Ro e-Transport - Business Mark

Economia se confruntă cu provocări semnificative: volatilitate ridicată, dinamică economică încetinită, inflație înaltă și costuri de finanțare crescute, astfel că anul 2024 este caracterizat de reziliență, eficiență și o mare atenție asupra costurilor.
În contextul actual, rolul CFO-ului a evoluat spre un rol strategic de consilier cheie al CEO-ului, el furnizând date cruciale pentru luarea deciziilor.
Ca urmare a ultimilor ani, dominați de numeroase provocări, identificarea și anticiparea riscurilor devin o responsabilitate cheie pentru CFO.
Utilizarea inteligenței artificiale devine crucială pentru procesarea și analiza datelor, cât și pentru eficientizarea muncii din departamentele financiare.

16 lideri din domeniul financiar au participat, pe 13 noiembrie 2024, la cea de-a treia ediție „CFO Conference” organizată de BusinessMark la Timișoara.

Evenimentul a inclus sesiuni de prezentări și o dezbatere, aducând în discuție provocările cu care organizațiile și departamentele financiare s-au confruntat în ultimii ani, într-un context dominat de numeroase provocări generate de contextul macroeconomic actual și de volatilitate, cu o dinamică anuală a economiei ce a încetinit, rate ridicate ale inflației, costuri de finanțare și rate ale dobânzilor crescute.

SESIUNEA I

Vladimir Marinescu, Director Servicii Fiscale, Deloitte România, a deschis prima sesiune a conferinței vorbind despre provocările cu care se confruntă contribuabilii români.

„Din păcate, situația este complicată – nu este vorba doar despre o dinamică, ci tot ceea ce înseamnă previzibilitate și așteptare legitimă a contribuabilului a dispărut de acum doi ani. Suntem în situația unei dinamici excesive, o situație în care sistemul fiscal se reformează, se ajustează. Din păcate, nu reușim exact să prezicem direcția în care se merge. Pe de altă parte, aceste E-uri vin de la reglementarea europeană în materia Taxei pe Valoare Adăugată. Vorbim de cel mai mare grad de uniformitate în UE, direcție care, în principal, însemnă reducerea poverii administrative, dar dintr-o perspectivă a colaborării contribuabililor cu organele fiscale. Prin aceste raportări continue, constante și, aș spune, în real time, ar trebui ca organele fiscale să aibă o privire de ansamblu asupra tranzacțiilor societății”, a spus el.

În continuare, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a susținut o prezentare despre prețurile de transfer, un subiect cu miză mare pentru ANAF.

„Prin e-Factură, e-Transport, e-TVA, e-Sigiliu, se colectează o cantitate imensă de informații, pe care doar ANAF o are la dispoziție. Întrebarea este: ce face ANAF cu aceste informații? Pentru că, din punct de vedere al informațiilor, este cea mai puternică instituție din România. Datele sunt folosite pentru a face analize predictive asupra evoluției economice, identifică asimetriile din economie și implementează politici fiscale pertinente, care să asigure dezvoltarea mediului de afaceri. Revenind la partea de riscuri, avem peste 150 de indicatori de risc – înțeleg că ANAF a implementat un program pilot, în colaborare cu Fiscul din Austria. Cel mai important indicator care poate atrage riscul de inspecție fiscală este pierderea din exploatare – acesta este indicatorul numărul 1 după care este analizat riscul de inspecție fiscală.”

