Studiu: 58% dintre studenți nu se simt pregătiți să își construiască un brand personal și consideră că facultatea nu le-a oferit un sprijin real. Principalele concluzii ale conferinței ForwardEdu 2025
Lideri din mediul de business și educațional s-au reunit, pe 24 noiembrie 2025, la prima ediție a „ForwardEdu”, eveniment ce a adus în discuție beneficiile unei colaborări a sistemului educațional – mediul de business, în contextul vitezei transformărilor de pe piața muncii.
Pe scena conferinței, organizată de BusinessMark și Asociația ReMark, au urcat peste 20 de lideri ce au subliniat necesitatea ca învățământul să se adapteze la decalajul de competențe – soft skills, orientare practică – evidențiat de piața muncii și, de asemenea, au explorat soluțiile inovatoare, precum învățământul dual, integrarea Inteligenței Artificiale în procesul de educație și consilierea vocațională timpurie, ca răspuns la aceste provocări.
PRIMA SESIUNE
Costin Tudor, CEO, wherewework, a deschis prima sesiune a conferinței, prezentând rezultatele studiului „Vocea Studenților din România – Cum se aliniază pregătirea academică a studenților cu nevoile reale din companii.”
„Sunt peste 1.300 de studenți care au răspuns sondajului, dar și 340 de profesioniști HR și am încercat să înțelegem cum arată situația actuală. 24% dintre tineri spun că informațiile pe care le primesc în timpul facultății sunt aplicabile doar parțial. Principalele zone de decalaj semnalate sunt hard skills – lipsa actualizării conținutului (24%), soft skills – comunicare, adaptabilitate și lucru în echipă (41%), orientare practică – lipsa exercițiilor aplicate (35%). Când vine vorba de practica universitară, doar 44% dintre studenți spun că au participat la un astfel de stagiu. Lăsând la o parte cadrul academic sau informațiile pe care le primesc la stagiile de practică, 64% dintre ei afirmă că experiențele informale, precum voluntariatul, proiectele sau activitățile extracurriculare, au contat mai mult decât studiile în sine.
Unul dintre studenți a spus că a aflat ce înseamnă un CV bun de pe TikTok, nu de la facultate. 58% dintre studenți nu se simt pregătiți să își construiască un brand personal, iar facultatea nu le-a oferit un sprijin real. 47% dintre studenți se informează de pe canalele clasice despre locuri de muncă, precum platformele online, 28% se bazează pe recomandări personale și doar 14% spun că universitatea le oferă informații despre joburi sau internship-uri.
Dacă este un mesaj pe care l-am luat din ce ne-au răspuns studenții este că ei își doresc o educație care să îi pregătească pentru viață, nu doar pentru examene. Studenții încep să se uite inclusiv la zona financiară și beneficii. De asemenea, a scăzut valoarea simbolică a diplomei – e utilă, dar nu își face utilitatea până la capăt”, a spus el.
În continuare, Giorgiana Matei, Head of Human Resources, Airbus Aerostructures, a vorbit despre importanța programelor de învățământ dual:
„De cele mai multe ori, suntem prinși cu stingerea incendiilor, atingerea obiectivelor, însă uităm să ne uităm spre lucruri de bază, ceea ce ne afectează pe termen mediu și lung. Pe lângă hard skills, pe care le câștigăm fie la universitate, la locul de muncă, fie prin training-uri, avem nevoie și de soft skills, care se schimbă cu o viteză uluitoare. Proiectul de care sunt cea mai mândră este Școala Profesională Germană Kronstadt, lansat în 2012. A fost prima școală profesională din România în regim dual, cu personalitate juridică. Este un demers frumos, dar foarte greu. Îi susținem prin burse, mese, echipament de lucru. Timp de trei ani, tinerii fac practică la noi în companie și, de multe ori, rămân la noi în companie după. Este un sentiment extraordinar să vedem că ei învață, că își doresc să lucreze în companie și devin niște angajați foarte buni. Am avut și un program de practică de vară, iar tinerii au mers atât în producție, cât și în departamentele suport, prin care le-am arătat ce înseamnă să lucrezi într-o companie. Internii au stat pe lângă colegi, dar au făcut și training-uri, sesiuni de mentorat, astfel încât să fie o experiență valoroasă”, a spus ea.
