cfo conference - Business Mark

Lideri din domeniul financiar s-au reunit, pe 2 iunie 2025, la Hotel Courtyard by Marriott din Cluj-Napoca, la o nouă ediție a proiectului „CFO Conference”. În cadrul evenimentului, invitați din importante companii au analizat cele mai eficiente strategii prin care un director financiar poate conduce cu succes organizația, în contextul actual și care sunt provocările ce apar în tot acest proces.

Nevoia de re- și up-skilling, viitorul muncii și al departamentelor financiare, în contextul inserării inteligenței artificiale în toate procesele de business, au fost alte subiecte de mare importanță ce au fost dezbătute în cadrul evenimentului organizat de BusinessMark.

Conferința a inclus trei sesiuni de prezentări și două paneluri, moderator fiind Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

PRIMA SESIUNE

Daniel Șologon, CEO, CEMACON, a deschis prima sesiune a evenimentului vorbind despre călătoria de la rolul de CFO la cel de CEO și ce se schimbă.

„Această experiență de mai bine de 14 ani în CEMACON a fost una complexă, iar contribuția mea a fost foarte densă. A însemnat atât redresarea, cât și performanță financiară, rentabilitate, finanțări. Am trecut și prin achiziții de companii, fabrici noi. Cât timp am condus departamentul financiar, am vrut să îl pun în centrul afacerii și să funcționăm într-un mod în care nu se uită doar la risc, ci care participă la orice proiect, la orice inițiativă, la orice schimbare. Toate transformările se modelează cu foarte multă implicare din zona financiară. Într-o organizație antreprenorială, lucrurile nu sunt chiar atât de rigid separate. Rolul liderului este să adauge ceva în plus echipei, să motiveze, să susțină inițiative noi nu să dirijeze activități care se întâmplă și fără el. Când treci de la CFO la CEO, viziunea strategică devine mult mai importantă”, a spus el.

A urmat Inga Țîgai, Partener, CEE Head of Tax & Legal Technology, Consultanță Fiscală, KPMG, despre digitalizarea în administrația fiscală după 2025 – cum utilizează companiile și ANAF analiza datelor și inteligența artificială pentru avantaje comune și transformarea activităților.

„Există în planul ANAF deja de multă vreme o tendință de a digitaliza și am devenit, chiar, un exportator în regiune. Vecinii noștri bulgari au luat aproape integral aceste standarde și le-au implementat – începând cu luna iulie 2025, vor avea live acest proiect SAF-T. Ne dăm seama că, atunci când utilizăm AI, este și o oportunitate și un risc. Avem o strategie națională în domeniul inteligenței artificiale. Există, totodată, o piramidă a riscurilor privind implementarea AI. Frumusețea AI-ului este că nu ai nevoie de cunoștințe de IT, pentru că interfețele sunt foarte prietenoase. Agentul AI este ca un angajat: îi faci fișa postului, îi spui cum să se comporte și, cu cât îi prezinți informațiile mai clar, cu atât mai clare vor fi răspunsurile. Avem nevoie de sute de ore de training pentru a schimba mentalitatea colegilor în lucrul cu AI-ul. Oportunitățile sunt mult mai mari și, dacă este antrenat corect, în timp rezultatele sunt din ce în ce mai bune și mai rafinate.”

În continuare, Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe Romania, a vorbit despre resuscitarea impozitului pe construcții -„taxa pe stâlp“.

„Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele 30 iunie, respectiv 31 octombrie sau până în ultima zi inclusiv a celei de-a șasea luni a anului fiscal modificat, respectiv până în ultima zi inclusiv a celei de-a zecea luni a anului fiscal modificat. Cei care își încetează existența în cursul anului declară și plătesc impozitul până la data încheierii perioadei din an în care contribuabilii au existat. Dacă existența se încheie ulterior termenului, se depune declarație rectificativă. Pentru cei nou-înființați, ei declară și plătesc impozitul până la 25 ianuarie inclusiv a anului următor celui în care s-au înființat / până la data de 25 inclusiv a primei luni a anului fiscal modificat următor celui în care s-au înființat”, a spus el.

La rândul său, Adrian Stepan, Senior Manager, BMLaw, a susținut o prezentare cu titlul: „Între teorie şi practică judiciară: cum se pot apăra contribuabilii de aplicarea «taxei pe stâlp» în fața abuzului ANAF.”

„Curtea constată că structura portantă a fost corect încadrată în grupa I «Construcții», iar alte elemente au fost corect încadrate în grupa echipamentelor tehnologice (panourile fotovoltaice, transformatoarele, invertoarele, sistemul de supraveghere etc), structura metalică suport reprezentând un element de construcție, fixat pe sol, prin sistem de prindere tip șurub, iar panourile fotovoltaice și celelalte sunt elemente de instalații electrice care nu pot fi încadrate la punctul I.10 – Alte construcții negăsite în cadrul grupei I. Curtea reține că existența unei autorizații de construire nu înseamnă că aceasta cuprinde doar construcții nu și echipamente și instalații, în acest sens fiind proiectele tehnice separate realizate pe baza autorizației de construire. Referitor la rapoartele de expertiză administrate în cauză, Curtea reține că ambii experți au apreciat în esență că intimata-reclamantă a încadrat corect instalațiile tehnologice menționate.”

A urmat Petrina Makakova, Director Financiar, MOL Romania, care a vorbit despre rolul funcției financiare în proiectele de transformare și lecțiile învățate.

„Funcția financiară trebuie să fie prezentă peste tot. Finanțele sunt în fiecare tranzacție, în orice proces al businessului. În trecut, echipa financiară era împărțită între menținerea operațiunilor zilnice și munca pe proiecte. Un alt dezavantaj a fost că nu am putut pregăti corespunzător echipele. Cât despre lecții, a trebuit să moderăm așteptările businessului și să ne asigurăm că nu suprapunem două proiecte majore. A doua lecție a proiectului de transformare a fost că funcția financiară se află la sfârșitul fiecărui proces – nu ar trebui să existe niciun proiect de transformare fără participarea noastră activă. Mai mult, ar trebui să ne asigurăm că investim în mai multe resurse; recomand externalizarea resurselor și obținerea de ajutor din exterior. Este important, de asemenea, să evaluăm capacitatea și pregătirea echipelor, pentru a gestiona așteptările. Totodată, este important să ceri ajutor mai devreme mai degrabă decât mai târziu. Odată ce obții ajutor, este important să fii conștient de acest lucru„, a spus ea.

Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a vorbit despre prețurile de transfer in era digitalizării și a prezentat elementele de risc pentru inspecția fiscală, analiza datelor și inteligența artificială pentru avantaje comune și transformarea activităților.

„La momentul acesta, ANAF pare că este instituția care deține cele mai multe informații despre noi și despre business-urile noastre, însă ce face ANAF cu toate aceste informații? În primul rând, calculează riscul fiscal și, în al doilea rând, face analize predictive. La nivelul ANAF există un birou care, pe baza informațiilor colectate din toate aceste platforme, identifică asimetriile din economie, estimează nivelul taxelor care urmează a fi colectate la bugetul de stat și vin cu propuneri pentru creșterea nivelului de taxe colectate. Ei au o privire de ansamblu asupra acestor taxe, însă pentru moment nu există o raportare formală cu privire la activitatea acestui birou. Revenind la partea de risc fiscal, la nivelul ANAF există peste 150 de indicatori de risc care pot duce o firmă în situația de a fi verificată”, a spus ea.

Bogdan Clipici, Country Manager, Bolt Business Romania, a încheiat prima sesiune de prezentări, vorbind despre mobilitatea în business: de la cost la avantaj competitiv.

„Există o diferență clară între rolul unui contabil și cel al unui CFO, într-o organizație, astfel că în calitate de director financiar, este important să ne orientăm spre direcția strategică. Dacă, în medie, unui angajat îi ia 20 de minute să facă un decont de transport, se pierd foarte multe ore pentru 100 sau 1000 de angajați, pentru că nu suntem optimizați în zona de mobilitate. O soluție ar fi o factură unică lunară centralizată, încărcată automat în SPV. Dacă ne uităm mai departe la cum putem gestiona cât mai bine mobilitatea, aceste rapoarte automatizate ajută, în special, departamentul contabil sau, chiar, CFO-ul, să aibă o vizibilitate maximă, o transparentizare a costurilor cu transportul. Fiecare companie își setează politicile de călătorie, pentru fiecare departament în parte. Asta ne ajută să avem control, predictibilitate”, a explicat el.

A DOUA SESIUNE

Nadia Oanea, Owner, Tax & Training, a deschis cea de-a doua sesiune cu o prezentare cu titlul „Tax manager in-house sau externalizat, ce preferă CFO-ul? Cum ținem echipa financiară la curent cu toate modificările fiscale?”

„Specialistul pe taxe are foarte multe responsabilități; ele sunt date și de complexitatea legislației. Cu siguranță, ei sunt foarte prinși și cu controale documentare, controale antifraudă, notificări de conformare. Se așteaptă de la specialistul pe taxe să aibă 80% skill-uri de business și 20% skill-uri tehnice. Pentru ca proiectele pe taxe să aibă succes în organizație, specialistul pe taxe trebuie să vorbească pe limba CFO-ului și să explice, în termeni de cash, care sunt riscurile dacă nu se implementează un anumit proiect. Cum asigurăm funcția fiscală? Alegerea între un specialist in-house și unul externalizat ține de mai mulți factori, între care amprenta fiscală a companiei”, a spus ea.

În continuare, Grigore Constantinescu, Internal Audit Partner, NOA, a vorbit despre Auditul Intern ca partener de business al CFO-ului.

„Este foarte important să ne conducem business-ul într-un mod sănătos. Este important să cunoaștem business-ul, care sunt riscurile potențiale, controalele existente și cum putem optimiza funcționarea acestora. Auditul Intern joacă un rol cheie în acest proces. Auditul Intern raportează direct și către acționarii companiei, întrucât aceștia sunt, în cele din urmă, beneficiari ai funcției de Audit Intern. Când derulăm activitatea de Audit Intern, trebuie să fim integri, independenți, obiectivi, competenți și să păstrăm confidențialitatea informațiilor la care avem acces. Ca proces, Auditul Intern este bazat pe trei etape principale. Prima se referă la o evaluare a riscurilor potențiale și stabilirea unui plan multianual de Audit Intern care ulterior este actualizat cu frecvență anuală sau de câte ori este necesar. A doua etapă constă în derularea misiunilor, conform planificării multianuale. A treia etapă constă în urmărirea implementării recomandărilor de Audit Intern, pentru a asigura plusul valoare adus companiei. Auditul Intern poate susține CFO-ul prin analiza unor procese cheie precum strategia și managementul financiar al companiei, monitorizarea și recuperarea creanțelor, sau analiza procesului de achiziții”, a explicat el.

Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR, a vorbit despre perspectiva CFO-ului în România și rolul acestuia în a pregăti organizația pentru situații de risc.

„Transferul de risc pe care îl întâlnim prin asigurări nu este suficient. Avem nevoie și de o abordare proactivă, astfel încât, prin managementul de criză, să ne putem pregăti pentru ce este mai rău. În multe dintre companiile cu care interacționăm, toleranța la risc nu este un lucru foarte clar și cred că fiecare echipă managerială ar trebui să evalueze ce poate face într-o situație de risc. 2024 ne-a arătat că au crescut insolvențele, iar anul 2025 nu a început deloc mai bine. Degeaba gândim, proiectăm soluții, dacă companiile nu și le asumă. Dacă amenințarea nu o putem influența, ne putem reduce vulnerabilitatea la risc, fie prin anumite măsuri, fie prin transfer, fie printr-o asigurare”, a explicat el.

A urmat Wojtek Wieronski, CFO, PHH Group, unul dintre invitații speciali ai evenimentului, care a vorbit despre rolul unui CFO modern și tranziția spre rolul de CVO.

„Aș dori să vorbesc despre rolul CFO-ului – cum îl văd eu, cum și de ce a evoluat către rolul de CVO. Aș vrea să vorbesc și despre managementul schimbării și competențele digitale. Există un deficit uriaș de competențe. Rolul CFO-ului se schimbă – digitalizarea și tehnologia conduc la transformarea operațiunilor, așa că începem să gestionăm businessul, să vedem oportunitățile de a crea valoare, să facem intervenții planificate pentru a îmbunătăți performanța businessului și să gestionăm costurile și productivitatea capitalului pe baze sustenabile. Ce valoare poate crea un CFO în general? Trebuie să evidențiem în fața restului consiliului că ceea ce facem este să creăm valoare. Schimbarea implică întotdeauna trei factori importanți: procese, oameni și tehnologie„, a punctat el.

A urmat un panel la care au participat Iulia Sbiera (Pehart Grup), Bogdan Tomșa (Betfair Romania Development), Dalia Buga (ELFWISE) și Adrian-Cătălin Bulboacă (Bulboacă & Asociații SPARL).

Adrian-Cătălin Bulboacă, Managing Partner, Bulboacă şi Asociaţii SPARL, a adus în discuție, în cadrul panelului, sursele de finanțare și opțiunile pe care liderii financiari le au la dispoziție.

„Vorbim despre companii care cresc organic sau prin achiziții, care vor să se extindă la nivel național și internațional – acesta este un trend pe care l-am observat în ultimii doi ani sau despre companii în proces de reorganizare sau în pre-insolvență. Există o uriașă discrepanță între rigoarea normei bancare europene și dinamica antreprenorială. O uriașă discrepanță între rigoarea normei bancare de creditare și încrederea antreprenorului în business-ul său. În momentul în care aveți un credit, începeți să analizați refinanțarea lui cu cel puțin 8 luni înainte. Se mișcă foarte greu departamentele specifice din bănci. Sunt cel puțin 7 sau 8 finanțări în ultimul an după același tipic, în industrii diverse, problematica fiind aceeași. Nu teama de finanțare este problema, nu costul finanțării, ci match-uirea între realitatea economică a unui proiect și ceea ce poate să facă banca. Este falsă ideea că este o chestiune de zile până când ai acces la bani”, a spus el.

În acest context dinamic, adaptabilitatea este un element definitoriu pentru succesul unei organizații. Astfel, Bogdan Tomșa, Director of Finance, Betfair Romania Development, a precizat: „Creșterea rapidă prin care am trecut ca organizație a adus cu sine numeroase provocări. Local, am integrat o mare parte din dezvoltarea software ce a venit ca parte din achizițiile și fuziunile grupului, iar una dintre provocări a fost aceea de a le integra eficient. Am inițiat un proiect pentru a analiza cultura organizațională, cu scopul de a ne evalua poziția actuală, dar și de a reliefa savoarea locală distinctivă. Ca departament financiar ne concentrăm pe optimizarea serviciilor, aducerea de valoare în organizație și rafinarea elementului de business partnering. În egală măsură, explorăm modalități de eficientizare prin utilizarea inteligenței artificiale. Inteligența artificială e o zonă în care încă avem cu toții nevoie de educație. Continuăm să investim în oameni și, în contextul expansiunii istorice rapide, investiția în capabilitățile de management este esențială.”

La rândul său, Iulia Sbiera, CFO, Pehart Grup, a intervenit precizând că: „Din punct de vedere al business-ului, ultimii ani au fost buni, însă am observat recent o scădere a consumului. Dacă mă uit de la 2022 până acum, au fost ani de creștere constantă. Din punct de vedere al organizației, suntem o companie pe o piață cu potențial să crească – potențial de consum organic există foarte mult, însă trebuie să crească și obiceiurile de cumpărare. Investim, în permanență, nu doar în tehnologie, ci și în a avea procese constante. De un an lucrăm în procese lean, care nu sunt nici ușor de implementat, nici ușor de susținut după ce sunt implementate. Este o presiune să ne adaptăm cu agilitate, reziliență.”

„O să vorbesc din perspectiva unor clienți pe care îi avem și a provocărilor întâmpinate de ei. Industria producătoare de utilaje, în anul 2024 și, preponderent în 2025, are o scădere destul de pregnantă din cauza contextului politic și economic la nivel internațional. Mă refer aici la partea de export, care a scăzut vizibil. Și în industria produselor de larg consum constatam scăderi față de aceeași perioadă a anului trecut. Companiile au, de asemenea, provocarea de a avea investiții implementate din anii 2022, 2023, dar care nu le pot fructifica la nivelul previzionat din cauza scăderii consumului. În industria de sănătate și servicii, unul din clienții importanți pe care îi deservim a crescut de la 10 puncte de lucru la peste 40 de puncte de lucru în ultimii 3 ani, iar predicția pentru acest an este de 60 de puncte de lucru. Vestea mai puțin îmbucurătoare este că anul 2025 nu arată foarte bine din punct de vedere al vânzării și dezvoltării – companiile se concentrează pe consolidarea poziției de piață”, a punctat, în continuare, Dalia Buga, Founder, ELFWISE.

SESIUNEA A TREIA

Ciprian Păun, Partener, Coordonator, NNDKP Cluj-Napoca, a deschis cea de-a treia sesiune vorbind despre controalele fiscale în epoca digitalizării și provocările pentru pregătirea apărării clientului.