Un alt subiect abordat în prima sesiune a vizat contextul actual al raportării de sustenabilitate și Directiva 2022/2464 privind raportarea corporativă de sustenabilitate și transpunerea ei în legislația națională. Astfel, Ioana Silaghi, Senior Manager – Sustainability Advisory, EY Romania, a precizat: „Mărul discordiei este Pactul Verde European, care presupune trei țeluri mari. Primul este legat de emisiile gazelor cu efect de seră, iar scopul este să avem zero emisii nete până în 2050. Presupune, de asemenea, o disociere a creșterii economice de utilizarea resurselor și, desigur, un țel nobil ca nicio persoană și niciun loc să fie lăsat în urmă. Prin această nouă Directivă, vedem o anexare de KPIs calitativi și cantitativi pe cei trei piloni: Environmental, Social și Guvernanță. S-a renunțat la rapoartele stufoase, cu povești laborioase, și se dorește o reglementare într-un cadru în care putem compara rezultatele. Ce aduce nou CSRD față de ceea ce se întâmpla înainte? Vorbim de o dublă materialitate, care reprezintă nucleul tehnic al raportului de sustenabilitate. Raportarea de date trebuie să se bazeze pe acest proces tehnic și care se referă la două valențe: un impact prin care, compania, prin operațiunile pe care le desfășoară, îl răsfrânge asupra oamenilor și mediului, iar a doua se răsfrânge asupra aspectelor financiare – riscuri și oportunități pe care compania le poate atrage din exterior.”

Andreea Ivan, CFO, Iwis Mechatronics, a adus în discuție comunicarea pentru non-finance și pregătirea pentru criză. „Rolul Financiarului este un fel de service provider, care vine și furnizează rapoarte și informații, în baza cărora pot fi luate decizii. Adesea, Executivul, dacă ați lucrat cu funcții de conducere înalte știți, este o personalitate alfa, este sigur pe el, are reușite. Din acest motiv, atunci când discutăm cu el și prezentăm cifre pe care el nu le înțelege, este posibil ca el să nu ne spună că înțelege acel raport. De aceea, atunci când comunicăm cu Executivul, trebuie să înțelegem backgroundul lui, ce își dorește de la acel raport și să îl adaptăm în funcție de el, să îl putem folosi ca pe un tool. Structura raportului trebuie să respecte și timpul pe care Executivul ni-l dedică – să fie targetat pe ce își dorește el să afle”, a spus ea.

Mircea Dumitrașcu, Founder & Partner, NOA, a adus în discuție, în prezentarea sa, schimbarea prin reorganizare corporativă. „Schimbarea nu este niciodată dureroasă, ci procesul este cel mai dificil. Nu de schimbare ne e frică, ci de ceea ce pierdem în urma schimbării. Când vorbim despre reorganizări, ne putem gândi la mai multe motive: alinierea strategică, eficiența operațională ca mijloc de a reduce complexitatea, flexibilitatea și adaptabilitatea pentru o reacție rapidă la schimbările pieței și atragerea de investitori. Trebuie să implicăm echipele, astfel încât să devină din observatori participanți. Să identificăm în echipă «cavalerii schimbării», acei oameni care au un cuvânt de spus și care sunt ascultați de echipe. În general, într-o reorganizare, trebuie să fim atenți la mai multe paliere: business, operațional, financiar, fiscal și comercial. Când ne uităm la arhitectura pe care ne-o dorim pentru reorganizare, toate trebuie luate în considerare”, a spus el.

În continuare, Adina Bănici, Director, Taxation Services, KPMG Romania, a adus în discuție un alt subiect important, susținând o prezentare cu tema: „De la plan bugetar la inspecții fiscale – abordări în partea de vest a țării”.

„În octombrie, Comisia Europeană a cerut mai multor țări să pregătească un plan bugetar. România a prezentat un plan bugetar, iar în 6 săptămâni de la prezentare Comisia Europeană îl va aproba sau nu. Planul bugetar structural pe 7 ani pentru revenire în ținta de deficit 2025 – 2031 include 10 direcții, obiectivul pe termen fiind asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru 2025- 2031. Reforma fiscală va avea rezultat pentru crearea mecanismelor specifice de distribuire a sarcinii fiscale; actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, baze si rate de impozitare; crearea mecanismelor necesare pentru facilitarea/ stimularea investițiilor; revizuirea/ eliminarea/ combaterea situațiilor de optimizare fiscală; operaționalizarea structurilor specifice pentru a gestiona impozitul pe proprietate”, a explicat ea.

Voicu Stoiciu, Director, PwC Romania, a încheiat prima sesiune a „CFO Conference Timișoara”, vorbind despre avantajele unui sistem ERP.