Dana Dobrescu, Manager Corporate and Government Affairs România, Mondelēz International, a vorbit despre proiectul „Gustă cu atenție”, din perspectiva mâncatului conștient pentru un stil de viață sănătos.
„Când am lansat acest proiect, nici nu știam cum să îi spunem, însă ne-am dat seama că este un program de transformare, ce a avut un impact extraordinar. Am crezut întotdeauna în puterea companiilor de a transforma, dacă își doresc să transforme. De foarte multe ori, companiile operează cu programe sociale legate de misiunea companiei, însă succesul unui proiect e dat de a fi un proiect pliat nu doar pe misiunea companiei, ci și pe expertiză și pe nevoile societății. Vorbim de peste 10 ani despre mindful snacking cu experți din domeniu. După 5 ani de la lansarea proiectului, am învățat că o schimbare nu vine cu forța, ci trebuie să întâlnim elevii acolo unde sunt ei. Să îi sprijinim pe tineri să ia decizii informate și conștiente și să își formeze obiceiuri pe termen lung. Când le vorbim tinerilor despre ce înseamnă să mănânce cu atenție și cu intenție, îi învățăm să dobândească abilități pe care să le transfere pentru viața lor de zi cu zi, îi învățăm să aibă autonomie în alegerile zilnice. Atunci când gândim un proiect pe termen lung, proiectul pilot trebuie să fie nucleul. Trebuie să avem răbdare – nu am crescut de dragul de a crește, ci pentru că utilitatea proiectului s-a văzut foarte mult în vizibilitatea lui. Am constatat că tinerii au nevoie de respect înainte de a le cere să facă anumite lucruri.”
Andrei Stupu, Expert în Educație & Cercetător în Inteligență Umană, a continuat prima sesiune a evenimentului cu o prezentare despre ce generează educația.
„Un studiu care s-a propagat acum câteva luni pe LinkedIn spunea că a scăzut conștiinciozitatea tinerilor, însă acesta era făcut pe un număr mic de oameni. Generațiile definesc în mod diferit comportamentele. Avem opinii diferite despre cum se fac lucrurile, astfel că trebuie să avem grijă la cum facem studiile. De multe ori, noi spunem că avem un conflict valoric cu cei din afară. Însă avem și un conflict care se întâmplă în interiorul nostru. Când vorbim despre moralitate, înțelegem că lucrurile stau puțin diferit. Cea mai mare problemă a umanității cu care ne confruntăm acum este premisa excelenței morale – când facem ceva rău, creierul nostru este, din primul moment, setat pe a corecta: să spunem o poveste frumoasă despre noi. Astfel, vedem că unii oameni cred că valorile lor sunt mai importante ca ale altora. O generație este ceva ce este produs de generația anterioară – comportamentul actual este produs de interacțiunea cu locul care a generat comportamentul. Angajații tineri nu sunt doar cifre în statisticile despre muncă, în prezent, ci sunt copiii, nepoții noștri. Astfel, mi-am dat seama că cea mai mare problemă a noastră este cea a percepției privind ceea ce presupune educația. Educația nu înseamnă a înghesui informații în capetele oamenilor, ci a scoate la lumină, a scoate la iveală. Platon spunea că finalul educației este când omul ajunge la armonie”, a explicat el.
Cosmina Ciulei, Senior HR Professional, Adient Automotive Ploiești, a vorbit despre tranziția de la școală la carieră prin intermediul programelor de învățământ dual.
„De ce am ales noi învățământul dual? Prin 2016 am descoperit o penurie de talente peste posturi pe care noi le avem și care sunt mai puțin căutate în zilele noastre – 70% din personalul nostru se află în zona de producție. Am identificat, totodată, un proces de recrutare dificil, care nu aducea rezultate concrete, ceea ce a dus la echipe subdimensionate, iar angajații au devenit demotivați, ceea ce, implicit, a condus la creșterea ratei de turnover. Astfel, am evaluat atunci opțiunea de învățământ dual și, printr-o colaborare cu un liceu local, în 2018 am lansat prima clasă de învățământ dual. Acest program este o îmbinare între teorie și practică. La practică, elevii au fost prezenți în cadrul fabricii zi de zi, au realizat diverse activități, au fost premiați. Au fost foarte bine implicați în activitățile fabricii și au văzut cu ochii lor ce presupune angajarea la finalul studiilor. Ne-au transmis că această experiență a fost mult mai utilă ca partea teoretică a studiilor. Le-am oferit și pregătire teoretică – am adus seniori, o echipă profesionistă care i-au învățat toate aspectele job-urilor, însă am venit și cu partea practică: workshop-uri de dezvoltare personală, educație financiară. Ne-am gândit la tot ceea ce i-ar putea ajuta în dezvoltarea personală și profesională. La finalul celor trei ani ei primesc un certificat de pregătire profesională și au un loc de muncă asigurat.”