„În ciuda aparențelor, tot ce înseamnă digitalizare vine cu o provocare externă: cum gestionăm interesele contribuabilului? Într-un an, dincolo de conformarea directă, cât reușește statul român să recupereze? Verificarea documentară presupune a controla cât mai mulți contribuabili, cât mai rapid, cât mai eficient. Teoria spune că acea verificare documentară se realizează pentru că este mai ușor pentru contribuabil. Verificarea documentară devine regula, nu mai este excepția. Sistemul nostru nu este corelat. Avem RO e-Factura, RO e-Transport, SPV, Big Data, AI și analiză predictivă în ANAF, avem perspectiva unui sistem de conformare foarte bun și, cu toate astea, autoritățile fiscale nu pot face evaluări. Aș menționa câteva provocări ale digitalizării în contextul verificării documentare: accesul neuniform la tehnologie, respectarea principiilor proporționalității și legalității și necesitatea asigurării protecției datelor cu caracter personal”, a spus el.

A urmat Andreea Florian, Senior Tax Manager, Deloitte Romania, care a vorbit despre experiența primului an al reformelor fiscale: impozitul minim global (Pillar Two) și raportarea impozitului pe profit (Public CbC).

„Ce presupune calculul atunci când vine vorba despre impozitul suplimentar național (QDMTT)? Primul pas este identificarea entităților constitutive din România și a datelor financiare – situațiile financiare eligibile. Al doilea pas este calculul profitului/pierderii calificat(e), ajustat(e) pentru fiecare entitate constitutivă. Al treilea pas este calculul impozitelor acoperite, ajustate pentru fiecare entitate constitutivă. Urmează agregarea rezultatelor pentru entitățile constitutive din România, apoi calculul cotei efective de impozitare și calculul pe impozitul suplimentar”, a spus ea.

În continuare, Karel Cermak, CFO Grup, Hecht Motors, invitat special al evenimentului, a vorbit despre provocările în definirea rolului de CFO într-o afacere de familie.

„Afacerile de familie creează valoare pe termen lung, însă funcționează cu dinamici unice. Conformitatea se bazează pe proceduri informale, cu un control foarte strict din partea proprietarilor. Aceștia au în jurul lor doar oameni de încredere și nu oferă neapărat informații în exterior, pentru că proprietarii nu au încredere în oricine. Pentru mine, cheia succesului în calitate de CFO este să stabilești standardele cu proprietarii, cu familia – să aflăm dacă se așteaptă la un contabil sau vor un om cu experiență, care poate oferi perspective strategice? Este fundamental să le cultivi încrederea, pentru că nu vor împărtăși informații cu oricine. Cum construiești acest rol? Trebuie să le câștigi încrederea, trebuie să te asiguri că ai puterea de a face schimbări, să afli cine sunt oamenii cu care trebuie să lucrezi și să clarifici care sunt KPI-urile proprietarilor. De asemenea, trebuie să faci evaluări de risc, să soliciți disciplină, fără a perturba, însă, cultura companiei și să adaptezi stilul pentru a îmbina aspectele raționale cu punctele sensibile ale familiei. Când începi ca CFO în acest tip de afacere, trebuie să ai în vedere că rolul este foarte diferit de cel din corporație. Prin urmare, trebuie să faci tranziția de la raportarea reactivă la o raportare proactivă. De asemenea, trebuie să te implici în planificarea afacerii, în investiții și să acorzi atenție aspectelor ce țin de managementul riscului. Mai mult, ar trebui să militezi pentru prudența financiară în inițiativele conduse de familie și să promovezi transformarea digitală în departamentul financiar„, a explicat el.

Ultima parte a conferinței a fost dedicată unui panel la care au participat: Mircea Varga (Perla Harghitei, Apemin Tușnad, Teilor Holding), Ioana-Crina Socaci (Bristol Myers Squibb), Ovidiu Robotin (Qubiz Group) și Bogdan Roman (Vertiv).

Directorii financiari joacă un rol cheie în adoptarea noilor tehnologii, au fost de acord invitații la panel. În acest context, Bogdan Roman, Director, Record to Report, Vertiv, a precizat: „Nu cred că, în ultima perioadă, s-a schimbat rolul CFO-ului, ci mai degrabă influențele externe asupra rolului. CFO-ul are datoria să încerce lucruri noi, să testeze tehnologii noi, să găsească moduri de a face lucrurile mai eficiente. Ai vrea ca oamenii să obțină lucruri noi sau îți dorești să rămână cu aceleași skill-uri? La fel este și cu tool-urile. CFO-ul are un rol important în adoptarea noilor tehnologii, inclusiv AI. Din experiența ultimilor 2-3 ani, am observat ca necesitate în finance nevoia de a colecta cât mai rapid. Pe partea de analiză financiară, am observat cerința din partea liderilor de business de a avea rapoarte analizate din prisma factorilor externi.”

„Din perspectiva pharma, principala provocare a fost, rămâne și va fi subfinanțarea sistemului de sănătate și faptul că nu avem programe de prevenție. Ajungem foarte târziu la doctor, iar terapiile inovatoare în România se aprobă la 2-3 ani după ce se aprobă la nivel european. Noi lucrăm cu foarte multe asociații de pacienți, pentru a le da șansa pacienților să ajungă la diagnostic mai repede. Aceasta este principala provocare și încercăm să găsim soluții pentru fiecare pacient să beneficieze de acces la terapii mai repede. Avem foarte multe programe pentru a accelera sistemul de terapii. Pe partea de AI, compania ne oferă destul de multe tool-uri care vin de la nivel regional. Împreună cu managerii din departamentul comercial mergem către oameni, le arătăm importanța AI-ului. Este important să știm foarte bine care este confidențialitatea datelor, pentru a nu expune compania”, a spus, la rândul său, Ioana-Crina Socaci, Finance Lead, Bristol Myers Squibb.

În acest context, Ovidiu Robotin, Chief Financial Officer, Qubiz, a adăugat: „2025 este un an cu o mică scădere economică pentru noi, însă suntem optimiști. Provocările pe care le avem acum ne-au deschis apetitul de a încerca să penetrăm piețe și domenii pe care nu le-am cercetat până acum. Am implementat un sistem contabil internațional, astfel că ne-am dus pe un tool ERP Cloud; am încercat să folosim zona de business intelligence. Eu văd un rol destul de mare al AI-ului într-o organizație, pentru că salvează destul de mult timp și ne ajută să furnizăm informații mult mai clare, într-un timp mult mai rapid. Foarte mulți au așteptări irealiste privind ce poate face AI-ul în organizația lor. Încercăm să venim către clienții noștri cu o analiză realistă; să transmitem că zona de AI încă are nevoie de explorare. Noi am încercat să le explicăm funcționalitățile pe care le pot avea prin implementare, însă nu vedem AI-ul ca un game-changer în momentul de față.”

„Singurul lucru care a evoluat în mod constant a fost volumul de muncă și complexitatea, pe care a trebuit să le realizăm în aceeași perioadă de timp. Apoi, ne-am dat seama că nu putem prelucra acel mare volum de date stocate în cloud și că degeaba le generăm dacă nu le folosim. Pandemia ne-a ajutat să digitalizăm și să facem chestiunile diferit. Am început să devenim prieteni cu tehnologia, însă AI-ul nu rezolvă toate problemele. Ca să înțelegem inteligența artificială avem nevoie de inteligență naturală. Dacă implementăm un ERP, acesta va lucra 24/24, însă nu uitați că în business există o componentă emoțională, pe care AI-ul nu o poate replica. Sunt foarte multe companii care, din păcate, atunci când s-a accelerat procesul digitalizării au cumpărat soluții, fără să știe dacă au utilitate sau nu. Este rolul întregii organizații și a întregului management să identifice zonele în care este nevoie de AI și apoi să identifice unde trebuie să existe soluții de AI”, a completat Mircea Varga, Chairman of the Board, TEILOR Holding, Independent Board Member, Safetech Innovations, Perla Harghitei & Apemin Tușnad.

Evenimentele din cadrul „CFO Conference” aduc împreună lideri financiari pentru discuții, schimb de idei și studii de caz. Proiectul va continua în această toamnă și în Oradea (22 octombrie 2025) și Timișoara (11 noiembrie 2025).

Partenerii conferinței au fost: Crowe România, NOA, Cabot Transfer Pricing, Tax & Training, Elfwise, CMC Grup Risk Advisor, BM Law, Macromex, Bulboacă & Asociații SPARL

Partener de mobilitate: Bolt Business

Parteneri de tehnologie: 4pay.ro

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: spotmedia.ro, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, Transilvania Business, PRwave, Club Economic, România Durabilă, Economistul, angajatorulmeu.ro, BusinessVoice, Spațiulconstruit.ro, BusinessPresss

Traversăm o perioadă cu provocări generate de contextul macroeconomic și de volatilitate, în care dinamica anuală a economiei a încetinit, ratele inflației sunt ridicate, costurile de finanțare și ratele dobânzilor sunt în continuare crescute.

Toate acestea sunt aspecte pe care un CFO trebuie să le gestioneze, susținând organizațiilor să se adapteze rapid la condițiile în schimbare, urmărind obiectivele de dezvoltare ale organizației, nevoile business-ului, evoluția pieței, schimbarea așteptărilor clienților și angajaților. Cum reușesc directorii financiari să conducă compania în perioade de incertitudine și să mențină stabilitatea, să navigheze într-un mediu volatil, păstrându-și ochii la viitor și la ce reprezintă acesta pentru departamentele financiare și business: tehnologii noi & AI, decizii data-driven, schimbarea setului de skill-uri necesar pentru angajați, conformarea la normele ESG, etc.?

Evenimentele din cadrul „CFO Conference” vor aduce împreună lideri financiari pentru discuții, schimb de idei și studii de caz. Prima ediție organizată la Oradea va avea loc pe 22 octombrie 2025 la Hotel Ramada.

„CFO Conference” este un proiect cu acoperire națională ce a avut în 2025 ediții în București, Iași, Cluj-Napoca, urmând să continue și în Timișoara, pe 11 noiembrie 2025 la Iulius Congress Hall.

Evenimentele din cadrul „CFO Conference” vor aduce împreună lideri financiari pentru discuții, schimb de idei și studii de caz. Ediția din Timișoara va avea loc pe 11 noiembrie 2025 la Iulius Congress Hall.

„CFO Conference” este un proiect cu acoperire națională ce a avut în 2025 ediții în București și Iași, urmând să continue și în Oradea, pe 22 octombrie.

Lideri din departamentul financiar s-au reunit, pe 8 mai 2025, la Palas Congress Hall, unde a avut loc o nouă ediție a proiectului „CFO Conference”. Evenimentul organizat de BusinessMark a inclus sesiuni de prezentări și un panel, ce au adus în discuție strategiile pe care le poate folosi un director financiar, pentru a răspunde contextului actual, definit de incertitudine și instabilitate.

Totodată, de pe agenda zilei nu au lipsit nici discuțiile privind perspectivele macroeconomice pentru 2025 și cum reușesc organizațiile să își adapteze rapid strategia financiară pentru a răspunde schimbărilor geopolitice și economice. În plus, au fost abordate aspecte privind noutățile fiscale din acest an.

Cătălin Iftenie, Financial Controlling Manager, E.ON Energie Romania, a deschis prima sesiune a evenimentului, vorbind despre vânzarea cu plata în rate și cum se vede din perspectiva vânzătorului.

„Astăzi poți să cumperi în rate aproape orice, însă din perspectiva vânzătorului, putem identifica o serie de avantaje, precum: creșterea numărului de vânzări, creșterea cotei de piață, o piață țintă mai mare, care include consumatorii cu venituri mai mici, posibilitatea practicării unei marje suplimentare, o politică de dividende plătite asociaților fără întreruperi, datorită unui rezultat contabil mai mare. Însă există și dezavantaje, precum: decalajul mare între momentul cash-out-ului și cash-in-ului, ceea ce poate pune presiune pe fluxul de numerar. Există, totodată, un risc de neplată crescut și apare o complexitate ridicată în gestionarea contractelor. Totodată, vorbim despre utilizarea fondurilor proprii permanente sau din împrumuturi pentru activitatea curentă în defavoarea investițiilor de dezvoltare”, a explicat el.

În continuare, Ionuț Măstăcăneanu, Partener Asociat, Consultanță fiscală, KPMG Romania, a adus în discuție interacțiunea dintre impozitul pe profit și IMCA – abordări practice pentru calculul final aferent anului 2024.

„Anul trecut am avut două Ordonanțe Trenuleț, însă modificările impozitului pe profit nu au fost foarte mari. Principala modificare care a impactat anul 2024 a presupus introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, care este un nou mecanism de colectare a impozitului pe profit la un nivel minim. Este posibil să vină modificări după ce avem un nou ministru”, a spus el.

A urmat Dorina Marcu, Manager, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY Romania, care a vorbit despre facilitățile fiscale în domeniul cercetării și dezvoltării.

„În ultimii ani, aplicarea facilității a fost luată în considerare de mai mulți contribuabili. În 2024, am avut în jur de 47 de contribuabili ce au depus cerere în vederea certificării de către Ministerul Cercetării și Dezvoltării, pentru a putea aplica facilitățile fiscale. Există potențial și în alte domenii, nu neapărat în IT, domeniul medical, ci aceste cercetări se pot lua în vedere și pentru agricultură și tehnologia alimentară – noi metode de cultivare, tehnologii de irigație, produse alimentare inovatoare; industria textilă și a modei, prin materiale noi, sustenabile și tehnologii de producție avansate, industria jocurilor video și a divertismentului, sustenabilitate și industria cosmetică și a produselor de îngrijire personală. Pe partea de impozit pe profit, avem o deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor suportate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare. Avem, totodată, o amortizare accelerată, iar cheltuielile eligibile sunt: amortizare, cheltuieli cu personalul, întreținerea și reparații, exploatare (servicii, consumabile, materii prime, etc); regie (direct: chirie locație, utilități, consumabile; prin cheie de alocare: serv. IT, contabilitate).”

Un alt subiect a fost dedicat auditului intern. Astfel, Grigore Constantinescu, Internal Audit Partner, NOA, a precizat: „Este foarte important să-ți cunoști business-ul, să știi unde vrei să ajungi. De aceea, auditul intern este o activitate independentă și obiectivă, care te poate ajuta să îți îmbunătățești procedurile și procesele, aducând, astfel, plus valoare. Prima linie de apărare a unei organizații este managementul operațional. A doua este reprezentată de zona de control financiar, risk management și compliance, iar a treia constă în auditul intern. Ca orice funcție pe care o avem în cadrul unei companii, avem principii după care noi, auditorii interni, ne ghidăm activitatea, cum ar fi: integritate, independență, confidențialitate, obiectivitate și competență.

Procesul de audit intern are trei etape principale, prima fiind cea de stabilire și evaluare a riscurilor potențiale, a doua este derularea misiunilor, iar cea de-a treia este urmărirea implementării recomandărilor de audit intern. Nu poți aduce plus valoare companiei decât dacă, după o misiune de audit intern, este urmărită implementarea recomandărilor de audit intern. Având această abordare reușim să schimbăm paradigma și nu mai vedem auditul intern ca pe o funcție de control, ci ca pe o funcție care ajută organizația să evolueze.”

Victoria Dobre, Senior Tax Manager, Deloitte România, care a adus în discuție provocările ce au apărut la implementarea SAF-T, RO e-Factura și RO e-Transport. „Din experiența mea, implementarea SAF-T a fost un proiect provocator. După ce s-a reușit o acțiune, problema a fost calitatea datelor. SAF-T mută inspecția fiscală post-factum la o analiză a datelor la un click distanță. Astăzi, majoritatea contribuabililor au reușit să ajungă la un nivel acceptabil de transmitere a datelor către autorități. Similar, RO e-Factura are același scop: să reușească să colecteze cât mai mult TVA la bugetul de stat. Acesta a fost implementat gradual. Marea provocare la acest sistem de implementare al RO e-Factura este corectitudinea datelor pe care le trimitem către autorități, pentru că, în momentul în care trimitem o factură și realizăm că datele transmise sunt eronate, corecția se face tot în sistem. Cu cât astfel de informații sunt transmise mai des, cu atât se poate ridica un semn de întrebare în ochii autorităților. RO e-Transport este fratele mai mic al RO e-Factura. Aici se raportează livrările intracomunitare, achizițiile intracomunitare, exporturile-importurile și livrările cu risc ridicat. Marea provocare a fost relația cu departamentul de logistică”, a spus ea.

Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR, a adus în discuție strategiile pentru gestionarea riscurilor. „La nivel de risc, realitatea este cea din teren. Întrebarea este dacă avem un management de risc sau un risc în zona de management. Noi gestionăm niște realități și, dacă se întâmplă evenimente nefericite, spunem că am avut un risc. Conduc detașat riscurile cibernetice. Partea de pierderi de profit, schimbările climatice, riscurile politice și derapajele macroeconomice reprezintă elemente de risc. Este extrem de important să facem pași și în zona de prevenție, iar companiile ar trebui să fie pregătite pentru situații de criză. Managementul de risc, ca aspect integrat în procesele operaționale, ar trebui să ajute companiile să fie robuste, să fie pregătite și, în cele din urmă, să crească”, a spus el.