„Un sistem ERP integrat cu instrumentele software potrivite poate să îmi gestioneze un inbox de procurement într-un mod extrem, extrem de educat. Ce înseamnă asta? Eu, compania, pun la dispoziția furnizorilor un anume inbox, iar ei trebuie să îmi furnizeze un raport. Instrumentul meu tehnologic mă ajută să categorisească documentele, să știu ce să fac cu ele mai departe, vorbim despre procesele din ERP-ul meu. Totodată, aș vrea să vorbim despre capabilitatea unui sistem software ce are la bază un LLM (n.r – Large Language Model), care aparține organizației din care fac parte și care poate să facă acțiuni similare cu chatGPT. Aș vrea să dau un exemplu și din zona CSRD. Platforma SAP pune la dispoziție un Sustainability Control Tower, ce aduce toate datele într-un singur loc, raportează calitativ, cantitativ. Este interesant că, așa cum puteam să merg mai devreme în platforma SAP și să cer o analiză de balanță printr-un prompt, pot face același lucru și cu CSRD”, a detaliat el.

SESIUNEA a II-a

Cea de-a doua sesiune a evenimentului a debutat cu o discuție 1-to-1 despre rolul CFO-ului în contextul transformării digitale a organizațiilor, provocările pe care AI-ul le-ar putea aduce la nivelul departamentului financiar și skill-urile necesare în viitor, la care au participat Octavian Avram, CFO, SelfPay, și Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing.

Alina a pornit discuția întrebându-l pe Octavian cum va arăta rolul unui CFO în 2030 și ce pot face departamentele cu volumul mare de date colectate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Astfel, Octavian a răspuns: „Departamentul financiar se modifică. Dacă, înainte, departamentul financiar era reprezentat de funcția de contabilitate, iar activitatea de trezorerie era complet diferită de ceea ce se întâmplă astăzi, la fel se întâmplă și cu departamentul financiar. Astăzi, el servește date managementului, este single source of truth. Deservește toate celelalte departamente cu informații, KPIs, date cu privire la timpi, flux, care sunt necesare în luarea unei decizii, în evaluarea performanței. Toți vom fi digitali în viitor. Cu cât ai mai multe informații, cu cât poți analiza mai bine informațiile – nu este suficient doar să le ai, cum le are ANAF – cu atât comportamentul autorităților se va schimba, comunicarea se va schimba între instituții publice, viața noastră va fi mai ușoară. E important să vedem cum vor fi folosite aceste date și să nu existe un leakage.”

„La nivel geopolitic, se schimbă polii de putere și, similar, organizațiile ar trebui să aibă această strategie”, a completat reprezentanta Cabot Transfer Pricing.

A urmat Eduard Pinzariu, Delivery Director, Smartree, care a prezentat rezultatele unui studiu privind impactul beneficiilor extrasalariale. „În automotive, am ajuns la concluzia că primele și beneficiul transport sunt la egalitate în topul priorităților angajaților. Nu tichetele de masă sunt cele oferite cel mai des. În zona telecom, bonusurile sunt campionii. În real estate, de exemplu, serviciile medicale private sunt folosite cel mai des – asta înseamnă o mare varietate de servicii medicale, de care beneficiază marea majoritate a angajaților. Aceste date sunt extrase dintr-un studiu la care lucrăm de două luni și jumătate și care acoperă o perioadă de 3 ani și 9 luni, făcut pe 400 de entități juridice din România. Ne-am concentrat foarte mult să aflăm și să extragem informațiile pe 5 axe mari: industrii, senioritate, regiuni, vârstă și white vs. blue collar. Un alt studiu făcut de noi arată că 75% dintre angajatori au bugetat o creștere salarială în 2024 și am vrut să vedem dacă s-au confirmat. Pe anumite industrii, cum este retailul, previziunea angajatorului a fost reală. Din punct de vedere al împărțirii pe angajați, avem o distribuție de 39,7% pe blue collar și 60,3% pentru white collar”, a spus el.