Prima sesiune s-a încheiat cu un panel moderat de Leonard Rizoiu, Fondator & General Manager, leoHR, la care au participat: Dalia-Maria Dărămuș (Centrul Național de Dezvoltare a Învăţământului Profesional și Tehnic), Adriana Pălășan (Supply Chain Management Center, ARILOG), Marinela Culea (Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”) și Alexandra Bălșeanu (Asociația GO-AHEAD).
Invitatele panelului au subliniat necesitatea dezvoltării și consolidării unui parteneriat între mediul de business și sistemul de învățământ, pentru a pregăti tinerii pentru inserția cu succes în piața muncii.
În acest context, Dalia-Maria Dărămuș, Director General, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, a precizat: „Parteneriatul și colaborarea sunt calea spre succes, mai ales în educație. În sfârșit, nu mai sunt în fața unui public care caută vinovați, ci care caută soluții. Este nevoie să arătăm că se poate și se poate doar în parteneriat public-privat. Lucrăm, în ultimii ani, la dezvoltarea de noi calificări, de noi competențe, pentru că tehnologia evoluează. Astfel, nu mai este nevoie doar de hard skills, ci și de soft skills. Se pune foarte mult accent pe munca în echipă, pe rezolvarea problemelor. Suntem într-un moment foarte bun al educației – acum o săptămână au fost aprobate noile metodologii cu privire la învățământul tehnologic. Învățământul profesional nu dispare – elevii vor putea dobândi calificări în continuare, însă puțin altfel. Trebuie să le oferim elevilor șansa de a-și continua studiile, așa cum doresc ei. Eram printre puținele țări din Europa care nu ofereau șansa continuării studiilor ușor. Elevii trebuiau să mai facă cel puțin un an și jumătate de școlarizare, astfel că ne-am gândit să fim în cerințele UE, și să le oferim șansa spre învățământ superior dual, în anumite domenii.”
La rândul său, Adriana Pălășan, Managing Partner, Supply Chain Management Center, Vicepreședinte ARILOG, a intervenit spunând că: „Împărțim în două atenția la personal: zona blue collar și departamentele suport, de la birouri. Există o discrepanță destul de mare între cele două abordări. Pentru noi, este extrem de important să există o relație foarte bună între cele două niveluri. Observăm o tendință în rândul companiilor de a dezvolta, din ce în ce mai mult personalul de pe nivelurile inferioare, să îi ajute să crească, atât în educație, cât și în atitudine, astfel încât să se dezvolte și pe plan personal, dar și să dobândească o satisfacție a locului de muncă. Se merge destul de mult și pe pregătirea zonei manageriale, pe care o simt că lipsește în companii.
Este important ca, la nivel de asociații de breaslă, să îi strângem pe cei interesați și să venim cu propunerea către licee. Cred că, pentru firmele mici sau foarte mici, care sunt dispuse să vină, să pregătească un angajat de care au nevoie, cu siguranță lucrurile se vor întâmpla. Lucrurile trebuie să se întâmple în mod constant, să se întâmple acum, nu peste trei ani. Companiile sunt dispuse să facă eforturi, însă cadrul existent trebuie să permită asociațiilor să fie o voce pentru cei pe care îi reprezintă. Este important ca școala să ne primească – noi să venim spre ei, nu ei spre noi, pentru că, astfel, lucrurile devin mult mai ușoare.”
În cadrul panelului s-a discutat și despre necesitatea actualizării competențelor pe care tinerii le dobândesc în școală. Marinela Culea, Director, Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”, Brănești, a explicat: „Elevii au nevoie de partea de adaptabilitate – să se poată adapta într-o companie și să fie mai ancorați în piața muncii. Este necesar să fie învățați să lucreze în echipă. Referitor la învățământ profesional dual, majoritatea elevilor care sunt înscriși în învățământ dual sunt elevi care, poate, nu sunt obișnuiți cu o evaluare națională, astfel că acel an în plus de studii le era benefic. Prin acel an în plus, poate ajungea la același nivel de învățământ cu elevii de liceu. Decalajul de teorie este imens.