Ultima parte a conferinței a fost un panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Emanuel Gutan (Ecolab), Mircea Varga (Teilor Holding, Safetech Innovations, Perla Harghitei, Apemin Tușnad), Delia Lăzărean (Grup Arcadia Spitale și Centre medicale) și Ovidiu Bucătaru.

Invitații au adus în discuție provocările cu care organizațiile s-au confruntat post-pandemie și după războiul din Ucraina, fiind de acord că o trăsătură cheie a organizațiilor trebuie să fie abilitatea de a răspunde rapid provocărilor.

În acest context, Emanuel Gutan, Country Manager, CEE South (RO, MD, BG, SRB), Ecolab, Finance Manager, CEE Central & South (AT, CZ, SK, HU, SI, HR, RO, MD, BG, SRB), Ecolab, a precizat: „Anul 2024 a fost finalul unei perioade de achiziții și fuziuni începute în 2019. În prezent, Ecolab acoperă toată regiunea CEE printr-o singură entitate și cu sucursale în toate țările în care avem business. Din punct de vedere extern, 2024 a fost un an de creștere în majoritatea sectoarelor în care activăm, cu o singură excepție – zona siderurgică, care se confruntă cu un impact semnificativ. Noi nu privim o țară specific pentru a investi, ci ne uităm la nivel regional. Drept urmare, direcțiile noastre de investiții sunt puțin diferite. Pe de o parte, ne uităm la ce se întâmplă intern: digitalizare, consolidarea proceselor de business, astfel încât avem trei centre mari din care coordonăm procesele financiar-contabile. Mergem foarte mult pe inteligența artificială – discutăm de sute de mii de facturi care se procesează zilnic. Dacă am face asta la modul clasic, cineva să le emită dintr-un ERP, am avea nevoie de câteva mii de oameni. A doua direcție este cea de customer facing: investim în a dezvolta produse noi, dar am schimbat și modul de abordare a pieței. Ne dorim să educăm consumatorul final în a achiziționa o soluție tehnică în loc de a achiziționa un produs.”

La rândul său, Mircea Varga, Chairman of the Board, Teilor Holding, Independent Board Member, Safetech Innovations, Perla Harghitei & Tusnad, a intervenit precizând: „2024, pentru companiile pe care le reprezint, a avut un rezultat peste 2023. Bugetarea pentru 2025 este cel puțin ambițioasă, iar primele patru luni arată că această creștere se confirmă. Mergem înainte cu curaj. Este un context care ne dă anumite temeri, dar nu trebuie să ne panicăm. Foarte multă lume vorbește despre criză, însă eu cred că vorbim, de fapt, despre turbulențe cărora trebuie să le facem față. Salariul mediu a crescut de la 72 euro în 1994 la 1.065 euro anul trecut – de 14.8 ori. Avem o creștere cel puțin semnificativă și când vine vorba de numărul proprietarilor de locuinșe, care au crescut în ultimii 30 de ani cu 25 de procente. Dacă în 1994 un român avea nevoie de 33 de ani să cumpere o locuință de 55mp, astăzi avem nevoie de 8.5 ani. Uitați-vă cât potențial există în România. Suntem, într-adevăr, într-un context economic fragmentat. Însă unde sunt probleme există și oportunități. Există niște turbulențe acum date de tarifarea implementată de Trump, însă lucrurile se vor așeza ușor. Avem și o provocare internă, legată de alegerile care urmează și care, din păcate, poate aduce o turbulență extraordinară în mediul economic românesc. Sper să nu se întâmple.”

Rolul directorilor financiari, în acest context dinamic, a evoluat, au mai fost de acord invitații la panel.

„Rolul CFO-ului a evoluat foarte mult în ultima perioadă. Rolul meu a depășit de mult granițele unei funcții financiare tradiționale – coordonez și departamentul de achiziții și pe cel de contabilitate și vânzări corporate. Ele sunt foarte diferite, însă m-au ajutat să înțeleg mai bine business-ul, de ce medicii, în chirurgie, cer anumite materiale, de exemplu, de ce nu pot standardiza niște costuri, așa cum am învățat în toate cursurile de analiză financiară. În medicină, lucrurile stau diferit – medicii încearcă să adapteze soluțiile lor pentru fiecare pacient în parte. Am mers cu acest aspect spre partea de achiziții, pentru a eficientiza cât mai mult procesul. M-a ajutat, de asemenea, să merg la clienți și să văd care este nevoia din piață, respectând, în paralel, strategia de business. Zona medicală este foarte complexă, evoluează foarte mult. Sunt riscuri zi de zi. A trebuit să mediem diverse aspecte care au intervenit. De asemenea, lucrez îndeaproape cu CEO-ul companiei și particip la toate deciziile strategice de dezvoltare”, a spus Delia Lăzărean, CFO, Arcadia – Spitale și Centre Medicale, în acest context.

„Încerc să mențin o notă pozitivă, având în vedere că, în ultimii 5 ani, agricultura românească a rămas o Cenușăreasă. Tot domeniul este afectat de un factor limitativ – apa. Pentru fermierul român, având în vedere că România este un exportator de cereale și oleaginoase, ce se întâmplă în ultimele zile cu moneda euro reprezintă o oportunitate. În România există 3 milioane de ferme. În 2024, am văzut un interes foarte mare în ceea ce înseamnă zona de digitalizare (…) Dacă vorbim de ferme de subzistență, avem și un grad de pregătire în domeniu foarte redus: aproximativ 10% din cei care practică agricultura au studii de bază în domeniu, comparativ cu restul Europei, unde există un procent de peste 40%. Imaginați-vă care este nivelul de educație financiară. Avem 20% din populație angajată în acest domeniu”, a spus la rândul său, Ovidiu Bucătaru, Expert Financiar Agribusiness.

Evenimentele din cadrul „CFO Conference” vor aduce împreună lideri financiari pentru discuții, schimb de idei și studii de caz. După ediția din Iași proiectul va continua și în Cluj-Napoca (2 iunie 2025), Oradea (22 octombrie 2025) și Timișoara (11 noiembrie 2025).

Parteneri: EY România, NOA, CMC GRUP Risk Advisor, Vitamin Aqua

Parteneri de tehnologie: 4pay.ro

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, digital-business.ro, PRwave, spatiulconstruit.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, angajatorulmeu.ro, MATEK, BusinessVoice, Business Press, Revista Piața

Evenimentele din cadrul „CFO Conference” vor aduce împreună lideri financiari pentru discuții, schimb de idei și studii de caz. Ediția din Cluj-Napoca va avea loc pe 2 iunie 2025 la Courtyard by Marriott Cluj-Napoca Downtown.

„CFO Conference” este un proiect cu acoperire națională și va mai avea în 2025 patru ediții, ce se vor desfășura astfel:

28 martie – București, JW Marriott Bucharest Grand Hotel
8 mai – Iași, Palas Congress Hall
22 octombrie – Oradea, Hotel Ramada
11 noiembrie – Timișoara, Iulius Congress Hall

Descoperiți concluziile specialiștilor invitați la ediția din 2024!

Evenimentele din cadrul „CFO Conference” vor aduce împreună lideri financiari pentru discuții, schimb de idei și studii de caz. Ediția din Iași va avea loc pe 8 mai 2025 la Palas Congress Hall.

„CFO Conference” este un proiect cu acoperire națională și va mai avea în 2025 patru ediții, ce se vor desfășura astfel:

28 martie – București, JW Marriott Bucharest Grand Hotel
2 iunie – Cluj-Napoca, Hotel Courtyard by Marriott Downtown
22 octombrie – Oradea, Hotel Ramada
11 noiembrie – Timișoara, Iulius Congress Hall

Descoperiți concluziile specialiștilor invitați la ediția din 2024!

Evenimentele din cadrul „CFO Conference” vor aduce împreună lideri financiari pentru discuții, schimb de idei și studii de caz. Ediția din București va avea loc pe 28 martie 2025 la JW Marriott Grand Hotel.

Descoperă aici concluziile profesioniștilor invitați la ediția din 2024!

„CFO Conference” este un proiect cu acoperire națională și va mai avea în 2025 patru ediții, ce se vor desfășura astfel:

8 mai – Iași, Palas Congress Hall
2 iunie – Cluj-Napoca, Hotel Courtyard by Marriott Downtown
22 octombrie – Oradea, Hotel Ramada
11 noiembrie – Timișoara, Iulius Congress Hall

Economia se confruntă cu provocări semnificative: volatilitate ridicată, dinamică economică încetinită, inflație înaltă și costuri de finanțare crescute, astfel că anul 2024 este caracterizat de reziliență, eficiență și o mare atenție asupra costurilor.
În contextul actual, rolul CFO-ului a evoluat spre un rol strategic de consilier cheie al CEO-ului, el furnizând date cruciale pentru luarea deciziilor.
Ca urmare a ultimilor ani, dominați de numeroase provocări, identificarea și anticiparea riscurilor devin o responsabilitate cheie pentru CFO.
Utilizarea inteligenței artificiale devine crucială pentru procesarea și analiza datelor, cât și pentru eficientizarea muncii din departamentele financiare.

16 lideri din domeniul financiar au participat, pe 13 noiembrie 2024, la cea de-a treia ediție „CFO Conference” organizată de BusinessMark la Timișoara.

Evenimentul a inclus sesiuni de prezentări și o dezbatere, aducând în discuție provocările cu care organizațiile și departamentele financiare s-au confruntat în ultimii ani, într-un context dominat de numeroase provocări generate de contextul macroeconomic actual și de volatilitate, cu o dinamică anuală a economiei ce a încetinit, rate ridicate ale inflației, costuri de finanțare și rate ale dobânzilor crescute.

SESIUNEA I

Vladimir Marinescu, Director Servicii Fiscale, Deloitte România, a deschis prima sesiune a conferinței vorbind despre provocările cu care se confruntă contribuabilii români.

„Din păcate, situația este complicată – nu este vorba doar despre o dinamică, ci tot ceea ce înseamnă previzibilitate și așteptare legitimă a contribuabilului a dispărut de acum doi ani. Suntem în situația unei dinamici excesive, o situație în care sistemul fiscal se reformează, se ajustează. Din păcate, nu reușim exact să prezicem direcția în care se merge. Pe de altă parte, aceste E-uri vin de la reglementarea europeană în materia Taxei pe Valoare Adăugată. Vorbim de cel mai mare grad de uniformitate în UE, direcție care, în principal, însemnă reducerea poverii administrative, dar dintr-o perspectivă a colaborării contribuabililor cu organele fiscale. Prin aceste raportări continue, constante și, aș spune, în real time, ar trebui ca organele fiscale să aibă o privire de ansamblu asupra tranzacțiilor societății”, a spus el.

În continuare, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a susținut o prezentare despre prețurile de transfer, un subiect cu miză mare pentru ANAF.

„Prin e-Factură, e-Transport, e-TVA, e-Sigiliu, se colectează o cantitate imensă de informații, pe care doar ANAF o are la dispoziție. Întrebarea este: ce face ANAF cu aceste informații? Pentru că, din punct de vedere al informațiilor, este cea mai puternică instituție din România. Datele sunt folosite pentru a face analize predictive asupra evoluției economice, identifică asimetriile din economie și implementează politici fiscale pertinente, care să asigure dezvoltarea mediului de afaceri. Revenind la partea de riscuri, avem peste 150 de indicatori de risc – înțeleg că ANAF a implementat un program pilot, în colaborare cu Fiscul din Austria. Cel mai important indicator care poate atrage riscul de inspecție fiscală este pierderea din exploatare – acesta este indicatorul numărul 1 după care este analizat riscul de inspecție fiscală.”

Un alt subiect abordat în prima sesiune a vizat contextul actual al raportării de sustenabilitate și Directiva 2022/2464 privind raportarea corporativă de sustenabilitate și transpunerea ei în legislația națională. Astfel, Ioana Silaghi, Senior Manager – Sustainability Advisory, EY Romania, a precizat: „Mărul discordiei este Pactul Verde European, care presupune trei țeluri mari. Primul este legat de emisiile gazelor cu efect de seră, iar scopul este să avem zero emisii nete până în 2050. Presupune, de asemenea, o disociere a creșterii economice de utilizarea resurselor și, desigur, un țel nobil ca nicio persoană și niciun loc să fie lăsat în urmă. Prin această nouă Directivă, vedem o anexare de KPIs calitativi și cantitativi pe cei trei piloni: Environmental, Social și Guvernanță. S-a renunțat la rapoartele stufoase, cu povești laborioase, și se dorește o reglementare într-un cadru în care putem compara rezultatele. Ce aduce nou CSRD față de ceea ce se întâmpla înainte? Vorbim de o dublă materialitate, care reprezintă nucleul tehnic al raportului de sustenabilitate. Raportarea de date trebuie să se bazeze pe acest proces tehnic și care se referă la două valențe: un impact prin care, compania, prin operațiunile pe care le desfășoară, îl răsfrânge asupra oamenilor și mediului, iar a doua se răsfrânge asupra aspectelor financiare – riscuri și oportunități pe care compania le poate atrage din exterior.”

Andreea Ivan, CFO, Iwis Mechatronics, a adus în discuție comunicarea pentru non-finance și pregătirea pentru criză. „Rolul Financiarului este un fel de service provider, care vine și furnizează rapoarte și informații, în baza cărora pot fi luate decizii. Adesea, Executivul, dacă ați lucrat cu funcții de conducere înalte știți, este o personalitate alfa, este sigur pe el, are reușite. Din acest motiv, atunci când discutăm cu el și prezentăm cifre pe care el nu le înțelege, este posibil ca el să nu ne spună că înțelege acel raport. De aceea, atunci când comunicăm cu Executivul, trebuie să înțelegem backgroundul lui, ce își dorește de la acel raport și să îl adaptăm în funcție de el, să îl putem folosi ca pe un tool. Structura raportului trebuie să respecte și timpul pe care Executivul ni-l dedică – să fie targetat pe ce își dorește el să afle”, a spus ea.

Mircea Dumitrașcu, Founder & Partner, NOA, a adus în discuție, în prezentarea sa, schimbarea prin reorganizare corporativă. „Schimbarea nu este niciodată dureroasă, ci procesul este cel mai dificil. Nu de schimbare ne e frică, ci de ceea ce pierdem în urma schimbării. Când vorbim despre reorganizări, ne putem gândi la mai multe motive: alinierea strategică, eficiența operațională ca mijloc de a reduce complexitatea, flexibilitatea și adaptabilitatea pentru o reacție rapidă la schimbările pieței și atragerea de investitori. Trebuie să implicăm echipele, astfel încât să devină din observatori participanți. Să identificăm în echipă «cavalerii schimbării», acei oameni care au un cuvânt de spus și care sunt ascultați de echipe. În general, într-o reorganizare, trebuie să fim atenți la mai multe paliere: business, operațional, financiar, fiscal și comercial. Când ne uităm la arhitectura pe care ne-o dorim pentru reorganizare, toate trebuie luate în considerare”, a spus el.

În continuare, Adina Bănici, Director, Taxation Services, KPMG Romania, a adus în discuție un alt subiect important, susținând o prezentare cu tema: „De la plan bugetar la inspecții fiscale – abordări în partea de vest a țării”.

„În octombrie, Comisia Europeană a cerut mai multor țări să pregătească un plan bugetar. România a prezentat un plan bugetar, iar în 6 săptămâni de la prezentare Comisia Europeană îl va aproba sau nu. Planul bugetar structural pe 7 ani pentru revenire în ținta de deficit 2025 – 2031 include 10 direcții, obiectivul pe termen fiind asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru 2025- 2031. Reforma fiscală va avea rezultat pentru crearea mecanismelor specifice de distribuire a sarcinii fiscale; actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, baze si rate de impozitare; crearea mecanismelor necesare pentru facilitarea/ stimularea investițiilor; revizuirea/ eliminarea/ combaterea situațiilor de optimizare fiscală; operaționalizarea structurilor specifice pentru a gestiona impozitul pe proprietate”, a explicat ea.

Voicu Stoiciu, Director, PwC Romania, a încheiat prima sesiune a „CFO Conference Timișoara”, vorbind despre avantajele unui sistem ERP.

„Un sistem ERP integrat cu instrumentele software potrivite poate să îmi gestioneze un inbox de procurement într-un mod extrem, extrem de educat. Ce înseamnă asta? Eu, compania, pun la dispoziția furnizorilor un anume inbox, iar ei trebuie să îmi furnizeze un raport. Instrumentul meu tehnologic mă ajută să categorisească documentele, să știu ce să fac cu ele mai departe, vorbim despre procesele din ERP-ul meu. Totodată, aș vrea să vorbim despre capabilitatea unui sistem software ce are la bază un LLM (n.r – Large Language Model), care aparține organizației din care fac parte și care poate să facă acțiuni similare cu chatGPT. Aș vrea să dau un exemplu și din zona CSRD. Platforma SAP pune la dispoziție un Sustainability Control Tower, ce aduce toate datele într-un singur loc, raportează calitativ, cantitativ. Este interesant că, așa cum puteam să merg mai devreme în platforma SAP și să cer o analiză de balanță printr-un prompt, pot face același lucru și cu CSRD”, a detaliat el.

