Supply Chain & Logistics Forum Timișoara 2025 – principalele concluzii. „Este momentul în care trebuie să fim mai mult proactivi decât reactivi – organizațiile să profite de context, să pregătească echipele”
Lideri din departamentele de supply chain și logistică s-au reunit, pe 13 noiembrie 2025, la prima ediție a proiectului „Supply Chain & Logistics Forum” organizată de BusinessMark la Timișoara. Pe scena evenimentului au urcat 14 experți din industrie, ce au vorbit despre strategiile de adaptare într-un climat economic volatil, marcat de nevoia de reziliență a lanțurilor de aprovizionare. Discuțiile au evidențiat rolul critic al tehnologiilor emergente – AI, automatizare, WMS – în creșterea eficienței, însă invitații au subliniat că factorul uman va rămâne motorul principal al inovației.
Specialiștii au punctat necesitatea trecerii de la o logistică strictă de tip „just-in-time” la modele flexibile, bazate pe stocuri de siguranță și pe o cultură organizațională în care greșeala este privită ca o oportunitate de învățare.”
Evenimentul a inclus două sesiuni de prezentări și două paneluri, moderator fiind Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.
PRIMA SESIUNE
Daniel Enache, Director Aftersales Supply Chain Central Europe, Dacia, a deschis prima sesiune a evenimentului vorbind despre puterea adaptabilității și proiectul de transformare demarat în cadrul companiei.
„Am lansat un proiect comun, împreună cu colegii din vânzări, prin care ne-am propus să le oferim clienților servicii de top. Am încercat în ultimii doi an diverse strategii pentru a forcasta partea de piese auto, însă anul acesta am schimbat total input-urile pe care le luam în calcul atunci când făceam forecast. Luăm informații de la marketing, de la vânzări, evoluții de piață, de prețuri și integrăm toate aceste informații pentru a crește eficiența forecast-ului. Am avut, în 2024, un proiect mare de digitalizare pe zona de depozite, implementare de Warehouse Management Systems. În momentul în care am început să extragem rapoarte digitale și obiective, am descoperit că doar 40% din warehouse data era real. În realitate, ne focusam mai mult pe eficiența depozitului decât pe respectarea termenelor. Am făcut un alt layout și, după 5-6 luni, suntem aproape de 100% – depozitele reușesc în fiecare zi să livreze aproape toate comenzile pe care le au în ziua respectivă. Ne-am dorit să fim cu un pas înaintea schimbării, să producem noi schimbarea. A fost un efort de echipă și am reușit să oferim clienților noștri valoare adăugată”, a explicat el.
A urmat Flavius Creț, Regional Branch Manager, Raben Group Romania, Vicepreședinte Asociatia ARILOG, care a prezentat proiectele Asociației. Astfel, el a precizat: „Cea mai importantă parte a activității ARILOG este despre studenți și despre cum putem da ceva mai departe. Consider că este extrem de important ca toți care vin din urma noastră să se conecteze cu mediul de business și să vadă ce înseamnă, cu adevărat, supply chain. Eu cred – și am observat în discuțiile cu studenții – că au nevoie de cineva să îi ghideze, să îi motiveze. Avem și programe de practică, programe de orientare în carieră. Ne dorim foarte mult să dăm ceva înapoi. Anul viitor vom avea un proiect dedicat studenților, unde au posibilitatea să învețe, să facă shadowing. Cred că este extrem de important ca ei să înțeleagă că, dincolo de proceduri și business, este componenta umană. Vom organiza și evenimente de networking unde ne dorim ca studenții să se socializeze cu comunitatea de business, să descopere unde se întâlnesc practica și teoria. Școala de vară este unul din cele mai frumoase evenimente ale Asociației, unde studenții au posibilitatea să meargă în depozite, să vadă operațiuni care, poate, în cadrul universității nu sunt atinse.”