Ultima parte a evenimentului a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Radu Hrincescu (FEV România), Darius Ienci (DB Cargo România), Ovidiu Robotin (Qubiz Group), Mariana Boiciuc (CITR), Eugen-Alex Mihancea (Deltatel), Adrian-Cătălin Bulboacă (Bulboacă & Asociații SPARL) și Paul-Ioan Danciu (Bertschi AG).

„Rolul CFO-ului este unul esențial – dincolo de aspectele ce țin de analiză și planificare financiară, care sunt foarte importante, la fel de importantă este și dimensiunea de identificare și management al riscurilor. CFO-ul poate fi acea voce care îi semnalează CEO-ului atunci când întrevede elemente care sugerează o stare de dificultate. Cred, totodată, că CFO-ul este un foarte bun strateg și că are rolul de a conduce compania spre direcția strategică pe care și-o propune. Vigilența sa ar putea ajuta compania să nu ajungă într-o stare de dificultate. E important ca fiecare companie să își definească propriii indicatori, pe care să îi urmărească zilnic, săptămânal – vorbim despre indicatori cheie pentru direcția spre care se îndreaptă business-ul. Când discutăm despre o stare de dificultate, vorbim și despre cashflow. Este importantă monitorizarea frecventă, buna colaborare CEO-CFO. Cred că e important să existe și o bună colaborare între companie și toți stakeholderii săi, pentru că dacă ne gândim la ce înseamnă ciclul de viață al unei companii, inevitabil vorbim și despre provocări, iar dacă avem o relație bună cu acești stakeholderi, putem trece mai ușor peste orice stare de dificultate”, a spus Mariana Boiciuc, Senior Partner, CITR, într-una din intervențiile sale.

Deciziile luate de organizații în perioada pandemiei au efecte și astăzi, a explicat Darius Ienci, Head of Accounting & Tax, DB Cargo România, în una din intervențiile sale. „Ar trebui să ne uităm la perioada pandemică, pentru că deciziile luate atunci sunt reflectate și în ziua de astăzi; acestea au generat instabilitate și inflație, care se resimt și astăzi. Anul 2024 poate fi definit prin reziliență, eficiență și eficacitate, cu atenție asupra costurilor. Este un an plin de provocări. Istoric, este anul cu cele mai multe alegeri generale, la nivel global, astfel că rămânem în expectativă (…) Tind să cred că ne așteaptă un scenariu spre recesiune, dar există optimism. Există oportunități. Unele dintre cele mai mari inovații au apărut, cu precădere, în zona crizelor economice. Apare concurență, care ne ajută să ne dezvoltăm. O direcție pe care noi am luat-o pe zona de transporturi ține de conflictul din Ucraina și, eventual, un acord de pace, care ne va ajuta să creștem pe partea de transporturi și, poate, de construcții”, a explicat el.

Radu Hrincescu, Head of Finance and Administration, FEV România, a intervenit precizând că: „2024, pentru noi, a fost un an plin de provocări, pentru că suntem în industria automotive – mă refer aici la servicii hard și soft pentru dezvoltarea de mașini, de motopropulsoare, pentru producătorii de mașini. Se pune întrebarea în ce direcție merge industria automotive. Avem motoare cu combustie internă și, având în vedere impactul pe care îl au asupra mediului, apare întrebarea: ce se va întâmpla? Avem și motoare electrice, unde vin și provocări, cum ar fi autonomia bateriilor, cum putem produce, stoca atâta energie. Avem și partea de tehnologie cu hidrogen, dar și aici apar întrebări. Va trebui ca soluția din viitor să fie eficientă și din punct de vedere economic. Lipsa de direcție a dus la oprirea de investiții în R&D – niciun producător mare nu mai vrea să aloce resurse într-o direcție care se dovedește greșită. Industria europeană este legată de automotive, astfel că instabilitatea din domeniu se resimte și la nivel european, iar la nivelul României depindem foarte mult de ce se întâmplă în Europa. Vin niște vremuri mai tulburi, astfel că ne-am gândit ce să facem; în a doua parte a anului, lucrurile au început să scârțâie și am fost nevoiți să luăm măsuri pentru a rămâne pe linia de plutire. Sunt situații în care trebuie să optimizezi costurile și să scoatem organizația din zona de confort, să luăm decizii mai puțin plăcute”, a spus el.