Sunt director al unui liceu preponderent agricol și, foarte mulți ani, m-am confruntat cu această percepție și a trebuit să le explic elevilor că nu e nicio rușine să ajungă într-un liceu tehnologic, să învețe să facă ceva. Elevii sunt deschiși dacă noi le explicăm de ce este important să avem astfel de specializări. Nu a fost greu să schimbăm mentalitatea elevilor, ci, mai degrabă, pe a profesorilor din gimnaziu – ei erau cei care le spuneau elevilor și părinților că este rău să ajungă la un liceu agricol. Le-am explicat copiilor ce pot face dacă finalizează o școală profesională, un liceu tehnologic, și am venit cu exemple profesionale. Toți profesorii ne aducem copiii acolo și avem încredere în ce se întâmplă acolo și avem încredere în partenerii noștri, fără de care aceste specializări nu ar fi existat.”
„Ce vedem, ce simțim în liceele cu care lucrăm și ce observăm și din rapoarte este că trendul, în acest moment, se îndreaptă foarte mult spre zona de soft skills și cu o supraspecializare, spre 2030, spre big data & AI. Că vorbim de motivație, de gândire critică, de autocunoaștere, vedem că toată această zonă este foarte importantă. Lucrăm foarte mult cu elevii din liceele tehnologice și, iar școlile profesionale acolo perspectiva este alta față de universitate. Am observat că sunt mulți tineri care ajung la facultate și nu știau ce caută pe zona tehnică. Pe zona liceelor lucrurile sunt mult mai diferite, pentru că ei se confruntă și acasă cu probleme – ei se tem foarte mult: se tem de ce urmează, se tem că ar putea să nu existe un loc pe piața muncii pentru ei. Nu sunt sigură că, fără o consiliere vocațională pornită foarte devreme – poate din școala gimnazială – vom putea să îi îndreptăm spre liceul și locul potrivit pentru ei. Acum câțiva ani am făcut un film, pentru a schimba mentalități, pentru a ajunge către părinți, către societate, către mediul de business, pentru că și o parte din mediul de business consideră că fără facultate nu poți reuși. Pentru copiii din aceste licee, succesul înseamnă a avea un job stabil, a-și putea susține familiile”, a spus, în continuare, Alexandra Bălșeanu, Fondator și Președinte, Asociația GO AHEAD, Director al GO-TECH Consulting.
A DOUA SESIUNE
Răzvan Bologa, Profesor al Departamentului de Informatică, Academia de Studii Economice, a deschis cea de-a doua sesiune a conferinței vorbind despre cum se poate introduce tehnologia în sala de clasă.
„E o mare diferență între tehnologia utilizată în clasă și tehnologia utilizată în școală. De cele mai multe ori, tehnologiile pe bază de AI nu prea ajung decât la câteva cercuri de robotică, de securitate cibernetică, la elevii care merg la olimpiade și concursuri. Industria 4.0 ne afectează astăzi și, spre deosebire de generațiile anterioare, care doar vorbeau despre asta, noi o și trăim. Apar job-uri noi, astfel că se impune ca toți cei care sunt în școli să devină familiarizați cu ceea ce presupune inteligența artificială și robotica. Viitorul sunt roboții umanoizi, roboții autonomi – tot felul de roboți ce vor înlătura job-urile clasice, cu care suntem obișnuiți. Vom vedea și contabili artificială, vom vedea roboți care vor înlocui medici. Însă asta nu va înlocui oamenii, ci vor crea mai multe locuri de muncă, însă problema este că educația clasică nu va fi adecvată pentru a pregăti oamenii pentru viitoarele locuri de muncă. Robotica s-a transformat dintr-un domeniu vertical într-unul orizontal, care afectează toate profesiile. Suntem într-o epocă în care folosirea roboților se va accentua în viitor. Astfel că va fi necesar ca toți tinerii să știe robotică, însă nu toți tinerii, nu toate cadrele didactice sunt atrase de acest domeniu. Răspunsul este adaptive learning, ce oferă accesul unui proces de învățare personalizat”, a spus el.