SESIUNEA a II-a

Cea de-a doua sesiune a evenimentului a debutat cu o discuție 1-to-1 despre rolul CFO-ului în contextul transformării digitale a organizațiilor, provocările pe care AI-ul le-ar putea aduce la nivelul departamentului financiar și skill-urile necesare în viitor, la care au participat Octavian Avram, CFO, SelfPay, și Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing.

Alina a pornit discuția întrebându-l pe Octavian cum va arăta rolul unui CFO în 2030 și ce pot face departamentele cu volumul mare de date colectate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Astfel, Octavian a răspuns: „Departamentul financiar se modifică. Dacă, înainte, departamentul financiar era reprezentat de funcția de contabilitate, iar activitatea de trezorerie era complet diferită de ceea ce se întâmplă astăzi, la fel se întâmplă și cu departamentul financiar. Astăzi, el servește date managementului, este single source of truth. Deservește toate celelalte departamente cu informații, KPIs, date cu privire la timpi, flux, care sunt necesare în luarea unei decizii, în evaluarea performanței. Toți vom fi digitali în viitor. Cu cât ai mai multe informații, cu cât poți analiza mai bine informațiile – nu este suficient doar să le ai, cum le are ANAF – cu atât comportamentul autorităților se va schimba, comunicarea se va schimba între instituții publice, viața noastră va fi mai ușoară. E important să vedem cum vor fi folosite aceste date și să nu existe un leakage.”

„La nivel geopolitic, se schimbă polii de putere și, similar, organizațiile ar trebui să aibă această strategie”, a completat reprezentanta Cabot Transfer Pricing.

A urmat Eduard Pinzariu, Delivery Director, Smartree, care a prezentat rezultatele unui studiu privind impactul beneficiilor extrasalariale. „În automotive, am ajuns la concluzia că primele și beneficiul transport sunt la egalitate în topul priorităților angajaților. Nu tichetele de masă sunt cele oferite cel mai des. În zona telecom, bonusurile sunt campionii. În real estate, de exemplu, serviciile medicale private sunt folosite cel mai des – asta înseamnă o mare varietate de servicii medicale, de care beneficiază marea majoritate a angajaților. Aceste date sunt extrase dintr-un studiu la care lucrăm de două luni și jumătate și care acoperă o perioadă de 3 ani și 9 luni, făcut pe 400 de entități juridice din România. Ne-am concentrat foarte mult să aflăm și să extragem informațiile pe 5 axe mari: industrii, senioritate, regiuni, vârstă și white vs. blue collar. Un alt studiu făcut de noi arată că 75% dintre angajatori au bugetat o creștere salarială în 2024 și am vrut să vedem dacă s-au confirmat. Pe anumite industrii, cum este retailul, previziunea angajatorului a fost reală. Din punct de vedere al împărțirii pe angajați, avem o distribuție de 39,7% pe blue collar și 60,3% pentru white collar”, a spus el.

Ultima parte a evenimentului a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Radu Hrincescu (FEV România), Darius Ienci (DB Cargo România), Ovidiu Robotin (Qubiz Group), Mariana Boiciuc (CITR), Eugen-Alex Mihancea (Deltatel), Adrian-Cătălin Bulboacă (Bulboacă & Asociații SPARL) și Paul-Ioan Danciu (Bertschi AG).

„Rolul CFO-ului este unul esențial – dincolo de aspectele ce țin de analiză și planificare financiară, care sunt foarte importante, la fel de importantă este și dimensiunea de identificare și management al riscurilor. CFO-ul poate fi acea voce care îi semnalează CEO-ului atunci când întrevede elemente care sugerează o stare de dificultate. Cred, totodată, că CFO-ul este un foarte bun strateg și că are rolul de a conduce compania spre direcția strategică pe care și-o propune. Vigilența sa ar putea ajuta compania să nu ajungă într-o stare de dificultate. E important ca fiecare companie să își definească propriii indicatori, pe care să îi urmărească zilnic, săptămânal – vorbim despre indicatori cheie pentru direcția spre care se îndreaptă business-ul. Când discutăm despre o stare de dificultate, vorbim și despre cashflow. Este importantă monitorizarea frecventă, buna colaborare CEO-CFO. Cred că e important să existe și o bună colaborare între companie și toți stakeholderii săi, pentru că dacă ne gândim la ce înseamnă ciclul de viață al unei companii, inevitabil vorbim și despre provocări, iar dacă avem o relație bună cu acești stakeholderi, putem trece mai ușor peste orice stare de dificultate”, a spus Mariana Boiciuc, Senior Partner, CITR, într-una din intervențiile sale.

Deciziile luate de organizații în perioada pandemiei au efecte și astăzi, a explicat Darius Ienci, Head of Accounting & Tax, DB Cargo România, în una din intervențiile sale. „Ar trebui să ne uităm la perioada pandemică, pentru că deciziile luate atunci sunt reflectate și în ziua de astăzi; acestea au generat instabilitate și inflație, care se resimt și astăzi. Anul 2024 poate fi definit prin reziliență, eficiență și eficacitate, cu atenție asupra costurilor. Este un an plin de provocări. Istoric, este anul cu cele mai multe alegeri generale, la nivel global, astfel că rămânem în expectativă (…) Tind să cred că ne așteaptă un scenariu spre recesiune, dar există optimism. Există oportunități. Unele dintre cele mai mari inovații au apărut, cu precădere, în zona crizelor economice. Apare concurență, care ne ajută să ne dezvoltăm. O direcție pe care noi am luat-o pe zona de transporturi ține de conflictul din Ucraina și, eventual, un acord de pace, care ne va ajuta să creștem pe partea de transporturi și, poate, de construcții”, a explicat el.

Radu Hrincescu, Head of Finance and Administration, FEV România, a intervenit precizând că: „2024, pentru noi, a fost un an plin de provocări, pentru că suntem în industria automotive – mă refer aici la servicii hard și soft pentru dezvoltarea de mașini, de motopropulsoare, pentru producătorii de mașini. Se pune întrebarea în ce direcție merge industria automotive. Avem motoare cu combustie internă și, având în vedere impactul pe care îl au asupra mediului, apare întrebarea: ce se va întâmpla? Avem și motoare electrice, unde vin și provocări, cum ar fi autonomia bateriilor, cum putem produce, stoca atâta energie. Avem și partea de tehnologie cu hidrogen, dar și aici apar întrebări. Va trebui ca soluția din viitor să fie eficientă și din punct de vedere economic. Lipsa de direcție a dus la oprirea de investiții în R&D – niciun producător mare nu mai vrea să aloce resurse într-o direcție care se dovedește greșită. Industria europeană este legată de automotive, astfel că instabilitatea din domeniu se resimte și la nivel european, iar la nivelul României depindem foarte mult de ce se întâmplă în Europa. Vin niște vremuri mai tulburi, astfel că ne-am gândit ce să facem; în a doua parte a anului, lucrurile au început să scârțâie și am fost nevoiți să luăm măsuri pentru a rămâne pe linia de plutire. Sunt situații în care trebuie să optimizezi costurile și să scoatem organizația din zona de confort, să luăm decizii mai puțin plăcute”, a spus el.

„Nu în ultimul an s-a schimbat ce înseamnă un CFO pentru o companie, ci s-a schimbat de ceva vreme. Sunt din ce în ce mai multe persoane care fac pasul de a merge din poziție de CFO spre cea de CEO, pentru că înțelege business-ul din punct de vedere economic. Cei care fac acest pas, fac acest pas spre operațional mult mai devreme, în mod voit. Aceste persoane înțeleg cifrele, vor să vadă business-ul, cum și în ce se transpune. Referitor la ce am început să facem începând cu pandemia, noi, ca lideri de departament și ai organizației, încercăm să fim mai empatici, să înțelegem nevoile fiecăruia dintre colegi. Încercăm să fim de ajutor, pentru că pandemia ne-a distanțat și am rămas acolo, la distanță. Cu toate modificările actuale, eu mi-am dorit să fiu mai aproape de colegi, de a veni cu sprijin, acolo unde e cazul, iar în contextul încetinirii economiei, să îi asigurăm că totul va fi ok, doar că va trebui să ne așteptăm la o perioadă mai grea. Suntem puternici împreună, dar pentru asta trebuie să lucrăm împreună în aceeași direcție”, a precizat, la rândul său, Paul-Ioan Danciu, Head of Finance and Administration South – East Europe Region, Bertschi AG.

„Pentru noi, anul 2024 a fost unul neobișnuit. Am observat, ca tendințe, o încetinire a ratei de atracție, provocări mai mari, pentru că există mai puține finanțări din zona de IT. Pentru că sunt probleme în automotive, s-au creat probleme pe tot chain-ul. Anul 2024 a fost în linie cu ceea ce anticipaserăm. Ne așteptăm să fie efecte mari în 2025. În 2024, ne-am concentrat intern pe reorganizarea echipelor și proceselor astfel încât să putem asimila corespunzător creșterea în personal din anii precedenți, dar și să putem satisface exigențele tot mai ridicate venite dinspre clienții noștri”, a completat Ovidiu Robotin, Chief Financial Officer, Qubiz.

Eugen-Axel Mihancea, CFO, Deltatel România, a completat: „În 2024, am început să simt mai mult ca înainte că un CFO este consilierul numărul 1 al CEO-ului sau Consiliului de Administrație. Se solicită foarte multe analize. Bugetul anual pe care îl întocmeam în fiecare an a devenit un buget mobil, care se revizuiește constant. Nu mai putem lua bugetul făcut anul anterior și să considerăm că ne ghidează. Analizele pe care le facem am ca sursă datele financiar-contabile și este o luptă să avem date cât mai relevante. Pe lângă faptul că am devenit mai mult analiști, cu activități de control și revizuire a activității, nu am simțit alte schimbări. Ni se solicită mai mult asistența.”

Un alt subiect abordat în panel a vizat și sursele de finanțare în contextul actual. Astfel, Adrian-Cătălin Bulboacă, Managing Partner, Bulboacă şi Asociaţii SPARL, a precizat: „Ne implicăm nu doar în etapa negocierii documentelor unei tranzacții de finanțare, ci pornim din spate, unde se conturează cum ar putea arăta un dosar de finanțare. Lucrăm cu departamentul financiar. Pe fondul acestei preocupări și expertize, caracteristica proiectelor noastre din 2024 a fost reprezentată de reașezarea creditelor, în mod general, și restructurarea, în mod particular. Foarte puțină creditare bancară la nivelul anului 2023, la fel și în 2024. Băncile au fost concentrate asupra restructurării creditelor. Ponderea principală a proiectelor în care noi am fost implicați a fost reprezentată de reașezarea creditelor – constatăm un fenomen de expunere financiară destul de mare în rândul companiilor antreprenoriale, care pornește și de la contractarea mai multor credite de la bănci diferite. Între timp, ne-am confruntat cu inflație, creșterea costurilor de finanțare, iar foarte multe companii se regăsesc într-o situație de expunere foarte mare, și atunci, soluția s-ar putea să vină din exteriorul sistemului bancar.”

Evenimentul a fost organizat de BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost: EY România, Cabot Transfer Pricing, PwC România, NOA, Smartree, CITR, Bulboacă & Asociații SPARL

Evenimentul a fost susținut de: Asociația Firmelor Bihorene

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: spotmedia.ro, Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, EventsMax, digital-business.ro, PRwave, spațiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, AngajatorulMeu.ro, MATEK, Business Voice, Femei în Afaceri, Revista Cariere, Piața, România Durabilă, tion.ro, Agenda, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean

Aflat la cea de-a 3-a ediție organizată la Timișoara, evenimentul CFO Conference va aduce împreună lideri financiari pentru discuții, schimb de idei și studii de caz. Vă așteptăm pe 13 noiembrie 2024, la Iulius Congress Hall.

Profesioniști din departamentul financiar au participat, pe 10 iunie 2024, la cea de-a doua ediție a proiectului „CFO Conference” organizată la Iași. 12 lideri din domeniu au discutat la Palas Congress Hall despre strategiile pe care le poate folosi un CFO pentru a conduce cu succes compania, în contextul actual, definit de noi tehnologii, inteligență artificială, un mediu macroeconomic definit de incertitudine și volatilitate.

Invitații conferinței au fost de acord că adaptarea rapidă la schimbare trebuie să fie o abilitate definitorie a unui director financiar, la fel și agilitatea de a urmări în mod constant obiectivele de creștere și de a anticipa tendințele pieței.

Conferința a inclus două sesiuni de prezentări și un panel, ce au fost moderate de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

PRIMA SESIUNE

Grigore Constantinescu, Internal Audit Partner, NOA, a deschis prima sesiune vorbind despre auditul intern.

„Putem gestiona business-ul doar dacă înțelegem structura societății și dacă avem un plan bine organizat. Astfel, putem duce compania la următorul nivel. Este foarte important să menționăm că Auditul Intern nu se uită doar la cifre, punând accent pe procese și riscurile asociate. La final sunt lăsate recomandări de optimizare a proceselor, astfel încât să adăugăm valoare și să îmbunătățim operațiunile unei organizații. Trebuie să fim integri și să respectăm principiul confidențialității, pentru că, din postura de Auditor Intern, avem acces la multe informații cu caracter sensibil. Trebuie, totodată, să fim competenți și obiectivi. Procesul de Audit Intern urmează un parcurs pe care îl stabilim cu top managementul companiei. Astfel, decidem care sunt etapele și pașii, stabilind și ce anume vrem să obținem de la respectivul audit. Derularea verificărilor de audit presupune și definirea anumitor teste de control și teste de detaliu, care conduc, ulterior, la formularea constatărilor și recomandărilor din raport. Procesul de audit intern are trei pași: evaluarea riscurilor și planificare, derularea misiunilor și emiterea unui raport, pe care îl confirmăm cu reprezentanții managementului și cu persoanele implicate în implementarea ulterioară a recomandărilor. Ulterior, stabilim un calendar de implementare a recomandărilor, discutăm cu persoanele responsabile, urmărim periodic statusul recomandărilor și, dacă este nevoie, facem ajustări la calendar”, a spus el.

A urmat Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, care a vorbit despre provocările pe care trebuie să le navigheze un director financiar.

„Sunt multe companii care nu au încă un CFO, ci un contabil-șef și un consultant fiscal. Astfel, trebuie ca el să preia și rolurile CFO-ului de: planificare, furnizare de informații financiare, managementul riscului, asigurarea finanțării și managementul operațional. Un CFO trebuie să știe foarte bine și ce se întâmplă în departamentul de HR, pentru că, pentru a produce resursele financiare de care are nevoie, trebuie să ne asigurăm că resursa umană e bine organizată, bine remunerată. Clientul intern este reprezentat de acționariat, care își dorește să obțină venituri cât mai mari, iar principalul său instrument în companie este CFO-ul. CFO-ul nu trebuie considerat ca un subordonat al CEO-ului, ci un partener al său. Una din cele mai mari provocări o reprezintă legislația financiar-fiscală, pentru că este în permanentă schimbare, este complexă și interpretabilă, interacționează cu celelalte legislații aplicabile afacerii. CFO-ul trebuie să încerce să digitalizeze toate procesele financiar-contabile, să asigure control și securitatea datelor financiare. Este foarte important și să dezvolte talentul, capacitatea și diversitatea modalităților de lucru, astfel încât oamenii să fie pregătiți”, a explicat ea.

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a vizat prețurile de transfer și ce trebuie să avem în vedere în relație cu grupul, autoritățile fiscale, auditorii și consultanții pentru un dosar al prețurilor de transfer de succes. Astfel, Lavinia Monoranu, Transfer Pricing Partner, TaxWise, a punctat: „Prețurile de transfer sunt prețurile practicate între entități afiliate. Este bine să avem o discuție cu grupul în materie de prețuri de transfer, pentru că ei au o imagine asupra entităților care aduc valoare. Ce putem face? Putem cere masterfile-ul – un document descriptiv ce trasează principalele principii aferente tranzacțiilor intragrup. Ce facem cu el? Îl primim, îl parcurgem, îl dăm consultanților, însă acesta nu trebuie prezentat autorităților fiscale. Legislația prețurilor de transfer are anumite caracteristici pe plan local și nu coincide cu normativele internaționale, astfel că a apărut o directivă care să armonizeze domeniul prețurilor de transfer – să fie același principiu după care să funcționăm toți.

Să ne uităm la relația dintre CFO și ANAF pe tema prețurilor de transfer. Autoritățile fiscale au început să transmită notificări de conformare, ce se referă la riscuri noi sau nou identificate, ce nu au fost transmise anterior. Există 30 de zile pentru conformarea pentru această recomandare, iar în cazul în care nu sunteți de acord cu ea, se poate transmite un feedback argumentat autorităților fiscale.”