„Nu în ultimul an s-a schimbat ce înseamnă un CFO pentru o companie, ci s-a schimbat de ceva vreme. Sunt din ce în ce mai multe persoane care fac pasul de a merge din poziție de CFO spre cea de CEO, pentru că înțelege business-ul din punct de vedere economic. Cei care fac acest pas, fac acest pas spre operațional mult mai devreme, în mod voit. Aceste persoane înțeleg cifrele, vor să vadă business-ul, cum și în ce se transpune. Referitor la ce am început să facem începând cu pandemia, noi, ca lideri de departament și ai organizației, încercăm să fim mai empatici, să înțelegem nevoile fiecăruia dintre colegi. Încercăm să fim de ajutor, pentru că pandemia ne-a distanțat și am rămas acolo, la distanță. Cu toate modificările actuale, eu mi-am dorit să fiu mai aproape de colegi, de a veni cu sprijin, acolo unde e cazul, iar în contextul încetinirii economiei, să îi asigurăm că totul va fi ok, doar că va trebui să ne așteptăm la o perioadă mai grea. Suntem puternici împreună, dar pentru asta trebuie să lucrăm împreună în aceeași direcție”, a precizat, la rândul său, Paul-Ioan Danciu, Head of Finance and Administration South – East Europe Region, Bertschi AG.

„Pentru noi, anul 2024 a fost unul neobișnuit. Am observat, ca tendințe, o încetinire a ratei de atracție, provocări mai mari, pentru că există mai puține finanțări din zona de IT. Pentru că sunt probleme în automotive, s-au creat probleme pe tot chain-ul. Anul 2024 a fost în linie cu ceea ce anticipaserăm. Ne așteptăm să fie efecte mari în 2025. În 2024, ne-am concentrat intern pe reorganizarea echipelor și proceselor astfel încât să putem asimila corespunzător creșterea în personal din anii precedenți, dar și să putem satisface exigențele tot mai ridicate venite dinspre clienții noștri”, a completat Ovidiu Robotin, Chief Financial Officer, Qubiz.

Eugen-Axel Mihancea, CFO, Deltatel România, a completat: „În 2024, am început să simt mai mult ca înainte că un CFO este consilierul numărul 1 al CEO-ului sau Consiliului de Administrație. Se solicită foarte multe analize. Bugetul anual pe care îl întocmeam în fiecare an a devenit un buget mobil, care se revizuiește constant. Nu mai putem lua bugetul făcut anul anterior și să considerăm că ne ghidează. Analizele pe care le facem am ca sursă datele financiar-contabile și este o luptă să avem date cât mai relevante. Pe lângă faptul că am devenit mai mult analiști, cu activități de control și revizuire a activității, nu am simțit alte schimbări. Ni se solicită mai mult asistența.”

Un alt subiect abordat în panel a vizat și sursele de finanțare în contextul actual. Astfel, Adrian-Cătălin Bulboacă, Managing Partner, Bulboacă şi Asociaţii SPARL, a precizat: „Ne implicăm nu doar în etapa negocierii documentelor unei tranzacții de finanțare, ci pornim din spate, unde se conturează cum ar putea arăta un dosar de finanțare. Lucrăm cu departamentul financiar. Pe fondul acestei preocupări și expertize, caracteristica proiectelor noastre din 2024 a fost reprezentată de reașezarea creditelor, în mod general, și restructurarea, în mod particular. Foarte puțină creditare bancară la nivelul anului 2023, la fel și în 2024. Băncile au fost concentrate asupra restructurării creditelor. Ponderea principală a proiectelor în care noi am fost implicați a fost reprezentată de reașezarea creditelor – constatăm un fenomen de expunere financiară destul de mare în rândul companiilor antreprenoriale, care pornește și de la contractarea mai multor credite de la bănci diferite. Între timp, ne-am confruntat cu inflație, creșterea costurilor de finanțare, iar foarte multe companii se regăsesc într-o situație de expunere foarte mare, și atunci, soluția s-ar putea să vină din exteriorul sistemului bancar.”