În continuare, Miruna Rad, Supply Chain Business Unit Manager, Eastern Europe, Manhattan Associates, a vorbit la prima ediție a „Supply Chain & Logistics Forum” din Timișoara despre cum automatizarea poate facilita munca oamenilor din aceste departamente.
„Softul este unealta, dar noi, oamenii, suntem cei ce fac diferența. Țelul nostru este să vă punem la dispoziție soluțiile și platforma, astfel încât să reușiți să excelați în activitatea voastră. În ultimii 10 ani, focusul nostru a fost pe unificare – o singură platformă, conectivitate infinită. Avem echipă locală de peste 15 ani. Am fost și suntem implicați în numeroase proiecte, în străinătate și în țară, dar focusul nostru a fost piața din România. Expertiza dobândită ne ajută și ajută piața din România, pentru că există încredere că putem implementa. Noi implementăm cu echipe locale. Avem clienți din toate domeniile, din toate industriile și, cu fiecare întâlnire, învățăm de fiecare dată câte ceva. 7 din 10 retaileri globali folosesc Manhattan. 14 din 25 companii de fashion din întreaga lume ne-au ales. Depozitul Jumbo, recent construit în Popești-Leordeni, a fost de la început gândit pentru automatizare. Are o linie automatizată care gestionează direct comenzile din online. Timpul petrecut pentru pregătirea unui colet este de 15 minute la o medie de comandă de 30 de repere”, a explicat ea.
Un alt subiect abordat în cadrul evenimentului a vizat puterea preciziei în logistică. Astfel, Sorin Virtosu, Logistics Manager, RURIS, a precizat: „Am luat în 2022 decizia să facem implementarea WMS. Am făcut analiza la mai mulți furnizori și am ales Mantis. În 2023, am dat startul proiectului și a fost o muncă de echipă. Ceea ce ne-au spus implementatorii a fost că ar fi bine să facem implementările de sistem pe rând. Nu am ascultat, ci ne-am ambiționat să le facem în paralel. Timpul de implementare a fost de 9 luni. Ca să configurezi sistemul, trebuie să te joci în el, astfel încât să ajungi la un nivel de eficiență. Dacă nu faci testarea înainte, o vei face în live. Acum integrăm foarte rapid oamenii în zona de logistică – s-a simplificat cu totul acest proces. Suntem deja în momentul în care noi sunăm implementatorii și le spunem ce ne dorim, cum să fie raportul. Le spunem inclusiv cum ne dorim să fie pașii din scanner. Este mult mai simplu când ști tot ceea ce îți dorești, cum vrei să se întâmple lucrurile. Aveți nevoie de acuratețe în date, aveți nevoie de o mapare foarte clară a locației. De un an, avem sistemul implementat în depozit, iar eficiența noastră este cu 35-40% mai mare. Suntem mai aproape de clienții noștri. Avem un timp de răspuns mult mai rapid față de partenerii de transport și de cei finali. E important ca implementatorii să înțeleagă foarte bine nevoia mea, iar asta o faci prin testare. Recomand să alocați timpul pe capitole, să nu le suprapunem, pentru că nu este bine.”
În continuare, Cosmin Băroiu, Regional Director, Mantis România, Polonia și Țările Baltice, a despre succesul AI în supply chain, precizând că: „Realitatea actuală și data prezentă ne impun să ne pregătim pentru a fi compatibili cu poveștile frumoase din viitor. În zona de warehousing, vorbim de anumite lucruri care deja sunt la modă și în curs de implementare – vorbim de AI în relație cu sisteme de bună circulație a datelor, a cantităților de date, vorbim de robotică, de agenți AI, care vor ajuta la eficientizarea de procese, task-uri. Până la anul, vom vorbi despre o piață de investiții în AI, la nivel global, cu 60% mai mare ca acum 5 ani. Trebuie să ne pregătim, pentru că, până în 2030 o să adaptăm sisteme de analiză robotică AI. Ne așteptăm ca orice depozit să folosească roboți AI – să nu vă gândiți la un chatGPT, ci la un robot care te sfătuiește cum să schimbi un proces ca să te adaptezi la un sezon, de exemplu. Ar putea fi un robot AI care gândește ca un angajat cu foarte multă experiență în logistică. Tehnologiile care vor avea succes vor fi, probabil, pe partea de detecție și analiză video – un sistem care analizează depozitul și observă dacă ceva e pus greșit, dacă o să am o problemă cu capacitate. O provocare va fi infrastructura hardware și gestionarea de volume nemaiîntâlnite până acum. Trebuie să ne pregătim și să creștem investiția în astfel de tehnologii.”
