia datelor a fost o mare problemă la începutul acestor raportări fiscale.”

ZIUA II – SEMINARE

Specialiști din cadrul EY Romania au susținut un seminar cu tema: „Pregătiți pentru 2026: Tendințe fiscale, digitalizare și conformare”.

Astfel, Călin Stan (Partener, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL), Amelia Toader (Director, Departamentul de Impozite Internaționale), Gabriela Băncescu (Director, Departamentul de Prețuri de Transfer), Georgiana Constantin (Director, Departamentul de Impozite Indirecte), Daniela Neagoe (Senior Manager, Departamentul de Impozite Indirecte), Geanina Ciorâță (Senior Manager, Departamentul de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale) au discutat despre: extinderea APA și eficientizarea MAP; impozitul minim global; impozitul pe venit în era digitală; reglementările privind Defrișarea și taxa CBAM: Impactul asupra operațiunilor de import/export; profilaxia riscurilor fiscale – anti-abuz în practica ANAF; digitalizare fiscală 2025.

Specialiști din cadrul BDO Romania au susținut un seminar cu tema: „Închiderea anului fiscal 2025 și estimarea posibilelor modificări fiscale ale anului 2026”.

Astfel, Dan Bărăscu (Head of Tax, Partner) și Claudiu Ioniță (Tax Director) au abordat subiecte precum: aspectele rămase neclare la calculul impozitului pe profit/IMCA/ICAS în 2025; modificările TVA 2025 prezentarea principalelor modificări și a aspectelor rămase neclare (modificări cote/regimuri de impozitare); impozitul pe venit – surse de risc vs practica autorităților fiscale (reîncadrarea veniturilor din activități independente, beneficii extrasalariale – zona gri a avantajelor în natură, teambuilding, abonamente medicale, cazare, platforme benefits, autoturisme folosite și personal, protocol vs. avantaje în natură), reguli în afara Codului fiscal (diurnă șoferi, plafoane CASS/CAS, anumite facilități sectoriale); prezentarea și estimarea posibilelor modificări fiscale pentru anul 2026 (impozitare dividende, limitări deductibilitate cheltuieli intragrup, impozit pe venit).

Specialiști din cadrul Crowe Romania au susținut un seminar cu tema: „Austeritatea fiscală, prezent și viitor. Cum se simte la nivelul contribuabililor şi cât de pregătiți suntem pentru modificările fiscale”.

Astfel, Cristiana Oprea (Senior Tax Manager), Mihai Erculescu (Senior Tax Manager) și Mitel Spătaru (Tax Partner) au adus în discuție: aspecte practice recente şi modificări privind impozitul pe profit; impozitarea dividendelor; impactul modificărilor privind cota de TVA şi implementarea Directivei IMM; lărgirea bazei de impozitare a CASS şi modificări în sfera impozitului pe venit.

Specialiști din cadrul NNDKP au susținut un seminar cu tema: „Tranzacții intra-grup”. Astfel,  Alexandru Aparaschivei (Partener) și Lucian Barbu (Partener) au discutat despre: aspecte de reglementare internațională și națională privind prețurile de transfer, cu relevanță pentru tranzacțiile financiare; abordări recente ale ANAF în cadrul controalelor efectuate asupra tranzacțiilor financiare; constrângeri corporative în contextul Pachetului 2 de măsuri fiscale; aspecte privind TVA & vamă în contextul tranzacțiilor intra-grup; abordări recente ale ANAF în cadrul controalelor.

Specialiști din cadrul NOA au susținut, în a doua zi a Tax & Finance Forum 2025, un seminar cu tema: „Prețurile de transfer: Conformare și reziliență în fața noilor cerințe ale ANAF”. Astfel, Adrian Simionescu (Transfer Pricing Director) și Andrada Bejan (Senior Tax Consultant) au discutat despre: poziționarea autorităților cu privire la prețurile de transfer în anul 2025; digitalizarea ANAF și colectarea de informații; gestionarea operațională a prețurilor de transfer; adaptarea dosarului de prețuri de transfer la schimbările actuale (ce și câte informații prezentăm în dosar?); cum ne raportăm la documentația pregătită de grup.

Participarea la eveniment a echivalat cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali.

Evenimentul a fost organizat de BusinessMark

Parteneri ai evenimentului au fost: EY România, BDO România, PwC România, Crowe România, Cabot Transfer Pricing, NOA, Kinstellar, Colliers România, NNDKP, PKF Finconta, Suciu Partners, Baker Tilly, Tax & Training, Dobrinescu Dobrev SCA, Unioncont Expert, Pluriva

Evenimentul a fost susținut de: Camera Consultanților Fiscali

Parteneri de tehnologie: StarTech Team, Enjoee, SCS – Schinkel Conferinte Solutii, 4pay.ro

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: Spotmedia.ro, Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, Digital-Business.ro, PRwave, Spațiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, România Durabilă, AngajatorulMeu.ro, MATEK, BusinessVoice, Business Press