Evenimentul a fost organizat de BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost: EY România, Cabot Transfer Pricing, PwC România, NOA, Smartree, CITR, Bulboacă & Asociații SPARL

Evenimentul a fost susținut de: Asociația Firmelor Bihorene

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: spotmedia.ro, Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, EventsMax, digital-business.ro, PRwave, spațiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, AngajatorulMeu.ro, MATEK, Business Voice, Femei în Afaceri, Revista Cariere, Piața, România Durabilă, tion.ro, Agenda, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean

Adaptarea continuă a lanțurilor de aprovizionare este esențială pentru a putea răspunde prompt tuturor provocărilor, de la schimbările comportamentale ale consumatorilor până la situațiile de criză neprevăzute.
Reducerea amprentei de carbon și a emisiilor reprezintă provocări majore, determinând o reevaluare a strategiilor de aprovizionare și distribuție.
Investițiile în infrastructura logistică modernă, sustenabilă și amplasată strategic, inclusiv în zone emergente, vor permite companiilor să răspundă eficient cerințelor tot mai complexe ale clienților și tendințelor pieței.
Dezvoltarea și retenția talentelor în cadrul organizațiilor, prin programe ample de training, mentorat și cultivare a unei culturi organizaționale adaptabile, reprezintă cheia pentru a construi echipe de supply chain pregătite să facă față provocărilor viitorului.
Implementarea sistemelor inteligente de gestiune a depozitelor oferă vizibilitate, control și analize aprofundate, transformând datele în informații utile pentru îmbunătățirea proceselor decizionale.

23 de speakeri, profesioniști din domeniu, s-au reunit, pe 10 octombrie 2024, la București, unde a avut loc o nouă ediție a „Supply Chain & Logistics Forum & Expo”, eveniment organizat de BusinessMark. Pe parcursul a două sesiuni de prezentări și două paneluri, invitații au subliniat nevoia de adaptare continuă în lanțurile de aprovizionare, astfel încât organizațiile să poată răspunde cu promptitudine tuturor provocărilor.

SESIUNEA I

Daniel Enache, Director Spare Parts Logistics for Central Europe, Dacia, a deschis prima sesiune a evenimentului, vorbind despre procesul de transformare a rolurilor din supply chain.

„Astăzi voi vorbi despre oamenii din Supply Chain. Am trecut printr-un proces de diagnoză și m-am întrebat ce trebuie să facem pentru a reseta echipa și a transforma povestea noastră într-una de succes. Primul lucru a fost să aliniem toți oamenii pe obiective comune. Pentru că au venit multe activități noi, am realizat că trebuie să train-uim acești oameni. A treia acțiune a fost de a asigura transferul de informații, comunicarea de date, între diverse entități, echipe, încât lucrurile să meargă lin. A patra direcție a fost să ne uităm la compatibilitate. Am dorit ca această transformare să fie făcută de oameni. Astfel, am creat 14 echipe transverse, coordonate de 14 oameni, iar fiecare dintre ei a avut o temă pe care a lucrat, alături o echipă. Am creat și un program de dezvoltare managerială, de creștere. O zi pe lună, ei nu mai lucrează – fac orice altceva decât activitățile zilnice. Fac workshop-uri, training-uri, merg în vizită la parteneri, la furnizori. Am creat și un program de mentorat, pentru a putea să ne cunoaștem mai bine, să vedem care sunt următorii pași în carieră”, a explicat el.

Adriana Pălășan, Managing Partner, Supply Chain Management Center, Vicepreședinte ARILOG, și Andreea Mureșeanu, Head of Logistics Distribution, Selgros Cash&Carry Romania, Vicepreședinte ARILOG, au adus în discuție sistemul RO eTransport, analizând provocările și oportunitățile conformării.