Prima sesiune s-a încheiat cu o discuție între Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, și Nicu Boangiu, Chief Technical Officer, Smart ID, și Szabolcs Török, Senior Sales Engineer EMEA, SOTI.
„Din punct de vedere al integratorului, automatizarea se distribuie pe mai multe direcții. În zona automatizării proceselor, vorbim de tehnologia software, elemente de inteligență artificială și machine learning. Noi avem zona de middleware, ce asigură schimbul de date automatizat între diverse sisteme. Mai este zona de automatizare a operațiunilor de execuție – zona de execuție a task-urilor de transport este gestionată de un soft ce se ocupă de zona de roboți autonomi, care pot duce mărfurile și execută task-urile repetitive atât în prezența oamenilor, cât și în absența lor. Avem și partea de automatizare a proceselor de HR, care ajută la planificarea oamenilor pe ture, în funcție de diverși factori: structura turei, preferințe personale. Sistemul realizează planificarea ținând cont de resursele avute la dispoziție și de preferințele personale configurate”, a spus Nicu Boangiu.
„Ce am făcut noi pentru a eficientiza produsul și experiența utilizatorului? În ultimul an, am făcut măsurători: ne-am uitat la ce înseamnă să operezi soft-urile noastre din punct de vedere al timpului. Toată lumea vorbește despre Inteligența Artificială – în sfârșit am adoptat-o și noi. Într-un soft, oricare ar fi el, ai posibilitatea de a include un număr de funcții, dar varietatea clienților îți arată că oricât ți-ai dori, nu poți să le acoperi pe toate. Prezența AI-ului ajută la realizarea de rapoarte, baze de date, personalizate pe nevoile lor. Soluția funcționează în toate limbile din lume, drept urmare, omul care operează acest sistem simte că face treaba mai repede”, a completat Szabolcs Török.
A DOUA SESIUNE
Peter Zuber, CEO, Kuchinox Romania a deschis cea de-a doua sesiune a conferinței vorbind despre provocările cu care se confruntă lanțurile de aprovizionare în contextul actual.
„În vremuri extrem de volatile, menținerea unui sistem sănătos de management al lanțului de aprovizionare este esențială — întotdeauna cu un accent clar pe maximizarea profitului, fără a pierde din vedere un flux de numerar solid. În ultimii ani, ne-am confruntat cu câteva provocări. Blocarea Canalului Suez a provocat întârzieri în lanțurile cheie de aprovizionare care depindeau de logistica «just-in-time», cum ar fi industriile auto și electronică. Se estimează că bunuri de aproximativ 9 miliarde de dolari pe zi au fost blocate din cauza acestui blocaj. Companiile au început să-și reevalueze strategiile logistice, incluzând diversificarea rutelor, producția regională și stocuri-tampon. Firmele și-au mutat accentul de la logistica ultra-eficientă «lean» la construirea unor lanțuri de aprovizionare reziliente și flexibile. În timpul pandemiei, producția de automobile a fost afectată de lipsa materiilor prime și de întârzierile logistice, cauzând un deficit de producție la nivel global. Transportul maritim, aerian și terestru, toate au suferit întârzieri. Porturile, liniile de transport maritim și transportul rutier au fost afectate atât de limitările operaționale, cât și de creșterea bruscă a cererii. Drept urmare, s-a pus mai mult accent pe: aprovizionare multiplă -a nu depinde de un singur furnizor sau țară, stocuri-tampon sau inventar de siguranță – revizuirea conceptului «just-in-time», digitalizarea, toate acestea au dus la îmbunătățirea vizibilității de-a lungul lanțurilor de aprovizionare. Această criză a semiconductorilor a evidențiat necesitatea unei aprovizionări diversificate, a producției localizate și a strategiilor de inventar reziliente pentru a proteja lanțurile de aprovizionare viitoare. Nu a fost doar o provocare, ci și o șansă de a învăța din aceste situații. Este important să luăm decizia corectă, de fiecare dată„, a explicat el.