Remus Mihai Hirceaga, Country Manager, ERA Group, a analizat impactul situației geopolitice asupra lanțului de aprovizionare și ce pot face liderii pentru a menține stabilitatea organizațiilor în acest context.

„Supply chain este un subiect foarte important – nu ține doar de zona de aprovizionare, pentru că vorbim despre niște ecosisteme. Lanțul e mult mai complex, mult mai fragil, mult mai volatil. Din experiențele cu clienții noștri, noua normalitate în ceea ce privește lanțul de distribuție este extrem de complexă și de vulnerabilă. Războiul din Ucraina a demonstrat un lucru extrem de important: vulnerabilitatea Europei din punct de vedere energetic, ceea ce a făcut anumite business-uri să se închidă. Având numeroase probleme, între care Canalul Suez, care leagă Europa de Asia, războiul din Orientul Mijlociu a afectat și mai mult lanțul de aprovizionare, astfel că partea de stoc a crescut foarte mult. Lanțurile de aprovizionare sunt legate între ele, iar dacă apare o grevă într-un port, de exemplu, și celelalte elemente vor fi afectate. 30% din comerțul mondial trece prin Canalul Suez.

Văzând aceste probleme pe lanțul de aprovizionare, multe state, precum SUA, au început să reconsidere, recalibreze și reconfigureze strategiile, astfel încât să producă acolo unde vând sau să cumpere acolo unde produc. Toată lumea încearcă să se repoziționeze, să găsească soluții.”

A DOUA SESIUNE

Dorina Marcu, Manager, People Advisory Services Romania, EY Romania, a deschis a doua sesiune vorbind despre Stock Option Plan ca avantaj fiscal pentru creșterea afacerii și a talentelor.

„Avem patru momente ale unui Stock Option Plan. Primul este acordarea opțiunilor – acest moment nu e impozit pe venit și nici de contribuții sociale, pentru că nu se contorizează un beneficiu concret pentru angajat; este doar o opțiune. Vorbim și despre maturizarea acțiunilor și despre exercitarea opțiunii asupra acțiunilor, iar ultimul moment este cel al vânzării – abia aici apare impozitarea. La momentul vânzării acțiunilor de către participanții la plan, ei vor avea un câștig de capital ce va fi impozitat. Câștigul din vânzarea de acțiuni proprii se impune cu 10% și trebuie depusă o declarație unică la ANAF. Dacă este cazul, datorăm și contribuția socială de sănătate. Aceste planuri au fost create cu scopul de a stimula forța de muncă, managerii de top, în vederea creșterii afacerii. Avem, totodată, costuri fiscale reduse. Stock Option Plan poate fi folosit cu succes pentru a motiva performanța, ceea ce va duce la retenția angajaților pe termen mediu și lung și va aduce, totodată, un avantaj competitiv.”

În continuare, Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR, a vorbit despre gestionarea situațiilor de risc pentru a asigura stabilitatea organizațiilor.

„Realitatea ne-a demonstrat că anumite evenimente pot pune companiile în dificultate și că din ceea ce era un business funcțional au rămas doar amintirile. Prin implementarea programelor de risc, putem controla ceea ce contează. Este important să avem o perspectivă externă – este ușor să faci evaluarea riscurilor cu oamenii din companie, însă ei vor gândi dintr-o perspectivă internă situațiile. Amenințările de securitate, schimbarea contextului economic și politic, calamitățile sunt riscuri foarte mari pentru organizații. Din nefericire, multe companii nu își evaluează corect riscurile la care se expun, astfel că se întâmplă să ajungă la prejudicii care le dau planurile peste cap sau care le pun stabilitatea în pericol. În 2024, vedem că numărul insolvențelor este într-o creștere alarmantă. Anul trecut, existau multe cazuri de concordat preventiv, însă anul acesta este al insolvențelor. Realitatea economică și cea de zi cu zi duce la contexte ce pun în pericol siguranța. Sunt evenimente sau amenințări pe care nu le puteți influența, însă puteți lua măsuri pentru a reduce daunele. Riscul nu se anunță când vine, astfel că trebuie să luăm deciziile luând în calcul și ceea ce ar putea să ne afecteze într-o manieră semnificativă. De aceea, trebuie să facem un audit pentru a ajunge să avem o protecție integrată la risc.”

Ultima parte a conferinței a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Cătălin Gherghiță (Ekol International Logistics), Tiberiu Stoian (EXONIA), Ovidiu Bucătaru (Agricultorul Group), Adrian-Cătălin Bulboacă (Bulboacă & Asociații SPARL), Andreea Cristinari (Casa Auto), Octavian Avram (SelfPay).

Adaptabilitatea este un element cheie pentru a asigura continuitatea business-ului, au fost de părere invitații la panel. Astfel, Cătălin Gherghiță, CEO, Ekol International Logistics, a intervenit precizând: „Avem, în companii, generații care vin din urmă, care sunt relaxate în ceea ce privește tehnologia. Avem și generații mai reticente la schimbare. Însă, cu siguranță, este necesar ca oamenii să fie recalibrați, iar aici CFO-ul face diferența: cât de deschis este să implementeze sisteme digitale? Cât de deschis e să implice oamenii și să îi educe? Facem un prim-pas acum, prin RO e-Factura. Omul trebuie să înțeleagă implicațiile Ro e-Factura la timp, de exemplu. Pe financiar, există o presiune constantă. În partea de operațional, intervine R0 e-Transport. Din perspectiva calibrării riscului, se duce tot în zona de financiar responsabilitatea. Nu poți da acces în SPV oricărui om din companie. Astfel, trebuie să învățăm, trebuie să ne adaptăm, însă nu cred că vom avea mari provocări din perspectiva oamenilor din financiar, pentru că ei sunt obișnuiți cu dealine-uri, cu diverse soft-uri. În departamentul financiar ajung oameni responsabili și nu este dificil să faci migrarea de pe hârtie la digital.”

„Sunt optimist cu privire la digitalizarea, în general, a României. Am pornit cu un decalaj foarte mare față de restul Europei, însă am văzut inclusiv bănci de stat deschise la tehnologii. Avem un astfel de parteneriat cu o bancă. Acum doi ani, am lansat o aplicație cu peste 400.000 de utilizatori – e clar că apetitul populației este foarte mare față de digitalizare. Este un trend. ERP-urile sunt din ce în ce conectate la API-uri, nu la fișiere offline, încărcate. Există tendința de a furniza informații, eventual la secundă. Vorbim și despre data analysis, ce ne ajută să avem o înțelegere unitară asupra datelor. Ideea este să existe toate într-un loc, iar acest loc este departamentul financiar. Este o zonă de responsabilitate mare, unde circulă foarte multe date importante pentru companie. Suntem pe drumul cel bun, chiar dacă acum nu prea vedem luminița, însă în 2-3 ani, probabil că nu va mai fi nevoie să depunem atâtea hârtii și că vom mai scăpa puțin de birocrație”, a spus, la rândul său, Octavian Avram, CFO, SelfPay.

Parte din acest proces este adoptarea de noi tehnologii. În acest context, Ovidiu Bucătaru, CFO, Agricultorul Group, a explicat: „La începutul acestui an, Grupul Agricultorul avea o discuție despre ceea ce înseamnă bugetul de investiții din 2024. Aveam proiecte începute acum ceva timp și, în special, cele legate de granturi de finanțare nerambursabile. Astăzi avem proiecte noi, pentru că au apărut noi oportunități. Ne-am uitat și spre zona de reducere a costurilor, de creștere a eficienței operaționale. Ne uităm foarte atent la ce înseamnă ajutoarele financiare nerambursabile – fie că vorbim despre independența energetică, creșterea capacității de producție, îmbunătățirea indicatorilor de extracție și cum putem folosi toată tehnologia actuală. Retehnologizarea, dotarea cu senzori care colectează date în timp real, îți permit să scoți maximul dintr-un proces tehnologic. Proiectele cu fonduri europene ne plac foarte mult – înseamnă garanția statului român.”

„Perioada pe care o parcurgem nu e una fastă, în special ca urmare a unei presiuni din partea pieței și a clienților internaționali. Presiunile sunt legate de creșterea costurilor – legislativul ne-a generat niște costuri impredictibile. Chiar dacă am înregistrat o creștere cu 20% a capacității de producție, am avut anul trecut o scădere de 13% a cifrei de afaceri. Astfel, am adoptat strategia de a produce mai mult și mai ieftin, iar aici rolul departamentului financiar-contabil este să ne ajute să trecem prin această perioadă de impredictibilitate, să ne ajute să navigăm provocările și să le transformăm în oportunități (…) Avem o abordare globală – ne-am propus să avem tehnologii de ultimă generație, dotate cu toți senzorii posibili, care să ne ajute tot mai mult la preluarea de date. Implementăm, totodată, tehnologii care fac video-inspecție și care fac previziuni asupra potențialelor defecțiuni ce ar putea să apară în producție. În același timp, ne străduim ca aceste date pe care le colectăm să le putem folosi cât mai eficient, pentru a avea acces la informații cu privire la necesarul de stocuri. Toate aceste informații ar trebui să ajungă în cadrul departamentului financiar și, acolo, să putem face prognoze vis-a-vis de costuri, de implementarea soluțiilor ce ne reduc munca și cresc productivitatea și eficiența. Este o echipă transdisciplinară, iar cei din departamentul financiar trebuie să lucreze alături de cei din alte departamente”, a intervenit Tiberiu Stoian, CEO, EXONIA.

La rândul său, Andreea Cristinari, CFO & Director Executiv, Casa Auto, a adăugat: „Industria auto vine după doi ani în care mașinile nu au existat în piață. 2023 a arătat bine – am avut la început niște provocări cu întârzierea termenelor de livrare și, spre final de an, provocări legate de modificarea prețurilor legate de stocuri. România are un număr redus de roboți utilizați în producție față de media europeană. 2023 ne-a asigurat contextul să facem investiții în tehnologie, dar și în utilități. În 2024, piața autoturismelor înregistrate a avut o creștere de 14,4% față de anul anterior. Suntem mai precauți, nu ne asumăm creșteri, vrem să ne menținem în piață la cota la care suntem acum. Asta arată că există încă savings la nivelul populației. Vom face, în continuare, investiții, pentru a ne asigura creșterea și o gamă mai mare de servicii after-sales. Finanțările nerambursabile sunt opțiunea numărul 1. IMM Invest a funcționat, totodată. Avem și firme de leasing, pentru că refinanțează achizițiile clienților noștri.”

Vorbind despre sursele de finanțare, Adrian-Cătălin Bulboacă, Managing Partner, Bulboacă şi Asociaţii SPARL, a analizat aspectele privind metodele de finanțare ce le sunt accesibile antreprenorilor,

„Multinaționalele au liniile de finanțare asigurate în afara țării, însă preferința antreprenorilor este să se finanțeze de la bancă, pornind de la premisa că va fi mai redus costul finanțării. Băncile comerciale locale reprezintă sursa tradițională de finanțare. Există, într-adevăr, și fonduri de investiții cu prezență locală, ce sunt active pe piața locală și oferă finanțare. Există și fonduri ce nu au o prezență locală, dar care se uită cu interes spre oportunitățile unde pot plasa bani. În general, antreprenorii sunt axați, în mod firesc, pe costurile asociate finanțării. Costurile par a fi problema centrală, cel mai des enunțată de către antreprenori, pentru că trebuie să le prindă în proiecțiile lor financiare. Aș mai adăuga câteva elemente ce trebuie avute atât de către potențiali finanțatori de bănci, cât și de către antreprenori. Am constatat că băncile comerciale au o limită de finanțare, ce este dată de capitalul propriu și, atunci, sunt condiționate să finanțeze până la un anumit nivel. În experiența mea, valoarea cea mai mare ce poate fi dată de o bancă locală, ca medie, are 30-50 milioane de euro. Antreprenorii, pe de altă parte, s-au dus într-o zonă în care au nevoie de volume mai mari de finanțare ce nu mai pot fi gestionate de o singură cale de finanțare. Limita finanțării este, așadar, un aspect de avut în vedere. Totodată, gradul de pregătire documentar, economic și juridic e foarte important. Antreprenorul se concentrează pe nevoia sa de dezvoltare a afacerii și, subsidiar, asupra metodei de finanțare”, a spus el.

„CFO Conference” este un proiect BusinessMark

Pe parcursul acestui an, BusinessMark va organiza noi evenimente dedicate profesioniștilor din departamentul financiar. Astfel, proiectul „CFO Conference” ajunge în luna noiembrie Timișoara (13 noiembrie). Tot în luna noiembrie va avea loc la București „Tax & Finance Forum” (6 noiembrie), iar în luna decembrie organizăm o nouă ediție a conferinței „Financial Outcome”.

Partenerii evenimentului au fost: EY România, ERA Group, Cabot Transfer Pricing, NOA Group, CMC Grup Risk Advisor, TaxWise, Bulboacă & Asociații SPARL

Parteneri media: Spotmedia, Revista Cariere, Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, Global Manager, EventsMax, Revista Piața, DigitalBusiness, PRwave, spațiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, România Durabilă, angajatorulmeu.ro, MATEK, Femei în Afaceri, BusinessVoice

Profesioniști din departamentul financiar au participat, pe 13 mai 2024, la cea de-a IV-a ediție „CFO Conference” organizată la Cluj-Napoca. Evenimentul a reunit 14 lideri din domeniu, ce au adus în discuție soluțiile pe care directorii financiari le găsesc pentru a răspunde contextului dominat de incertitudine din ultimii ani. Ei au privit, totodată, spre rolul tehnologiei în dezvoltarea strategică a organizației, cât și despre planurile pe care le au pentru perioada următoare.

Conferința a inclus două sesiuni de prezentări și două paneluri, moderator al evenimentului fiind Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

PRIMA SESIUNE

Alexandra Rogojan, Senior Tax Manager, PwC Romania, a deschis prima sesiune a conferinței, vorbind despre impozitarea directă. „Până acum, era o zonă stabilă – nu existau modificări majore, însă la finalul anului trecut a apărut o schimbare majoră: impozitul minim pentru companiile cu cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro în anul anterior. Practic, la fiecare termen de plată va trebui să calculăm impozitul pe profit ca și până acum, dar și impozitul minim pe cifra de afaceri. Tocmai a trecut 25 aprilie, primul termen de plată al acestui impozit, însă există și acum detalii ce trebuie clarificate. Se numește impozit pe cifra de afaceri, dar, de fapt, este un impozit pe venit total. Din analizele noastre, companiile cele mai afectate de acest impozit ar fi cele care au marje mici, cum sunt companiile din automotive sau cele din farma, mai ales distribuitorii de medicamente. S-au trimis tot felul de scrisori și de memorandumuri către minister pentru a le explica această situație și avem un răspuns prin care ministerul admitea că încă se mai fac analize – urmează ca această ordonanță să fie adoptată prin lege și, poate, aceste anomalii vor fi ajustate. Pe lângă acest impozit minim, mai avem impozitul suplimentar tot pentru companiile cu cifră de afaceri de 50 de milioane de euro, doar că acesta se plătește în plus de companiile din sectorul petrol și gaz”, a explicat ea.

A urmat Grigore Constantinescu, Internal Audit Partner, NOA, care a vorbit despre procedura de audit intern: „Auditul intern urmează un proces bine definit: acesta pornește de la definirea ariilor de risc, stabilirea obiectivelor, realizarea unor verificări, raportarea și prezentarea către top managementul companiei. Când vorbim despre evaluarea riscurilor, vorbim despre înțelegerea activității companiei, fie că ne referim la guvernanța corporativă, resursele umane, managementul financiar, achiziții și aprovizionare, suport, marketing și vânzări sau la producție. Se derulează discuții cu factorii de decizie din fiecare arie de risc identificată de noi, după care facem o planificare a unui audit pe 3 sau 5 ani, iar apoi facem o evaluare anuală. Dacă, în urma unui audit, decidem să monitorizăm și recuperăm creanțele, trebuie să ne uităm la: existența și eficacitatea cadrului procedural, sistemul informatic de monitorizare și gestiune. După aceea, ne putem uita la analiza și gestiunea debitorilor, dar și la activitățile de monitorizare și recuperare. Nu în ultimul rând, trebuie să vedem cum au evoluat creanțele în ultimii ani, iar la final emitem un raport. După aceea, trebuie să urmărim periodic statusul recomandărilor – stabilim un calendar de implementare, discutăm cu persoanele responsabile”, a precizat el.

Remus Mihai Hirceaga, Country Manager, ERA Group, a atras atenția asupra impactului pe care contextul geopolitic îl are asupra lanțurilor de aprovizionare și cum sunt afectate, la rândul lor, companiile de această instabilitate.