Au urmat Raluca Stamate, Talent Acquisition & Employer Branding Manager, Rompetrol – KMG International, Dorina Zara, Production Unit Manager, Rompetrol Rafinare, și Marian Petre, Mechanical Coordinator, Rominserv (Rompetrol), care au vorbit la prima ediție #ForwardEdu despre proiectele prin care pot atrage noi talente în organizație.
„Vorbim despre educație și despre impactul pe care îl avem ca organizații în a educa, a forma, noile promoții de specialiști, profesioniștii care vor lucra, alături de noi, în companii. În 2001 a început acest program de traineeship cu o mână de oameni care s-au gândit să formeze următoarele generații de specialiști și să dea mai departe ceea ce știu. Pe lângă acest program, care a ajuns la cea de-a 25-a ediție, ne-am implicat și în alte proiecte, precum practica pentru elevi de la liceele tehnologice, practică pentru studenți, programul <<Școala Rompetrol>>. În 2022 am început și programul de învățământ dual. Pentru ca aceste programe să fie cu adevărat valoroase, mentorul are un rol esențial – este cel care le definește experiența, cheia în a face un program valoros sau nu”, a spus Raluca Stamate.
„Eu sunt un produs al acestui program – am început în 2014, iar acum consider că e o experiență extraordinară să fiu mentor. Este o plăcere și un câștig, pentru că, atunci când vin generațiile, rămâi mereu la curent cu ce se cere, dar ei se uită, totodată, la tine cu respect. Există și latura de dezvoltare personală – fiind în contact continuu cu ei, am șansa să le arăt că acest program are sens și vreau să îi încurajez să se autodepășească. Vine întrebarea: de ce învăț atâtea lucruri tehnice, atâta teorie, dacă nu o pun în practică? Aici venim noi, mentorii, care le arătăm practic acest lucru. Când intri în contact cu tinerii, e important să le dai libertatea ca, atunci când vor face ceva, să poată să continue chiar și dacă greșesc. Insist și să plece din locul prin care trec cu ceva în plus”, a adăugat, la rândul său, Dorina Zara.
„Am fost mentor și în programul de traineeship, dar când am devenit mentor în învățământul dual nu am știut în ce mă bag. Lucrul cu elevii de liceu e mai complicat decât cel cu tinerii de facultate – vin din alte medii și trebuie să îi înțelegi, trebuie să fii pentru ei și un părinte – trebuie ghidați și prin zona tehnică, dar și prin viață. Unii dintre ei, când au venit la noi, nici nu știau ce vor face în viitor. Acum am fost surprins să aflu că 50% dintre ei își doresc acum să facă o facultate. Pentru a avea succes, trebuie să te pliezi pe gândirea lor, pe mentalitatea lor, să îi faci să fie atenți. Dacă le capeți atenția, restul se rezolvă. E foarte important ca mediul de afaceri să investească în învățământ. Din prisma mea, ca tehnician, simt că, având astfel de copii, poți forma viitorii angajați după cum ai nevoie. Îi poți integra în organizație – asta este foarte important și le transmit să facă cu plăcere orice fac, oriunde se duc în viață”, a completat Marian Petre.
A urmat Andreea Preda, Responsabil Employer Branding și Recrutare, Pirelli Tyres România, care a vorbit despre proiectele realizate în parteneriat cu o instituție de învățământ: „Proiectul meu de suflet este un curs care a început de la întrebarea legată despre cum putem aduce industria mai aproape de universitate. Avem multe proiecte, programe de internship, prezentări, mergem în centre universitare și vorbim cu studenții, însă ne gândeam cum putem transmite acest know-how către ei. Astfel, de trei ani avem un curs în cadrul Facultății de Mecanică și Tehnologie din Pitești, la care se pot înscrie studenții în anul 1. Cursul este susținut de inginerii noștri, iar tinerii sunt surprinși de un proces complex ce intră în componența unei anvelope, de exemplu. Nu am găsit o altă variantă decât cursul să fie predat vinerea la ora 17:00, dar am fost surprinși că, la primul curs, din 50 de studenți înscriși au venit 30, iar la următorul au venit aproape toți. Veneam cu o nouă abordare și cred că aici este secretul. Noi, cei din industrie, să știm cum să transmitem mai departe know-how-ul. Cursul se întinde pe parcursul unui semestru și nu este susținut de un singur inginer. I-am dus pe colegii noștri un semestru la facultate, iar la final am invitat studenții la noi la fabrică, pentru a vedea partea practică a ceea ce au învățat tot semestrul. Puterea nu e în ceea ce știm, ci în ceea ce facem cu ceea ce știm.”