În continuare, Stelian Ciorogariu, Regional Manager CEE, Slimstock, a oferit o abordare pragmatică a managementului de stoc.
„Fiecare companie este diferită, fiecare are nevoi speciale, însă acest subiect este o provocare pentru toți. Toată lumea spune că urmează o furtună, o criză, astfel că trebuie să avem soluții pentru a reduce excesul de stoc, a face optimizări de stocuri. Trebuie să găsim un punct optim între costuri și oportunități. Cu cât avem mai mult stoc, cu atât avem mai puține costuri de transport, dar costuri mai mari de depozitare. Jonglăm cu aceste aspecte zi de zi. Am constatat că un om poate să gestioneze, zilnic, în jur de 200 de articole și o să facă asta mai bine ca un software. Ce se întâmplă este că el nu face doar asta, ci are mai multe activități zilnice. Apoi vine influența umană. Cu toții cred că am pățit la un moment dat să rămânem fără stoc și apoi să compensăm cumpărând mai mult. Asta se întâmplă și în depozitele noastre. Aceste lucruri contribuie la ceea ce va fi un exces de stoc, o activitate de a justifica de ce trebuie să mai punem bani în stoc. Faptul că avem mai mulți furnizori și mai multe articole înseamnă că voi avea mai multe date despre ele. De ce e stocul prea mare? Strategia managementului de stocuri trebuie să plece de la management. Strategia este un motiv pentru care oamenii, în activitatea de zi cu zi, nu știu să își direcționeze atenția, iar direcția pleacă de la management”, a detaliat el.
A urmat Andreea Selin, Site General Manager, Celestica, Oradea, Romania, care a adus în discuție necesitatea ca departamentele de supply chain și logistică să se concentreze pe skill-urile personalului.
„Îmbunătățirea continuă este o abordare disciplinată, care se concentrează pe rafinarea proceselor existente pentru a spori eficiența, a reduce risipa și a face lucrurile mai bine. Inovația, în schimb, este o abordare orientată spre dezvoltarea de idei, produse sau procese noi pentru a genera valoare și progres semnificativ. În îmbunătățire continuă, natura schimbării se face prin îmbunătățiri mici și graduale, pe când, în inovație, natura schimbării este inovatoare. Nici îmbunătățirea continuă, nici inovația nu sunt scopuri în sine, ci le facem cu, prin și pentru oameni. Vrem să creăm valoare pentru acționari, produse mai bune pentru clienți, să îmbunătățim experiența oamenilor noștri. În inima acestor principii este omul, iar un lucru foarte important este să ne cunoaștem oamenii, prin discuții 1-to-1, feedback 360 grade și skip-levels. Să punem oamenii din echipă în rolurile potrivite. Este foarte important să îi încurajăm să se dezvolte și să creăm un climat de încredere. Dacă greșești și ești pedepsit, nu îți va veni să încerci. Este important și să valorificăm și recunoaștem ideile noi. Oamenii reacționează bine la schimbare dacă înțeleg scopul și impactul pentru noi și pentru organizație”, a spus ea.
Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR, a închis cea de-a doua sesiune de prezentări vorbind despre cele mai eficiente strategii pentru a gestiona riscurile.