„Lanțul de distribuție este foarte, foarte complex în ultima perioadă și a trecut de la unul liniar la statut de microsistem. Degeaba aveți un lanț de distribuție foarte puternic, dacă există o verigă slabă care se rupe – se va simți imediat impactul, la nivelul întregului sistem. De aceea, prevenția joacă un rol foarte important. Națiunile Unite au declarat 2023 ca fiind anul cu cele mai multe conflicte după al Doilea Război Mondial. Potrivit unui studiu, 58% din lideri consideră că cea mai mare problemă din lanțul de aprovizionare a fost geopolitic, iar 98% din executivii din 27.000 de companii spun că vor schimba politicile în ceea ce privește supply chain-ul. Ca strategie, este important să mapați întreg lanțul de aprovizionare și să ne întrebăm «ce se întâmplă dacă…?» Cât de probabil este ca un furnizor să dea faliment? Cât de mare este impactul? Este importantă și digitalizarea. Dacă nu faceți asta, în scurt timp companiile voastre nu vor mai exista. Cel mai important lucru este să luați cea mai slabă verigă și să o înlocuiți. După aceea, luați următoarea verigă cea mai slabă și acționați, până când veți avea un lanț de aprovizionare puternic”, a spus el.

A urmat un panel la care au participat: Ioana Birta (TeraPlast Group), Adrian-Cătălin Bulboacă (Bulboacă & Asociații SPARL), Cristi Bejan (Utilben), Claudia Mizdrea (Promelek), Octavian Avram (SelfPay).

Rolul CFO-ului a evoluat foarte mult, ajungând să fie unul strategic, au fost de părere invitații la primul panel. Astfel, Claudia Mizdrea, Group Finance Director, Promelek, a precizat: „Rolul CFO-ului a evoluat foarte mult – nu mai este doar expertul care știe contabilitate, fiscalitate, ci el poate să modeleze și să ajute compania să își atingă obiectivele. Face parte din managementul strategic și are un rol foarte important să motiveze și să influențeze oamenii din organizație. Dacă nu ținem trendul digitalizării, compania nu are cum să crească. Este un «must» în zilele noastre și trebuie să ne orientăm și către automatizarea proceselor, fie că vorbim de departamentul financiar, dar și la nivelul întregii organizații. Noi am început un proces de implementare a roboților – e un proces complex, la care lucrează mai multe departamente. De asemenea, ne uităm la un import de extrase, fișiere de plăți automate, la fel și zona de deconturi – care se poate întâmpla la un click distanță. În zona de producție, suntem în proces de implementare a tabletelor ce ne permite să avem, în timp real, informații din această zonă.”

Transformarea digitală și automatizarea proceselor joacă un rol cheie în evoluția companiilor, au mai subliniat invitații la panel. Astfel, Ioana Birta, CFO, TeraPlast Group, a precizat: „Digitalizarea este un proces continuu, însă ce avem acum în vedere sunt chestiuni de compliance: e-Transport, e-Factura, SAF-T. Să ne asigurăm că aceste procese nu necesită muncă administrativă și timp, ci că sunt complet automatizate. Acum încercăm să implementăm facturile automatizate de la distribuitori – deși la o primă vedere părea că dacă softul de utilizare este unul performant am rezolvat problema, vedem că sunt multe excepții și multe aspecte de avut în vedere – cel puțin în situația noastră, în care ne dorim să avem o evidență foarte detaliată a costurilor. Acest proiect de digitalizare implică destul de mult organizația, chiar dacă, la prima vedere, pare că este vorba doar de contabilizarea achizițiilor. Este, însă, important să avem o bună comunicare cu furnizorii. Este, de asemenea, implicat departamentul de logistică, pentru a avea o acuratețe a transporturilor. Digitalizarea ne cere tuturor din organizație să fim foarte disciplinați – asta face ca procesul de să fie de succes.”

„Anul 2023 a fost cel mai de succes, atât în ceea ce privește cifra de afaceri, cât și a profitabilității. Însă în 2023 am cules roadele strategiilor implementate în 2021-2022 – cred că asta contează foarte mult în mediul românesc: să gândim multianual, pentru ca rezultatele să se vadă în continuare. În 2024 se simt provocările. Noi ne-am propus să facem un campus tehnologic cu o suprafață între 1 și 3 hectare. Gândim acest spațiu și în termen de Academie Utilben – pentru că vorbim despre cât de greu e să găsești și să fidelizezi oamenii, încercăm să facem un centru unde colegii să fie imersați în tehnologiile noi, dar să avem și un centru de pregătire. În ultimii ani, companiile românești încep să se gândească la internaționalizare, dar este important să investim și în resursa umană, cât și să avem o viziune pe mai mulți ani (…) Digitalizarea e un proces continuu, o strategie de a te reinventa. Digitalizarea este un proces care rămâne cu noi, oricât de mult ne-am dori sau nu. Am vrut să facem robotizare, însă ne-am dat seama că, dacă vrei să automatizezi, trebuie mai întâi să lucrezi cu oamenii”, a intervenit, la rândul său, Cristi Bejan, CFO, Utilben.

La rândul său, Octavian Avram, CFO, SelfPay, a atras atenția că acele companii ce nu vor folosi tehnologia nu vor rămâne relevante. „Avem strategii pe care le-am implementat cu ceva ani în urmă, iar rezultatele financiare sunt foarte bune: ne-am dublat profitabilitatea. Optimizarea costurilor este foarte importantă, iar din punct de vedere al bugetului pe acest an, suntem semnificativ peste, mai ales din perspectivă business. Perspectivele sunt foarte optimiste. Am ajuns pe piața de capital cu o emisiune de obligațiuni, pentru că ne dorim internaționalizarea. Este necesar să investești și în resursa umană pentru a putea ajunge acolo. Strategia noastră este una mixtă între a fi prezenți și a găsi companii partenere în teritoriile respective, care să folosească tehnologia noastră. Vedem potențial de creștere și ne gândim și la viitor (…) Noi nu am implementat deocamdată roboți, însă ne uităm tot timpul la optimizare și automatizare – avem multe procese automatizate și facem continuu schimbări pentru a îmbunătăți procesele. Orice companie va muri în viitor dacă nu folosește tehnologia – nu vom putea trăi fără ea. Trebuie să ne uităm tot timpul cum ne putem îmbunătăți activitatea, indiferent de domeniu, iar digitalizarea este un punct foarte puternic pe care trebuie să îl avem în vedere”, a adăugat el.

Un alt subiect abordat în cadrul panelului a vizat sursele de finanțare. În acest context, Adrian-Cătălin Bulboacă, Managing Partner, Bulboacă şi Asociaţii SPARL, a precizat: „Anul 2023 a fost axat, în ceea ce privește potențialele finanțări, pe o diversitate complexă. Vorbim de la finanțări care au în vedere dezvoltarea capacității de producție, despre finanțări pentru achiziția de companii. Ca element de noutate particulară, în sensul că remarcăm un trend, vorbim de finanțările care vizează extinderea internațională în rândul unor companii antreprenoriale românești. În 2024, potențialii finanțatori variază de la bănci la fonduri de investiții.

Indiferent de scopul finanțării, indiferent de industria în care se găsește compania împrumutată, problemele sunt aceleași, de la costuri la documentația ce trebuie prezentată în procesul de finanțare, business plan, auditare și până la posibilii finanțatori. Asistăm la o maturizare a societăților ce se pot împrumuta. Maturizarea presupune atât calitatea pregătirii celor ce recurg la împrumuturi, cât și scopul finanțării. Dincolo de un anumit nivel, piața locală – vorbesc aici de finanțarea bancară – nu va mai fi suficientă, decât prin structuri sindicalizate. Ele prezintă avantaje și dezavantaje. Un avantaj e că băncile locale cunosc deja împrumutatul, dar există dezavantajul că, în momentul în care ai recurs la o structură sindicalizată, ușurința de mișcare la nivel antreprenorial se diminuează.”

SESIUNEA A II-A

Ciprian Păun, Partener, Coordonator, NNDKP Cluj-Napoca, a deschis cea de-a doua sesiune a conferinței vorbind despre evoluțiile materiale și teritoriale ale inspecțiilor fiscale. „Cu cât companiile sunt mai mari, cu atât riscurile în cazul inspecțiilor fiscale sunt mai mari. De cele mai multe ori, managementul companiilor solicită procedura de risk assessment. Dacă valoarea litigiului este sub 3 milioane RON, merge la Curtea de Apel, iar media stabilirii litigiilor este de 36 de luni doar în primă instanță. Asta indică o nevoie urgentă de modificare a reglementărilor fiscale. În cazul valorilor de peste 3 milioane RON, începem la Curtea de Apel și ajungem la Înalta Curte de Casație și Justiție – media litigiilor fiscale a fost, anul trecut, de 54 de luni. Asta înseamnă peste patru ani. Trebuie discutat in-house cu CEO-ul, CFO-ul, Consiliul de Administrație, patronatul, care sunt riscurile ce trebuie avute în vedere. Dacă ne uităm la geografia litigiilor fiscale, la Curtea de Apel din Cluj sunt 7,36% din numărul total de litigii. Ce înseamnă asta? Este un grad foarte mare de conformare voluntară – oamenii primesc decizia și plătesc”, a explicat el.

În continuare, Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR, a vorbit despre necesitatea ca organizațiile să aibă o strategie de risk management. „Din interacțiunile cu companiile locale cu care lucrăm am ajuns la concluzia că, dacă acestea nu au o abordare integrată a riscurilor, lucrurile nu vor fi ok. Trebuie să învățăm clienții să nu se mai ascundă de adevăr și că inexistența unei strategii de risk management ar putea conduce anumite companii să dispară din piață. Astfel, un proces de management de risc ar trebui să ajute compania să aibă procese flexibile și robuste, care să conducă spre creșterea companiei. Integrat în actul managerial, acest proces ar trebui să aducă valoare adăugată organizației. Până la urmă, companiile ar trebui să își evalueze atent reacția la neprevăzut și nivelul de suportabilitate. Managementul de risk presupune să se completeze procedurile actuale de lucru cu strategii de identificare și măsurare a riscului, dar și un plan de reacție. În timp ar putea să apară o nouă funcție: Chief Risk Officer, rol ce poate fi asumat de CEO sau de CFO. Din punct de vedere practic, este extrem de important să învățăm să comunicăm și să învățăm din greșeli”, a spus el.

A urmat Vladimir Marinescu, Director Servicii Fiscale, Deloitte România, care a precizat: „În materie fiscală, am avut cele mai multe prevederi legale și modificări ale legislației din 1990 încoace. Unele au avut o sursă internă, altele o sursă externă. Această dinamică excesivă a dus și duce, în continuare, la o serie nesfârșită de litigii provocate de înțelegerea incompletă a legislației. Nu de puține ori ne lovim de situații în care autorități de control, inspectori fiscali își mai amintesc de vreo prevedere legală din vechiul Cod Fiscal. Suntem în fața a două măsuri care, de foarte mult timp, se află pe agenda OECD – vorbim despre BEPS, care înseamnă o dorință de a se ajunge la o echitate în ceea ce privește impozitarea în situații sau în industrii unde, pe tot circuitul economic, lucrurile sunt greu de urmărit. Astfel, se dorește o echitate din punct de vedere fiscal între state. Pe lângă regulile BEPS generale, care se regăsesc și în Prețurile de Transfer, sunt două măsuri care au intrat în vigoare la începutul lui 2024, la nivel internațional. O măsură are legătură cu convențiile de evitare a dublei impozitări și a doua este legată de al doilea pilon de impozitare, care înseamnă transpunerea internațională a impozitului minim pe cifra de afaceri.”

Conferința s-a încheiat cu un panel la care au participat: Ovidiu Robotin (Qubiz Group), Bogdan Roman (Vertiv), Ciprian Stoian (Endava).

Digitalizarea va transforma rolurile din departamentul financiar, a fost de părere Ovidiu Robotin, Chief Financial Officer, Qubiz Group. „Lucrăm, în momentul de față, la un plan strategic pe 5 ani și sperăm să ne ducă la dublarea cifrei de afaceri și a numărului de angajați. Cum putem face asta? Suntem conștienți că avem nevoie de o rețea mult mai extinsă de business development. Dorim să folosim exclusiv cash-ul nostru disponibil și încercăm să reținem cât mai mult posibil în interior, tocmai pentru a menține obiectivul acesta de creștere (…) Consider că joburile noastre în calitate de contabili, finanțiști, vor suferi multe modificări în perioada următoare, datorită digitalizării, însă nu este un lucru rău. Vom putea petrece mai mult timp pentru activitățile cu valoare adăugată, vom face o tranziție de la procesare de informații la analiză, proces benefic și pentru noi, dar și pentru companie”, a continuat el.

„Adaptabilitatea este un termen bun în această perioadă. Încercăm să eficientizăm procesele și să vedem dacă ceva ce făceam în 3 zile am putea face acum într-o zi. Automatizarea este foarte importantă. Ne uităm și la relocarea unor costuri spre jurisdicții mai ieftine. România nu mai este o jurisdicție atât de ieftină cum era acum 10 ani (…) O parte dintre job-urile noastre probabil că vor dispărea, dar asta nu înseamnă că vor dispărea definitiv, ci că se vor transforma la condițiile pieței. Am observat că, dacă ești static, rămâi în urmă. Este riscul ca, tehnologia pe care o folosești și o oferi clienților și care azi e foarte modernă, mâine să devină învechită”, a intervenit, la rândul său, Ciprian Stoian, Regional Tax (CE) and Transfer Pricing Manager, Endava.

La rândul său, Bogdan Roman, Head of Finance EMEA, Vertiv, a adăugat: „Mi se pare că, în ultimii ani, digitalizarea a devenit răspunsul și soluția universală la orice problemă. Cred că tindem să sărim câțiva pași – poate cel mai eficient proces e cel de care nu ai nevoie, iar apoi este cel pe care îl poți realiza cu resursele actuale. Abia după aceea vine această digitalizare, însă cred că supraestimăm potențialul AI, în anumite situații. Cred că digitalizarea va fi, pentru început, soluția pentru anumite probleme deja identificate. Când vorbim de digitalizare în finance, cred că va fi o schimbare de durată și nu neapărat una instantă și, fiind una de durată, vom avea timp să facem change management, să pregătim oamenii și să avem actualizate materialele prin care pregătim oamenii. Pe termen scurt, nu cred că va dispărea rolul de contabil, ci că AI va complementa job-urile noastre, nu neapărat că le va înlocui.”

„CFO Conference” este un proiect marca BusinessMark ce va continua în 2024 la Iași (10 iunie) și Timișoara (13 noiembrie). Tot în luna noiembrie va avea loc la București „Tax & Finance Forum” (6 noiembrie), iar în luna decembrie organizăm o nouă ediție a conferinței „Financial Outcome”.

Partenerii evenimentului: ERA Group, NOA, PwC România, CMC Grup Risk Advisor, Bulboacă & Asociații SPARL

Evenimentul a fost susținut de: BRCC

Parteneri media: Spotmedia, Revista Cariere, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Digital Business, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Global Manager, EventsMax, Revista Piața, Transilvania Business, PRwave, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Angajatorulmeu.ro, Business Voice, spatiulconstruit.ro, Femei în Afaceri

Profesioniști din departamentul financiar au participat, pe 4 aprilie 2024, la cea de-a XI-a ediție a „CFO Conference”. Ediția de la București a reunit 28 de lideri din domeniu, ce au dezbătut și analizat provocările actuale cu care se confruntă un director financiar și oportunitățile prin care poate contribui la dezvoltarea strategică a organizației.

Invitații au adus în discuție modul în care rolul CFO-ului s-a transformat într-unul cheie, esențial în a asigura transformarea organizației, astfel încât să țină pasul cu mediul plin de incertitudine generat de contextul ultimilor ani, dar și în contextul riscurilor ce vin la pachet cu automatizarea și inteligența artificială. Managementul de risk, analiza datelor sunt și ele abilități cheie ce nu trebuie să îi lipsească unui director financiar modern, au mai concluzionat invitații.

Ediția „CFO Conference” de la București a inclus 15 prezentări și două paneluri de dezbatere, moderatori ai conferinței fiind Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, și Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

SESIUNEA I

Evie Filissiadi, Head of Finance, AKTOR SA Romania – member of Intrakat Group, a deschis prima sesiune cu o prezentare despre anticiparea trendurilor și cum ne poate ajuta tehnologia să reimaginăm compania și să facem business.

„Trebuie să examinăm trei elemente înainte de a face o schimbare în organizație: necesitatea anticipării trendurilor în lumea business de azi, impactul tehnologiei asupra modelului de business și operațiunilor și alegerea partenerului strategic. Dacă anticipăm trendurile, avem un avantaj competitiv. Care este rolul tehnologiei în analiza datelor? Este important să vedem și să înțelegem ce elemente tehnologice sunt prielnice în transformarea companiei noastre. Trebuie să înțelegem că avem nevoie de schimbare și nu doar departamentul financiar ar trebui să implementeze noile tehnologii, ci și celelalte departamente, pentru că asta va garanta succesul strategiilor noastre. Partea bună este că rolul CFO-ului a evoluat spre unul strategic”, a explicat ea.

În continuare, Dan Bărăscu, Head of Tax, Partener, BDO România, a vorbit despre managementul riscurilor fiscale/contabile ale unui CEO, CFO, contabil șef și Tax Manager.