„În fiecare companie există un siloz de date – 3, 5, 7 sisteme, ce nu sunt integrate între ele. Informațiile nu sunt completate între ele, drept pentru care datele nu sunt în regulă. Nici departamentele nu colaborează între ele. Totodată, cu partenerii noștri tot silozuri avem, drept pentru care transportatorii, operatorii logistici au aflat mult mai târziu despre această lege. În momentul în care au început amenzile, au început să își pună întrebări, să lucreze între ei și să aibă date comune”, a spus Adriana Pălășan.

La rândul său, Andreea Mureșeanu a completat: „Este o necesitate de a se interconecta bazele de date și să existe o comunicare pe tot fluxul. Altfel, în lumina legislației, este foarte dificil să scăpăm fără amendă. Un alt aspect important este că verificările se pot face cu până la 6 luni în urmă. Penalitățile au intrat în vigoare – există și excepții până la 1 ianuarie. Legea există de 2 ani, însă în urma discuțiilor avute cu patronatele, au tot venit completări. Sunt convinsă că vor mai veni completări – este un organism viu, însă nu avem timp să ne punem la punct, pentru că există o altă lege sau o altă completare. Când va exista și monitorizarea de GPS cu penalități, la nivelul organizațiilor care nu și-au integrat procesele de la început, efortul va fi foarte mare.”

Un alt subiect abordat în prima sesiune a vizat folosirea GenAI în Supply Chain. Astfel, Oszkár Bara Lászlo, Managing Partner, APTUS, Manhattan Associates Eastern Europe, Tech Lead for Manhattan R&D, Atlanta, a precizat: „Ca să împingem limitele către idei mai mari, permanent explorăm conceptul posibilităților, pe care le transformăm apoi în soluții inovatoare. Punem accent pe un software modern, mereu actualizat, cu o fărâmă de inteligență activă sau de inteligență artificială. În afară de software, avem nevoie de oameni pasionați și creativi în rezolvarea problemelor. Noi avem toate ingredientele: soluții, tehnologie și oameni, consultanți și programatori care reușesc să rezolve toate problemele. Acoperim toată gama de soluții pe Supply Chain, însă în zona noastră avem o experiență foarte mare pe warehouse management. Ne-am întrebat cum putem folosi Large Language Models în Supply Chain și ne-am dat seama că ne ajută în patru zone: configurație de sistem, knowledge-base, extensibilitate și text-to-task.”

Luiza Pascu, Customer Operations Manager Romania și Bulgaria, Danone, a subliniat în prezentarea sa necesitatea ca liderii din Supply Chain să se pregătească pentru viitor și să privească spre strategiile pentru formarea următoarelor generații de profesioniști din domeniu.

„Câți dintre dumneavoastră se gândesc la cum va arăta compania în 2045-2050? Principala noastră provocare astăzi e să devenim confortabili cu diversitatea – asta este ceea ce ne cere consumatorul și ceea ce ne dorim să îi oferim. Cum ne mutăm în direcția de a gestiona diversitatea ieftin și cât mai bine? Mă uit la momentul 2050, pentru că generațiile Z și Apha vor ajunge la maturitatea vieții profesionale. Punctul meu de plecare și conexiunea cu supply chain este că, atunci când ne uităm la ce preferă în partea de muncă, aceste generații preferă un mediu dinamic, dominat de complexitate și tehnologie. De aceea, cred că viitoarea generație aparține în supply chain, pentru că aici vor găsi ceea ce au nevoie. Ei vin cu niște setări integrate: nu mai trebuie să învețe partea digitală. Ei vin ca talente, vin cu adaptabilitate, flexibilitate și reziliență în medii dinamice. Vor ști exact să gestioneze situațiile complex, ieftin și bine. Aceste generații se vor preocupa mai mult și de mediu”, a spus ea.

Daniel Cateliu, Director of Industrial & Logistics, CBRE Romania, a adus în discuție potențialul de creștere al României în ceea ce privește spațiile logistice și proiectele în dezvoltare.