Andreea Drăgan, Co-founder, BusinessMark, Producer, Worksounds & CFOlogy, Președinte, Asociația ReMark, a discutat cu Pietro Cottarelli, National Director of Membership Experience, AIESEC Romania, și Albert Artemie, Coordonator Departament HR, Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS), despre cum văd tinerii piața muncii din România.
„Lucrez mult cu Generația Z și cu milenialii și observ că învățarea e diferită. Nu cred că sursa informației este problema – trebuie să ne obișnuim cu noile instrumente; nu putem ignora aceste oportunități. Ce facem în AIESEC este să ne concentrăm mult pe experiența practică. Da, este important să procesăm informațiile, dar cel mai important tip de învățare este prin experiența practică. Cred că universitățile și școlile ar trebui să se axeze pe dezvoltarea gândirii critice, astfel încât tânăra generație să poată înțelege ce fel de informație este utilă și care nu”, a spus Pietro Cottarelli.
La rândul său, Albert Artemie a completat: „În ultimii ani, învățarea s-a transformat în ceva mult mai personalizat. Valoarea nu vine din memorare, ci din modul în care punem sub semnul întrebării informația. Este o provocare sau o oportunitate – depinde cum privim lucrurile. Instituțiile trebuie să se adapteze; au nevoie de noi programe cadru. Da, avem nevoie de abilități soft, iar aceste abilități ne pregătesc pentru a intra pe piața muncii, deci este mai degrabă o oportunitate. În timpul facultății, a existat un mare interes din partea profesorilor față de Inteligența Artificială, care ar trebui integrată, dar într-un mod adecvat, benefic. Dacă interzicem AI-ul, acest lucru nu este doar nerealist, ci și contraproductiv. Deoarece multe companii folosesc AI, interzicerea acesteia în instituțiile de învățământ ar însemna că următoarele generații nu sunt echipate cu abilitățile adecvate pentru a intra pe piața muncii.”
„S-au schimbat foarte multe în educație. Merg foarte des în centrele de consiliere în carieră, unde învață cum să facă un CV, să se pună într-o lumină pozitivă și să se simtă pregătiți pentru piața muncii”, a spus, la rândul său, Leonard Rizoiu, Fondator & General Manager, leoHR.
Ultima parte a conferinței a fost dedicată unui panel moderat de Luiza Banyai, Member of Romanian Council Board, Romanian Diversity Charter, People Experience Expert & Companies Transformation Advisor, la care au participat: Paul Niță (ID Logistics România, ARILOG), Ioana Voinescu (BCR), Gabriela Folcuț (Asociația Română a Băncilor), Marian Crăciun (Universitatea din București), Teodora Mărăcineanu (Electrolux România) și Mihaela Mariș (Fundația The Duke of Edinburgh’s International Award România).
Contextul socio-economic are un impact semnificativ asupra educației, au fost de părere invitații din panel. În acest context, Marian Crăciun, Director, Departamentul de Consiliere și Orientare pentru Carieră, Universitatea din București, a precizat: „Este importantă adaptarea, iar un lucru care ar face lumea noastră mai bună ar fi un sistem național de consiliere, așa cum am văzut în alte țări. Având costuri destul de mari, nu a fost o fericire pentru decidenți. Acel sistem ar trebui să existe deasupra Ministerului Educației, deasupra Ministerului Muncii, deasupra Ministerului Industriei și să pună la dispoziția elevilor teste vocaționale, astfel încât alegerea liceului să nu mai fie o întâmplare, ci un plan de carieră. Același sistem ar trebui să vină în întâmpinarea elevilor de clasa a 11-a cu un sistem de testare, astfel încât alegerea facultății să nu mai fie o întâmplare. Același sistem ar trebui să permită absolventului să intre pe piața muncii cu mai multe informații despre compania în care se duce sau să facă o reconversie profesională așa cum se cade. Acest lucru ar trebui să fie posibil și la noi – sunt țări din UE în care lucrurile se întâmplă. Dacă resursele companiilor ar fi direcționate într-un sistem colaborativ, cei care ajung acolo ar fi mult mai bine pregătiți.