„De câte ori nu ați auzit în organizații de diluarea responsabilității? De câte ori v-ați uitat la organigrama companiei din România și ați observat că nu este o organigramă de sine stătătoare, ci o organigramă inclusă în cea a grupului? Am observat o greșeală fundamentală în organigramă, greșeală pe care o întâlnesc cam în 90% din situații, și care vizează relația de subordonare între tax manageri și contabili sau contabil-șef, CFO. De multe ori, ele sunt paralele; un tax manager are experiență și nu îl poți pune sub contabilul-șef, însă, din punct de vedere legal, el trebuie să îi fie subordonat. Un tax manager are o responsabilitate doar dacă este o persoană subordonată contabilului șef sau oricui poate semna situațiile fiscale. De ce? Pentru că declarația fiscală este un document justificativ de înregistrare în contabilitate”, a punctat el.

Un alt subiect abordat în prima sesiune a conferinței a vizat inteligența artificială și rolul ei în procesele financiar-contabile. Astfel, Bogdan Năforniță, CEO & Cofondator, Profluo, a precizat: „Să vedem care sunt avantajele și provocările implementării de IA din punct de vedere al unui CFO. În primul rând, scăderea costurilor tranzacțiilor și deciziilor. Decizia este activitatea economică cea mai scumpă dintr-o companie. Un alt lucru foarte important este creșterea agilității la schimbările ce apar în mediul de afaceri, precum: e-Factura, mișcările concurențiale și fluctuațiile de personal. Toată lumea are proceduri, echipe, însă, în practică, există doar câțiva oameni cheie în jurul cărora se organizează fluxurile. Atunci când aceste persoane pleacă rămâne în companie un gol de knowledge, astfel că inteligența artificială poate contribui la umplerea acestui gol. Dacă ne uităm la provocări, vorbim mai întâi de rezistența la schimbare. Oamenii vor predictibilitate, stabilitate. Implementarea unui proiect de IA vine cu o rezistență aparte. Pe lângă rezistența la schimbare, o să apară și o provocare de nivel personal, oamenii se simt amenințați. Datorită complexității foarte mari a algoritmilor din spate, este foarte greu să explici de ce un algoritm a ajuns la un anumit rezultat.”

De la Iulian Sorescu, Partner, Head of Noerr Finance & Tax, România, Noerr, participanții au aflat care este rolul CFO-ului în finanțarea proiectelor prin ajutoare de stat.

„Un CFO trebuie să fie tot timpul informat despre ce înseamnă creșterea unei companii. Asta poate însemna dezvoltare, iar dezvoltarea se poate face pe banii companiei sau pe fonduri nerambursabile. Să poți veni cu o soluție de finanțare nerambursabilă înseamnă să știi, de fiecare dată, ce programe există în piață, să ai informația pregătită. Suntem la început de nou val de finanțări nerambursabile. Dacă nu prindem acest trend, mai târziu, când firma va putea crește, dar nu vor mai exista aceste resurse, va trebui să facem dezvoltarea cu banii noștri. În 2024, schema de ajutor de stat de la Ministerul Finanțelor e pe cale să fie lansată; undeva în vară se va deschide această fereastră. Bugetul este de aproximativ 150 milioane de euro. În trecut, erau bani pentru toate companiile, însă acum companiile devin tot mai interesate și trebuie să se facă o diferențiere. Ministerul Economiei pregătește o schemă similară, ce se va deschide în trimestrul 2 sau 3”, a explicat el.

În continuare, Remus Mihai Hirceaga, Country Manager, Expense Reduction Analysts Europe, a vorbit despre tendințele din 2024 și perspective viitoare în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare și logistică.

„În majoritatea companiilor, logistica și supply chain-ul sunt sub administrarea CFO-ului. Părerea mea este că, astăzi, CFO-ul și oamenii din departamentele de achiziții și supply chain pot aduce mai multe oportunități decât departamentul de vânzări. Ultimii ani au demonstrat că lanțul de aprovizionare este format din ecosisteme – sunt foarte multe microsisteme care funcționează împreună, iar dacă apare o verigă slabă, totul se duce pe apa sâmbetei. Livrarea mărfii e mult întârziată, iar stocurile clienților au crescut foarte mult, pentru a nu rămâne fără marfă. Nu mai vorbim despre un proces liniar, ci totul este interdependent. Iar când apare o problemă în acel lanț, implicațiile se văd pe tot lanțul. Procurement-ul și supply chain-ul nu mai sunt doar parte din companie ci, prin intermediul CFO-ului, au devenit o direcție strategică. Situația geopolitică turbulentă creează o lipsă de predictibilitate care, pentru un Procurement Manager sau CFO, generează întrebări foarte complexe. După al Doilea Război Mondial, 2023 a fost anul cu cele mai multe conflicte la nivel global. Ele influențează lanțurile de aprovizionare”, a spus el.

Un alt subiect abordat în prima sesiune a vizat pontajul electronic și digitalizarea dosarelor de personal. Astfel, Adrian Dinu, CEO, Creasoft IT, a precizat: „Cum se realizează fluxul de semnături? A trebuit să gândim o platformă extrem de simplă, care să poată fi folosită inclusiv de angajații cu foarte puține cunoștințe tehnice. Există foarte multe persoane care nu au o adresă de email și trebuie să găsim o variantă să ne adresăm lor, pentru că reprezintă baza pentru partea de producție. Am observat la clienții care folosesc semnătura electronică pentru angajați că 70% dintre ei realizează acest proces de pe telefon.

Care este fluxul de semnare de documente de către angajat? Managerii încarcă și transmit angajaților în format pdf, prin interfața Creasoft. Documentele pot fi trimise angajatului pe email, pe telefon (prin SMS) sau acesta le poate accesa la Kioscul self-info. După verificarea documentelor primite, semnarea se face cu un click pe butonul SEMNEAZA, iar angajatul are 10 minute la dispoziție să valideze semnarea cu un cod OTP (one time password). După aplicarea unei semnături electronice certificate (trusted) pe document, Creasoft efectuează arhivarea automată a documentelor prin partenerul sau arhivatorul certificat Namirial.”

Prima sesiune s-a încheiat cu o prezentare despre impozitul minim global, susținută de Florin Rizea, Senior Manager, PwC România. „Avem un impozit minim și pe plan local – impozitul minim pe cifra de afaceri; nu trebuie să îl confundăm cu impozitul minim global și nici cu Pilonul II de pensii. La nivel global, pe zona de taxe un CFO are foarte multe responsabilități, pe foarte multe zone. Printre acestea, o atenție foarte mare trebuie îndreptată și spre zona fiscală – este o foarte mare efervescență, se modifică foarte multe elemente atât la nivel național, cât și global. Impozitul minim global este puțin mai complicat de înțeles. Se dorește ca impozitarea să fie unitară, la nivelul tuturor jurisdicțiilor, iar inițiativa a pornit de la OECD. Ulterior, UE a preluat regulile și le-a transpus într-o directivă europeană. Aceasta propune și introduce o impozitare minimă de 15% la nivelul fiecărei jurisdicții. Nu se aplică la modul general, ci se aplică la grupurile de multinaționale care au venituri de peste 750 milioane de euro. Directiva și Legea 431 prevede ca prima declarare să fie în 18 luni de la termenul de aplicare. Începând cu al doilea an, termenul de raportare se reduce la 15 luni. Sunt mai multe reguli complexe privind modul în care se calculează și se declară acest impozit minim global”, a spus el.

SESIUNEA A II-A

Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a deschis cea de-a doua sesiune vorbind despre impozitul pe profit versus impozitul pe cifra de afaceri (și impozite suplimentare).

„Au fost niște modificări în ceea ce privește sponsorizările. Începând din 2024, microîntreprinderile nu mai au nicio posibilitate să facă sponsorizări. Din fericire, impactul nu va fi atât mai mare, pentru că foarte multe microîntreprinderi vor fi nevoite să treacă la impozitul pe profit și vor putea, în continuare, să facă sponsorizări. Sponsorizările reprezintă cheltuială nedeductibilă la impozitul pe profit. Este important că pot face redirecționarea la finalul anului. Anul acesta, se poate face până pe 25 iunie. Este important de știut că persoanele juridice, rezidente sau cu sediul social în România, aplică impozitul pe profit obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate. Cota de impozit pe profit este, în România, de 16%, ceea ce este foarte bine”, a spus ea.

Mircea Dumitrașcu, Founder & Partner, NOA Group, a atras atenția asupra necesității de a pregăti din timp inspecțiile fiscale, explicând care este rolul unui CFO în acest proces.

„Este important să fiți pregătiți din timp pentru inspecțiile fiscale, iar din rolul de CFO putem ghida echipa de management, cât și echipele de sub noi. Foarte importantă este disciplina – trebuie să implicăm specialiști acolo unde este nevoie și să solicităm ajutor atunci când este cazul. Cum ne pregătim pentru un control? Trebuie să facem asta în mod proactiv – în zona financiară, trebuie să ne asigurăm că avem contracte cu clienții, cu partenerii, pentru a avea transabilitate pe facturi, să urmărim corelarea între jurnale și balanțe. Când se apropie foarte mult inspecția, ar fi bine să revizuim contractele importante, să analizăm dacă practicile și procedurile interne sunt in-line și să colectăm și să pregătim documente care ne-ar putea lipsi în momentul respectiv. În timpul controlului, suntem contracronometru; ne putem întâlni cu foarte multe provocări. Trebuie să avem în vedere implicarea a cât mai puține persoane, dar care au o înțelegere corectă și completă”, a spus el.

Un alt subiect abordat în cea de-a doua sesiune a vizat impactul schimbărilor legislative asupra costurilor de administrare pentru un spațiu de birouri. Astfel, Raluca Buciuc, Director | Partner | Romania | Valuation360 & Advisory Services, Colliers România, a precizat: „Costurile de administrare ale spațiilor de birouri au crescut destul de mult și ne afectează. 40% din costul de administrare a unei clădiri de birouri reprezintă taxa pe proprietate. Restul se referă la taxa de mentenanță tehnică, de securitate, de waste disposal. În pandemie, am învățat că putem lucra de acasă, dar în 2023 am început să ne întoarcem la birou. Previzionăm că gradul de ocupare va fi de peste 60% în a doua jumătate a anului – flexibilitatea de teleworking este mai mare ca înainte de pandemie, dar mai mică, dacă facem o comparație cu perioada pandemiei. Creșterea costurilor a fost afectată și de creșterea salariului minim pe economie.

Vorbeam despre taxa pe proprietate și despre faptul că în ultimii doi ani ne-am aflat într-o zonă de lipsă de predictibilitate. Taxa pe proprietate se calculează la fiecare 5 ani de către un evaluator. Ce ne afectează cel mai mult sunt schimbările legislative. Suntem îngrijorați de taxa de proprietate pentru că până și costurile de construcție, ce stau la baza valorii impozabile au crescut foarte mult, iar asta impactează direct valoarea proprietății.”

Lavinia Monoranu, Transfer Pricing Partner, TaxWise, le-a oferit participanților câteva tips & tricks pe subiectul prețurilor de transfer și a punctat ce trebuie avut în vedere în relație cu grupul, autoritățile fiscale, auditorii și consultanții, pentru un dosar al prețurilor de transfer de succes.

„Pentru a uniformiza subiectul prețurilor de transfer la nivelul UE, se discută despre o directivă care propune ajustarea cross-border în 180 de zile, despre implementarea unui sistem de ajustări voluntare. Dacă faceți parte dintr-un grup cu o cifră de afaceri de peste 750 milioane de euro, mai aveți o serie de cerințe internaționale de informare, precum: raportarea pentru fiecare țară în parte, raportarea publică pentru fiecare țară în parte, impozitul minim global de 15%.

Să vorbim despre relaționarea dintre companii și autoritățile fiscale, pe tema prețurilor de transfer. S-au dat notificări de conformare, tot mai des întâlnite în practică, care apar și pe tema prețurilor de transfer. Contribuabilul are 30 de zile pentru a se conforma și, dacă o face, nu va fi demarat un control. Ele se emit pentru riscuri fiscale noi sau neacoperite de controalele anterioare. Aș vrea să menționez și că din 2024 pierderile fiscale se reportează pe 5 ani, limita de 70% a profiturilor impozabile”, a spus ea.

A urmat un panel la care au participat Ion Sclifos (Orange România Communications), Ioana-Crina Socaci (Bristol Myers Squibb), Octavian Avram (SelfPay), Ovidiu Bucătaru (Agricultorul Group), Adrian-Cătălin Bulboacă (Bulboacă & Asociații SPARL) și Mihail Dan Stan (EXEC-EDU).

Un subiect abordat în cadrul acestui panel a vizat sursele de finanțare. Astfel, Adrian-Cătălin Bulboacă, Managing Partner, Bulboacă & Asociații SPARL, a precizat: „Băncile comerciale au fost anul trecut extrem de ocupate cu restructurarea portofoliului de credite, comparativ cu acordarea de noi credite, deși, în genere, băncile dispun de lichiditate foarte mare. Sistemul bancar românesc excedează la profitabilitate, solvabilitate, dar asta nu s-a regăsit, automat, în piață. Revine întrebarea: este mai facil să te orientezi spre 6%, oferit de Ministerul de Finanțe, unde riscul este zero? Ceea ce am remarcat, făcând abstracție de politica băncilor din ultimul an, este că există o poftă de muncă fantastică, îndeosebi la nivelul antreprenorilor. Vorbim despre disponibilitatea de a se investi în proiecte de zeci, chiar sute de milioane. Vorbim despre dorința de a crește capacitatea de producție mărind sursa de foc.”

La rândul său, Ion Sclifos, Chief Financial Officer, Orange România Communications, a vorbit despre impactul inflației și a creșterii dobânzilor asupra organizațiilor. „Unul din elementele care ne-a ținut, într-un mod extrem agil și atent, a fost această decorelare masivă pe care am văzut-o. Însuși faptul că am asistat, concomitent, la inflația ridicată și o creștere agresivă a dobânzilor ne-a pus în postura de a reexamina profund sursele de finanțare, inclusiv capacitatea de autofinanțare. Ne-a pus în situația regândirii eficiențelor interne. Care sunt domeniile interne pe care le prioritizăm? Un aspect extrem de important este ruptura dintre maniera deja consacrată în ceea ce privește capacitatea de alocare a capitalului. În economiile mature, s-a observat apetitul finanțatorilor de a merge pe instrumente securizate de garanțiile de stat. E un proces tranzitoriu, care va redesena randamentele societăților comerciale din România. Noi menținem deschise toate opțiunile deschise”, a continuat el.

În acest context, Octavian Avram, CFO, SelfPay, a intervenit precizând că: „În ultimii trei ani, am investit foarte mult în dezvoltarea serviciilor, cât și rețelelor self-service, în special pe zona de securitate cibernetică, cât și pe eficientizarea activității. Nu am avut disruptions nici în COVID, nici în contextul războiului. Anul acesta pare a fi unul stabil, având în vedere zona politică, care nu va face schimbări majore. Vedem de anul viitor ce va fi (…) Noi investim continuu în business-ul nostru de bază, dar și în proiectele noi. Ne-am extins internațional, am dezvoltat o aplicație mobilă care îi permite oricărui deținător de card să își încarce cardul cu cash oriunde, indiferent de bancă. Acum 3-4 ani, aveam o dificultate în a obține finanțare de la bănci, pentru că aveam o profitabilitate scăzută și băncile nu credeau că noi vom crește. Am identificat prima sursă alternativă în emiterea unor obligațiuni și listarea lor pe piețe de capital. Piața s-a schimbat; probabil că interesul va reveni. Cred că avem nevoie de piața de capital în România. Potențialul este mare. Doar așa putem evolua ca țară. Dacă doar producem venituri ca să acoperim costurile, nu vom reuși să facem nimic.”

„Finanțarea din partea bancară va urma un trend descendent”, a fost de părere Mihail Dan Stan, ACCA, Expert EXEC-EDU.

„Zona de piață de capital, fonduri de investiții, va trebui să fie dezvoltată foarte mult în perioada următoare. Putem vedea aici, în Estul Europei, un hub. Previziunea pentru 2024 este de creștere, însă suntem cu mult sub potențialul pe care îl avem (…) Finanțarea din partea bancară va urma un trend descendent, ceea ce presupune, pentru companiile care vor avea proiecte foarte rentabile, să aibă o șansă foarte bună de a se finanța prin green bonds. Zona de agribusiness va fi, probabil, curtată în zona aceasta de finanțare. Ca antreprenor, dacă vreau să fiu vizibil pe piața de capital, trebuie să respect niște rigori”, a punctat el.

„Mulți dintre noi am avut creșteri de venituri datorate creșterilor de costuri și trebuie să vedem dacă avem un profit mai mare ca inflația. Trebuie să fim atenți, pentru că ANAF este foarte interesat de profit și, dacă am avut creșteri de dobânzi, ca rezultat al inflației, creșterile de taxe au venit ca urmare a creșterii deficitului. Astfel, cresc și mai mult costurile, prețurile. S-ar putea să mai vedem ajustări pe partea de rate, de dobânzi sau fiscale. Mă întreb, cu puțină îngrijorare, ce va fi de anul viitor. Sper să nu revenim la cota progresivă de impozitare. Sper să fie și vești bune. Sper să intrăm în OECD în perioada următoare, iar dacă se va întâmpla asta, aș prefera să vedem o scădere a ratelor de dobândă în România”, a intervenit, la rândul său, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, comoderatoare a evenimentului.