„Zi de zi, sunteți în exploatarea, în verificarea legilor fizicii și gestionarea unor momente psihologice. Riscurile pot aduce extrem de multă nefericire organizațională sau personală. Din punct de vedere formal, riscul este efectul incertitudinii asupra obiectivelor. Este important să aveți procese de risk management de la șef de organizație până la șef de tură, iar procesele trebuie să fie funcționale. Pandemia a dovedit că lanțul logistic este extrem de întortocheat și, chiar dacă stăpâniți procesele, chiar dacă aveți instrumente de gestionare, tot complicat rămâne procesul de management de risc. La nivel de management, întâlnim destul de des o prăpastie în comunicarea dintre cei cu autoritate și cei cu responsabilitate, iar în situații dificile apare un blocaj la nivel de comunicare. Printr-un proces funcțional de risk management, puteți avea o reducere a amenințării. Altfel, s-ar putea că un eveniment nefericit devine un pericol pentru integritatea, reputația sau supraviețuirea unei organizații”, a explicat el.
Ultima parte a evenimentului a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, ce i-a avut ca invitați pe: Alin Cuc (FORVIA HELLA), Adrienne Abrudan (Plexus Oradea), Andrei Marian (CTP România) și Flavius Creț (Raben Logistics România, ARILOG).
Un subiect abordat de invitații din panel a fost necesitatea ca liderii organizațiilor să pregătească echipele pentru procesul de automatizare. În acest context, Adrienne Abrudan, Site Material Manager, Plexus Oradea, a precizat: „Cred că factorul uman este cel mai important. Este extrem de important să investim în oameni, în cultură. Fiecare companie poate beneficia de aceleași tool-uri, aceleași sisteme, iar diferența o fac oamenii și cum știm să orchestrăm aceste resurse, cum putem răspunde rapid la acest mediu în care activăm. Din punct de vedere supply chain, este esențial să pregătim oamenii pentru automatizare. Să le explicăm de ce folosim acele tool-uri, ce valoare vor crea și cum putem reduce acele activități repetitive, pentru a elibera resursele și a le folosi pentru altceva. Comunicarea planului de sus în jos este imperios de necesară pentru a avea un change management efectiv și eficient. Cred cu tărie în comunicare, în dezvoltarea personală, iar dacă înțelegem scopul și beneficiile, reacțiile vor fi mult mai bune. Este momentul în care trebuie să fim mai mult proactivi decât reactivi – organizațiile să profite de context, să pregătească echipele pentru toate lucrurile bune care se arată în regiunea noastră.”
La rândul său, Alin Cuc, Plant Manager, FORVIA HELLA, a intervenit precizând: „Perioada prin care noi trecem acum nu se aseamănă cu nimic altceva prin care am trecut. E un alt context și trebuie să învățăm că lucrurile trebuie făcute diferit. Clar, inovația stă la baza progresului. Asta discut și cu colegii zilnic – trebuie să învățăm să facem lucrurile diferit dacă vrem să rămânem competitivi în piață și să ne dezvoltăm. Este foarte important să ne învățăm ca în fiecare zi să facem lucrurile mai bine ca ieri. Punem accent pe tool-uri, AI, automatizare, însă cea mai importantă rămâne inteligența umană. Fără colegi experimentați, nu am fi reușit să trecem prin aceste provocări. În același timp, ajutându-ne de tool-uri mai bine, digitalizarea poate aduce avantaje.În zona de manufacturing, dacă până acum eram mânați de dezvoltarea din Vest, acum vedem că în Germania sau în Vestul Europei companii se închid, iar business-urile nu se mai relocă în alte regiuni. Pentru noi, aceasta este o oportunitate – avem șansa să ne reinventăm, să câștigăm teren, să venim cu partea de inovație – produse noi, concepte noi și să facem competiție produselor aduse din China.”