Sistemul de educație are nevoie de previzibilitate, de măsuri deștepte, de adaptare și de o legătură cu realitatea. Noi suntem departe de legătura cu realitatea. Facem consiliere de 27 de ani, dar în realitate sunt școli la țară care nu au văzut în viața lor consiliere. Consilierul este și psiholog și profesor și consilier și diriginte, în multe cazuri. După o cercetare actualizată recent, în mediul universitar este un consilier sau un psiholog la 7.800 de studenți. Gândiți-vă la ce ar trebui să facă un profesionist din acest domeniu pentru a ajunge la un student care chiar are nevoie de ghidaj.”
La rândul său, Gabriela Folcut, Director Executiv, Asociația Română a Băncilor, a explicat că: „E important să vorbim de piața muncii, dar cred că cel mai important este să vorbim despre educație. Vreau să vorbesc, mai degrabă, despre reziliență – reziliența nu înseamnă doar piața muncii, ci este și despre noi, ca persoane fizice, dar și despre reziliența economică. Reziliența este capacitatea noastră de a absorbi șocurile și de a reveni la starea noastră inițială. Capacitatea companiilor de a se dezvolta prin resurse proprii este limitată. IMM-urile preferă să se crediteze cu fonduri de la acționari, cu împrumuturi și recapitalizarea profitului. Din păcate, din această sferă, este un risc foarte mare pentru reziliența companiilor, pentru că atunci când avem o criză în economie, aici sunt cele mai afectate companii. IMM-urile au o productivitate cu 70% mai scăzută decât companiile mari. Productivitatea muncii în România este la jumătate față de productivitatea mediei Uniunii Europene. Putem avea o populație foarte bine pregătită și adaptabilă în piața muncii, dacă nu avem o educație corespunzătoare implementată? Avem 32% o rată a sărăciei și excluziunii sociale în România – 1 din 3 oameni din România sunt în prag de sărăcie în România, ceea ce înseamnă că nu sunt rezilienți în piața muncii. 20% din tinerii cu vârsta sub 26 de ani nu lucrează, nu sunt într-o formă de învățământ. Cum creștem reziliența fără o educație de bază? Să nu uităm că avem o treime din populație exclusă social. De aici, ajungem la carențele pieței muncii: o productivitate cu 70% mai scăzută ca a companiilor mari. Trebuie să creștem educația, educația digitală, financiară și antreprenorială. Această reziliență o putem crește la nivel individual, la nivel de companii și la nivelul întregii economii.”
„Transformarea pieței muncii aduce provocări. Vorbim de educație, trăim educație la ARILOG, cu asta ne ocupăm. La cine credeți că trebuie să fie mai întâi educația? La noi. Dacă noi învățăm ce este securitatea cibernetică, AI, asta vor învăța și copiii noștri. Nu e ușor să ne educăm noi pe noi înșine. Cu siguranță va fi greu și cel mai mare efort va trebui să vină de la adulți, de la profesioniști, și să le arătăm tinerilor ce știm să facem.
Alinierea așteptărilor dintre școală și mediul de business este esențială: durează, trebuie să fii deschis, să accepți că poate ceea ceea ce ști nu mai e suficient. Ne-am întâlnit, la un moment dat, cu studenții din Olanda și ei foloseau niște termeni pe care noi nu îi cunoșteam. În Olanda s-au aliniat mai demult așteptările – vrem să învățăm ca să intrăm în câmpul muncii, nu pentru note. Ascultarea activă este, de asemenea, esențială.
Job rotation funcționează în multe industrii. Dar cum ar fi un job rotation cu profesori în companii și profesioniști în școli? Cred că fiecare ar câștiga în experiența asta, la fel și copiii”, a spus Paul Niță, Director General, ID Logistics România, Președinte ARILOG.
Invitații din panel au subliniat și necesitatea de revizuire a competențelor necesare pentru viitor, dar și accesul la șanse egale pentru tineri, indiferent de mediul din care provin.