În continuare, Ovidiu Bucătaru, CFO, Agricultorul GROUP, a adus în discuție impactul contextului macroeconomic asupra sectorului agribusiness.

„2022 a fost un an excepțional pentru industria agribusiness. În 2023, am realizat că lucrurile nu se vor întâmpla mereu așa, că trebuie să ne repoziționăm. Astăzi, apele s-au liniștit. Toată zona de agribusiness este legată de energie. Mai departe, pentru a obține o producție înseamnă energie, fertilizant, gaz. Imaginați-vă cum arăta un cost care a crescut de trei ori pe un palier în care rezultatele au început să scadă. Pe finalul anului trecut, lucrurile au arătat bine din punctul de vedere al volumelor și mai puțin din punct de vedere al randamentului. 2024 arată bine din punctul de vedere al precipitațiilor pe care le-am avut în primele luni. Putem vorbi, cu siguranță, despre productivitate. Suntem într-un start bun. Acest lucru este validat și de piață. Vedem prețuri oarecum stabile pentru ceea ce înseamnă final de 2024 început de 2025”, a precizat el.

Un alt subiect abordat în cadrul panelului a vizat transformarea rolului CFO-ului, prin prisma inteligenței artificiale. Astfel, Ioana-Crina Socaci, Finance Lead, Bristol Myers Squibb, a precizat: „Cred că rolul CFO-ului s-a schimbat foarte mult. Da, este un partener strategic și cred că acest lucru se vede și dacă ne uităm la job-urile care se găsesc pe poziția noastră. Clar, rolul nostru a evoluat de la a proteja valoarea companiei la a da direcție pentru creșterea valorii companiei. Avem cunoștințele și puterea să influențăm direcția strategică a companiei. În ceea ce privește digitalizarea, ar trebui să conducem prin puterea exemplului. Să mergem cu datele către management, să le comunicăm într-o manieră cât mai prietenoasă, cât să luăm cele mai bune decizii pentru business. Există o reticență de a merge la departamentul financiar, decât dacă există o problemă gravă. Eu sunt alături de ei, încerc să îi familiarizez cu tool-urile, să le vorbesc de avantaje și beneficii. Este important să știm AI. Chiar și în zona de finance, ar trebui să ne uităm la oamenii de data analytics, focusați pe tehnologie. Nu ne rămâne decât să mergem cu încredere către management și să fim și creativi, într-o anumită măsură.”

SESIUNEA A III-A

Cea de-a treia sesiune a început cu o prezentare despre factorii care afectează transformarea digitală, susținută de Dana Maria Gheorghe, Head of Finance Europe Real Estate, DXC Technologies.

„Dacă companiile nu se asigură că angajații joacă un rol critic în succesul sustenabil al companiei, această transformare digitală va fi un eșec. Companiile își informează angajații foarte târziu despre nevoia schimbării, digitalizare, astfel că oamenii o percep ca pe o amenințare, cred că își vor pierde locurile de muncă. Să vorbim și despre leadership – dacă nu ai un lider puternic să acționeze ca un change champion, această transformare va fi sortită eșecului. Factorul uman este critic pentru succesul transformării digitale, iar growth mindset-ul este imperativ. Nu este suficient să investim într-o tehnologie pentru a avea transformare digitală, avem nevoie de resursa umană. Viitorul este imprevizibil, iar framework-ul de competențe al CGMA indică faptul că cele mai importante competente sunt: technical skills, business skills, leadership shillks și people skills Trebuie să ne dezvoltăm continuu pe plan profesional, să ne adaptăm noilor schimbări”, a spus ea.

La rândul său, Andreea Judy, CFO, Rovere Mobili, a vorbit despre elementele care influențează structura unui departament financiar modern, precizând: „Când vorbim de un departament financiar, sunt mai multe elemente care influențează structura lui, cum ar fi: modelul de business, industrie, gradul de automatizare, strategia de dezvoltare a societății, gradul de externalizare sau rolurile. Primele două sunt interconectate și au un impact foarte mare în structura departamentului financiar. Dacă vorbim de stagiul în care se află compania, poate că un start-up nu are nevoie de un departament financiar; este suficient să externalizeze această funcție. Dacă vorbim de un start-up cu strategie de creștere accelerată, este foarte important să se seteze de la început un departament financiar. Este foarte important să ne gândim și la gradul de automatizare pe care ni-l dorim, pentru că este o investiție. Dacă vorbim de un grad de automatizare scăzut, vom avea mulți juniori care introduc date. Din punctul meu de vedere, departamentul financiar are 3 departamente financiare: accounting & tax complience, controlling și sisteme informatice.”

Un alt subiect abordat în cea de-a treia sesiune a vizat relația CFO – tax manager / echipele fiscale in-house / consultanți externi. Astfel, Nadia Oanea, Owner, Tax & Training, a precizat: „Care este acea nișă pe care o acoperă specialistul in-house? Ce sunt organizațiile keen să externalizeze? Care este acea zonă de training pe care specialistul financiar in-house trebuie să o acopere ca parte a pregătirii profesionale continue sau re-skilling sau up-skilling? Din experiența mea, sunt multe persoane care au lucrat în controlling și vor să facă taxe. Ce așteptări are CFO-ul de la un specialist pe taxe in-house? El se așteaptă ca tax managerul să fie implicat pe zona de strategii, politici și procese, dar și în zona de risk management. Este foarte importantă zona de implementare SAF-T, RO e-Factura, RO e-Transport.

CFO-ul se așteaptă la suport fiscal cu consultanță pe tot ce presupun tranzacțiile în business. Avem nevoie de specialiști in-house și pe tax compliance și transfer pricing. La finalul zilei, CFO-ul vrea să știe care sunt riscurile, care sunt soluțiile, cum ajungem să nu avem surprinze la controalele fiscale. În momentul în care avem riscuri previzibile, le manageriem, la cele complexe trebuie să venim cu soluții de guvernanță, să recurgem la consultanță. Trebuie să fim foarte atenți și la etica planificării fiscale. Trebuie să ținem cont că taxele nu sunt doar un cost pentru business, ci și o obligație legală, dar și o responsabilitate pentru a adera la o politică fiscală corectă.”

Ultima prezentare din cadrul conferinței a fost susținută de Bianca Vișan, CFO, Concelex, care a prezentat provocările cu impact financiar major în companiile de construcții din România.

„În momentul în care o companie românească decide să facă pasul spre o digitalizare integrată, interdepartamentală, la nivelul întregii companii, se angajează într-un proces de lungă durată, consumator de multă energie. Maparea proceselor, analizele interne, discuțiile cu consultanții, consumă aproximativ doi ani. La finalul acestei perioade, reușești să obții un schelet al unui sistem digitalizat. Urmează apoi perioada de implementare, variind între alți doi și cinci ani.

În întreg procesul de digitalizare, cea mai provocatoare zonă o reprezintă angajații. Marea noastră provocare nu a fost doar la nivelul muncitorului necalificat sau semi-calificat, ce reprezintă ~80% din personalul angajat, ci la nivelul personalului specializat în domeniu: ingineri, manageri de proiect, șefi de șantiere. Cel mai greu este să îi faci pe cei din operațional să se alăture procesului de digitalizare. În momentul în care reușești să-ți convingi întreaga companie să se implice în acest proces complex, cred că aproape jumătate din procesul de digitalizare este realizat”, a spus ea.

Ultima parte a ediției „CFO Conference” de la București a fost dedicată unui panel, la care au participat: Alina Bogdanescu (Hervis Sports and Fashion Romania), Alexandru Nomicos (Bergenbier), Andreea Artenie (Artenie, Secrieru & Partners), Dan Videanu (Agrii Romania), Adrian Tudoscă (Medicover România & Diagnostic Services, Medicover SEE) și Roberto Pătrășcoiu (Habitat for Humanity România).

În contextul ultimilor ani, organizațiile au fost nevoite să își schimbe strategia de business, au fost de acord invitații la cel de-al doilea panel din cadrul conferinței. În acest context, Alina Bogdanescu, CFO, Hervis Sports and Fashion Romania, a explicat: „Creșterea prețurilor a influențat comportamentul consumatorilor, iar pentru noi acest lucru a însemnat o adaptare a strategiei de business: cum să atragem consumatorul să cumpere niște produse pe care nu și le mai permite, poate. Studiile din Româna spun că foarte puține persoane practică sport în mod constant. Există piață, dar ne-am adaptat anul trecut mult mai mult la prețuri. Asta ne-a afectat și costurile noastre, ale companiei. A fost un an diferit și complicat, însă, pentru că avem sprijinul grupului, iar sursa de finanțare vine tot de acolo, strategia de extindere continuă. Vom deschide, în continuare, însă depindem și de dezvoltatorii de centre comerciale. Planul nostru este să ne extindem pe piața din România.”

„Inflația a contat și pentru industria berii. Piața a scăzut cu undeva la 5 puncte procentuale, pentru al doilea an consecutiv. Încercăm să investim în fabrică, în ambalaje, pentru a fi eficienți și pentru a oferi consumatorilor cele mai bune inovații la prețuri avantajoase. Vedem potențial, iar industria, în sine, are zone de creștere. Dacă ne uităm la sustenabilitate, ne uităm și la căi de finanțare externe, care să permită aceste dezvoltări în continuare (…) Rolul unui CFO este unul critic în trasarea abordării sustenabile a companiei. De aceea, este nevoie de alocarea de resurse consistente, de maximizarea resurselor”, a intervenit, la rândul său, Alexandru Nomicos, Director Financiar, Bergenbier.

Un alt subiect abordat de invitații la panel a vizat sursele de finanțare. Astfel, Andreea Artenie, Managing Partner, Artenie, Secrieru & Partners, a fost de părere că: „Atât timp cât tu nu ești bancabil, trebuie să te finanțezi integral – rulezi banii tăi, te implici, mai departe, pentru a genera business. Dacă în cazul agri, sunt bănci care dedică un portofoliu generos, în cazul nostru, situația este diferită. Din perspectiva clienților, niciun business nu poate supraviețui fără surse de finanțare, fie ele interne sau externe. Dacă ne uităm la ultimii cinci ani, e cam dificil să te finanțezi din buzunarul propriu. Mai mult decât atât, vorbim de o țară în care toată lumea se bate pe aceeași resursă umană. Dacă ne uităm la zona de producție, nu avem infrastructura pentru ca oamenii să se mute în alte regiuni. Nu se poate fără finanțare, trebuie să ai un partener de drum.”

La rândul său, Adrian Tudoscă, Regional Finance Director–Healthcare & Diagnostic Services, Medicover România & Diagnostic Services, Medicover SEE, a intervenit precizând: „Raportat la industria pe care o reprezint și uitându-mă la 2021, 2022, aș putea spune că anul trecut a fost unul cu rezultate bune. Un an investițional destul de masiv, cu investiții considerabile. Ne așteptăm la același parcurs și în 2024 – o provocare principală este resursa umană specializată. Este o industrie cu potențial în care eu cred și cred, cu tărie, că nu suntem în competiție cu statul, ci complementari (…) În ultimii 10 ani, am asistat la consolidarea pieței de M&A. Jucătorii mari au preluat jucători mici din piață. În era post-pandemică, jucătorii mici vin direct spre noi. Contextul economic, costul de capital mai ridicat, proiectele în care decidem să intrăm sunt pe baza unui return mult mai mare. Piața este efervescentă și noi suntem atenți la piață, încercăm să fim cât se poate de agili. Suntem foarte atenți, în ultimii doi ani, la alocarea capitalului. Am avut surse de finanțare – costurile au crescut și la noi, iar focusul a fost pe potențiale randamente, mult mai mari. Cred că vom asista la tranzacții mult mai interesante.”

Automatizarea joacă un rol esențial în transformarea companiei, iar oamenii din departamentul financiar trebuie să își dezvolte noi competențe, a menționat Dan Videanu, CFO, AGRII Romania.

„Automatizarea vine peste noi, pentru că e o presiune foarte mare în ceea ce privește creșterea eficienței, dar trebuie să nu pierdem intuiția legată de ce să automatizăm și ce nu. Prin RPA, oamenii pot lucra în alte zone cu valoare adăugată. Dacă vorbim de business partners, ei pot contribui la măsurarea performanței, la păstrarea integrității datelor, susținerea deciziilor de investiție. Asta înseamnă aptitudini, competențe noi, care să meargă într-o zonă mai strategică. Dacă nu și le dezvoltă, există riscul ca pe viitor să fie marginalizați. Oamenii se pot muta din zona repetitivă spre o altă zonă în care să vorbească cu clienții, să înțeleagă riscurile specifice ale fiecărui client. Eu cred că acesta este viitorul, mai ales în industria noastră, unde fermierii vor să fie tratați diferit. Oamenii se mută în zona de competențe colaborative și strategice”, a explicat el.

Directorii financiari au un rol esențial în sustenabilitatea organizației, au mai fost de părere cei șase invitați la panel. În acest context, Roberto Pătrășcoiu, CEO, Habitat for Humanity Romania, a concluzionat: „Când vine vorba de ESG, noi suntem la capătul celălalt. Noi suntem responsabili, mai degrabă, de S-ul din ESG, zona de social. Există o creștere pe piață – vedem organizații tot mai multe care aleg să facă investiții cu impact social. Noi, când implicăm parteneri în proiectele de construire cu voluntari, cele mai multe echipe sunt echipe corporate care vin pe șantier și construiesc locuințe în câteva zile. Acum câțiva ani, am construit 36 de case în 5 zile, cu 1000 de voluntari. Pentru companii, este și un veritabil produs de employee engagement. Când vorbim de S-ul din ESG, noi nu uităm că în spatele fiecărei cifre se află o întreagă poveste de viață, o poveste despre schimbare. În România, sunt câteva zeci de ONG-uri ce pot fi parteneri pentru această componentă socială. La finalul zilei, ESG este un mod de a face lumea un loc mai bun decât cea pe care ai găsit-o.”

Pe parcursul acestui an, BusinessMark organizează o serie de conferințe dedicate profesioniștilor din departamentul financiar. Astfel, proiectul „CFO Conference” ajunge la Cluj-Napoca (13 mai), Iași (10 iunie), Timișoara (13 noiembrie). Tot în luna noiembrie va avea loc și „Tax & Finance Forum” (6 noiembrie), iar în luna decembrie se va desfășura la București o nouă ediție a conferinței „Financial Outcome”.

Partenerii evenimentului: BDO România, Noerr, Cabot Transfer Pricing, Expense Reduction Analysts, NOA Group, Colliers, PwC România, Artenie, Secrieru & Partners, Creasoft IT, Tax & Training, TaxWise, Profluo, Bulboacă & Asociații SPARL, EXEC EDU

Suport tehnic oferit de: SCS

Eveniment susținut de: BRCC

Partener de monitorizare al evenimentului: mediaTrust

Parteneri media: spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, Revista Piața, Transilvania Business, Revista Cariere, Jurnalul de Afaceri, Global Manager, Global HR Manager, EventsMax, Digital Business, Ziarul21, PRwave, AntreprenorinRomania.ro, spatiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, România Durabilă, AngajatorulMeu.ro, Top Business News, MATEK, Femei în Afaceri, BusinesVoice

Aflat la cea de-a 2-a ediție organizată la Iași, evenimentul CFO Conference va aduce împreună lideri financiari pentru discuții, schimb de idei și studii de caz. Vă așteptăm pe 10 iunie 2024, la Palas Congress Hall.

Iată cum a fost la ediția din 2023!

Principalele concluzii ale CFO Conference Cluj-Napoca 2025. „Am început să devenim prieteni cu tehnologia, însă AI-ul nu rezolvă toate problemele. Ca să înțelegem inteligența artificială avem nevoie de inteligență naturală”

PRIMA SESIUNE

A DOUA SESIUNE

SESIUNEA A TREIA

Descoperiți concluziile specialiștilor invitați la ediția din 2024!

Descoperiți concluziile specialiștilor invitați la ediția din 2024!

Economia se confruntă cu provocări semnificative: volatilitate ridicată, dinamică economică încetinită, inflație înaltă și costuri de finanțare crescute, astfel că anul 2024 este caracterizat de reziliență, eficiență și o mare atenție asupra costurilor.

În contextul actual, rolul CFO-ului a evoluat spre un rol strategic de consilier cheie al CEO-ului, el furnizând date cruciale pentru luarea deciziilor.

Ca urmare a ultimilor ani, dominați de numeroase provocări, identificarea și anticiparea riscurilor devin o responsabilitate cheie pentru CFO.

Utilizarea inteligenței artificiale devine crucială pentru procesarea și analiza datelor, cât și pentru eficientizarea muncii din departamentele financiare.

SESIUNEA I

SESIUNEA a II-a

PRIMA SESIUNE

A DOUA SESIUNE

PRIMA SESIUNE

SESIUNEA A II-A

SESIUNEA I

SESIUNEA A II-A

SESIUNEA A III-A