„Cred cu tărie că focusul este și va fi în continuare pe ceea ce înseamnă oamenii. Este extrem de important ca inovația și cultura să fie bazate pe inovație și tehnologie, astfel încât viitorii colegi să se poată adapta și să ducă mai departe ceea ce facem noi. Cred că România este extrem de bine poziționată și, dacă continuăm să investim în partea de infrastructură, care încă este deficitară, de exemplu în Moldova – nu mă refer doar la drumuri, ci și la spații logistice, vom avea oportunități. Este definitoriu, ca manageri, ca lideri, să fim optimiști, pentru că e mult zgomot de fond, iar dacă echipele noastre nu se pot baza pe noi să vedem lucrurile într-o manieră pozitivă, vom da greș. Nu putem spune că nu avem oportunități în contextul actual. Cred cu tărie că următorii ani – 2026 – 2030 – vor fi definitorii. Avem tool-uri de planificare a distribuției și am reușit să îmbunătățim timpul la jumătate. Oricât de digitalizați am fi, ajungem ca, la final, decizia să fie luată tot de o persoană. Nu putem face altfel. Orice soluție implementată trebuie testată, trebuie să ne putem expune ideile. Nu toate deciziile ar trebui să fie la noi, liderii. Ca să avem creativitate, soluții bune, trebuie să avem încredere în echipe. Să avem curajul să dăm valoare colegilor noștri, să simtă că, la finalul zilei, contribuie cu ceva. AI-ul ține de noi, că tot oamenii l-au dezvoltat”, a spus, la rândul său Flavius Creț, Regional Branch Manager, Raben Logistics Romania, Vicepreședinte ARILOG.
În acest context dinamic, adaptabilitatea este esențială pentru a răspunde provocărilor ce apar, au mai fost de acord invitații. Astfel, Andrei Marian, Business Development Director, CTP România, a explicat că: „Este important să fim adaptabili, să ne uităm în viitor. Cred că trebuie să atragem investiții, să atragem părți din supply chain, pentru a beneficia cât mai mult din aceste schimbări care se întâmplă. Trebuie să fim și puțin optimiști. Este important să fim adaptabili, să identificăm oportunitățile.
România este într-o poziție foarte bună și geopolitic și geografic. Avem un potențial latent pe care îl accesăm – dacă ne uităm la micro locații, avem parcuri care se dezvoltă pentru că infrastructura a ajuns acolo. România este într-o poziție foarte bună pentru a face distribuție. De exemplu, la Oradea aterizează avioanele direct la noi în hangar. Un alt trend important pentru viitor e cel de defence. Vine un întreg ecosistem – vin sute de firme în jur, vin clienți ai clienților utilizatorilor finali. Toți acești oameni au nevoie de fabrici, de servicii de distribuție, de servicii de warehouse, de forță de muncă. Unul din riscurile noastre, pe de altă parte, este instabilitatea politică și lipsa de parteneriat. Ar putea fi făcute mult mai multe lucruri. Lipsesc investiții si ajutoare de stat din partea guvernului și, de aceea, nu reușim să atragem atât de multi investitori ca si unele din statele vecine. Un alt avantaj când vine vorba de defence este legată de reconstruirea Ucrainei, unde noi și Polonia avem un avantaj.”
„Supply Chain & Logistics Forum” este un proiect BusinessMark, ce a avut în 2025 ediții la Cluj-Napoca, Iași, București și Timișoara.
Parteneri oficiali ai evenimentului au fost: Mantis, Manhattan
Parteneri: CTP, Slimstock, Smart ID, SOTI, CMC Risk Advisor Grup
Eveniment organizat cu susținerea: Asociația ARILOG, USER – Uniunea Societăților de Expediții din România
Parteneri de tehnologie: 4pay.ro
Partener de monitorizare: mediaTrust
Parteneri media: Ziua de Vest, Timiș Online, Agenda, Arad24.net, Spotmedia.ro, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean, Ziua Cargo, Daibău.ro, Instalnews.ro, Logistic Post, Spațiulconstruit.ro, Depozitinfo.ro, Birouinfo.ro, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, Piața, Debizz, MATEK, Transilvania Business, BusinessVoice, AngajatorulMeu.ro, Business Press, PRwave, Digital-business.ro, România Durabilă, Economistul, Club Economic