„Încă se vorbește despre viitor, însă viitorul este aici, îl trăim. Toate provocările discutate anul trecut în școli sunt deja aici. Adaptabilitatea ne privește pe toți, pentru că această criză educațională în care ne aflăm de ceva ani ar putea fi diminuată prin implicarea tuturor, în domeniul din care face parte fiecare. Este dificil să diminuăm inechitatea, pentru că nevoile sunt diferite, așteptările angajaților sunt diferite. Ce facem noi este să oferim același cadrul global internațional tinerilor, indiferent de unde provin ei. Asta înseamnă că un tânăr din mediul rural este, la finalul programului nostru, pe aceeași scenă cu un tânăr dintr-o școală privată. Învățarea experiențială este cea mai importantă. Limbajul, comunicarea, comportamentul tinerilor se schimbă de la o generație la alta atât de rapid, astfel că se spune că mentorul persoanei mentorate nu ar trebui să depășească 10 ani. Colaborarea reală este și ea foarte importantă – când identificăm o nevoie, înainte de a da startul unui program, să vedem deja cine face asta și, atunci, de ce să nu colaborăm unii cu ceilalți? Lucrurile se schimbă atât de repede încât în felul acesta, nu am mai rămâne în urmă atunci când implementăm”, a spus Mihaela Mariş, Vicepreședinte, Fundația The Duke of Edinburgh’s International Award România.
„Raportarea noastră de sustenabilitate a fost foarte mult despre oameni și cum reușim să punem împreună învățarea, pentru a crea capabilități reale de sustenabilitate. Experții abia acum sunt creați. Avem mai mulți piloni de sustenabilitate. Primul este tranziția verde – ne uităm altfel la proiecte. Pe zona de salariați, de comunități, venim cu programe care completează programa noastră de educație financiară. Au trecut pe la noi mai mult de 1.2 milioane de învățăcei, vizând fiecare categorie: grădiniță, școli, adulți. Avem și programe de robotică, de Inteligență Artificială. Acum am dezvoltat spațiile ZBOR, pentru a învăța tinerii cum arată viitorul. Sustenabilitatea ne arată cum creăm un viitor sustenabil și eficient pentru noi toți.
Să facem o revizuire a competențelor necesare pentru viitor, printr-o colaborare a instituțiilor de învățământ cu mediul de business. De exemplu, avem un obiectiv de țară în ceea ce privește sustenabilitatea până în 2030, astfel că această revizuire ne-ar putea ajuta să ne îndeplinim obiectivele, atât la nivel de organizații, cât și la nivel de țară. Mi se pare vital ca mediul de business să ofere oportunități de practică plătită pentru tineri și să se gândească la cât de accesibile sunt programele lor pentru anumite categorii. Să ne uităm și la persoanele cu dizabilități din perspectiva abilităților lor, de exemplu. Comunicarea, punerea împreună, hub-ul național și competențele pentru viitor sunt esențiale. Ar fi important ca mediul de business să fie un partener real în educație”, a completat Ioana Voinescu, Head of Sustainability Department, BCR.
Luiza Banyai, Member of Romanian Council Board, Romanian Diversity Charter, People Experience Expert & Companies Transformation Advisor, a avertizat asupra riscurilor adopției rapide a inteligenței artificiale.
„Cred că putem să facem mai bine sau mai structurat lucrurile în a defini ce înseamnă digitalizarea, în companiile în care lucrăm. Digitalizarea nici nu are un cadru european – cred că diferența este dată de abilități, nu de cunoștințe. E important să definim ce înseamnă digitalizarea pentru fiecare companie, școală, loc în care trăim, astfel că e important să înțelegem ce este pentru a înțelege ce se cere de la ea. Avem o adopție foarte rapidă a ceea ce presupune AI. Este foarte important să faceți diferența în ceea ce înseamnă AI generativ, agentic și agenți. E foarte de ajutor să înțelegem ce presupune fiecare, ce înseamnă învățarea, e de ajutor să ne aducem aminte că tehnologia ne este prieten, nu dușman și trebuie să o înțelegem”, a spus ea.
Evenimentul a fost organizat de BusinessMark și Asociația ReMark, asociație ce are ca scop a susține crearea unei legături puternice între mediul de business și cel educațional.
Partenerii evenimentului au fost: Globalworth, Rompetrol – KMG International, Undelucram.ro, Macromex, Merlin’s Vitamin Aqua
Evenimentul a fost susținut de: ARB – Asociația Română a Băncilor, Asociația ARILOG, Asociația Go-Ahead, The Duke of Edinburgh’s International Award România, AIESEC România, Liga Studenților Români din Străinătate
Partener de monitorizare: mediaTrust
Parteneri media: Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Portal HR, Revista de HR, AngajatorulMeu.ro, PRwave, BusinessVoice, Digital-Business.ro, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, EventsMax, Spațiulconstruit.ro, România Durabilă, Economistul, Business Press, Club Economic