„Intrăm în zodia creșterilor de chirii, însă chiar și așa, România are cea mai mică chirie din CEE. Vacancy-ul a scăzut sub 5%. Bucureștiul are 60% din livrările de spații noi, conduce detașat. Observăm o creștere a interesului pentru zona de producție, care este peste zona de logistică. Un alt lucru important este că producția, din punctul meu de vedere, pentru următorii doi ani, va ajunge spre 60%. În piața de industrial, ne relaxăm când vedem proiecte de infrastructură. Eu cred că Brăila, Galați și drumul până la Focșani va repoziționa al doilea hub din România. Vom vedea, cel mai probabil, proiecte noi în acea zonă. În acest moment simțim că nu vine o cerere foarte puternică din zona de logistică, ci de producție, însă de când a început pandemia, vedem clienți mari din zona de retail care vor să își aducă furnizorii mai aproape de piețele lor. Vedem companii din Germania care vor reloca activitatea cu totul în regiunea noastră. Ne batem cu Polonia și Ungaria”, a spus el.

A urmat un panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark și Cosmin Băroiu, General Manager, Mantis România, la care au participat: Steluța Iosif (Nufarm), Victor Roca (Omya Calcita Romania), Cristian Roșca (Macromex), Cristina Hurezeanu (DB Schenker) și Mirela Marica (ALPLA Packaging Romania).

„Toată această perioadă 2022-2024 a adus foarte multe schimbări în ceea ce privește comportamentul consumatorului, cu o volatilitate pe Supply Chain”, a spus Cristian Roșca, Supply Chain Director, Macromex. „Anul 2024, după anul 2023, a fost unul dintre cele mai volatile. Pentru noi, a fost ca un fierăstrău: o lună sus, o lună jos – o predictibilitate foarte scăzută. Am apelat la lecțiile pe care le-am învățat în pandemie și anume: nu lua poziții lungi. Încearcă să adaptezi în fiecare zi nevoia, supply-ul, cu ceea ce vine din piață, pentru a putea răspunde la ceea ce vine din piață în fiecare moment. Rețeta noastră a fost flexiblitatea”, a continuat el.

În acest context, Cristina Hurezeanu, Area Manager, DB Schenker, a intervenit precizând: „Pentru noi, incertitudinea este noul normal și cred că am învățat în ultimii patru ani să fim mai flexibili, să cerem această flexibilitate și de la partenerii noștri, pentru a ne adapta cât mai repede. Nu cred că va exista o perioadă prea mare de stabilitate – în fiecare săptămână apare ceva. Nu prea avem de ales decât să ne adaptăm. Suntem nevoiți să creștem productivitatea, pentru că ne-o cer clienții. În permanență trebuie să ne adaptăm și să rămânem în piață, pentru că, altfel, ar putea să plece la alți provideri logistici. Mă îngrijorează platforme de e-commerce precum TEMU, Shein, care trimit volume foarte mari în Europa. Ei umplu containere ce vin spre Europa, spații logistice. Vorbim despre un supra-consumerism. Produsele din China acaparează piața din Europa și, din ce am mai studiat eu, România ocupă un loc fruntaș în acest sens.”

Un alt subiect în panel a vizat digitalizarea lanțurilor de aprovizionare. Astfel, Mirela Marica, Supply Chain Manager, ALPLA Packaging Romania, a precizat: „În compania noastră, punem mare accent pe digitalizare și încercăm să facem cât mai eficient acest lanț de aprovizionare. Ce am făcut noi diferit a fost, în primul rând, să comunicăm, să identificăm dacă avem sisteme. După aceea, am implementat acest warehouse management, prima dată cu scanat și coduri de bare, iar de anul trecut am implementat RFID. Dacă un inventar al materiei prime îmi lua până la 8 ore, acum depinde de zonă: în București și Urlați facă în 15 minute acest inventar, în Brașov durează cam 20 de minute. În acest sistem mergem, aceasta este direcția. Pentru că punem mare accent pe calitatea produsului, ne dorim ca acest produs finit să fie de o calitate foarte bună, astfel că facem etapizat această digitalizare (…) Este important să ținem talentele în interiorul companiei, tocmai pentru a face și transferul de know-how. În echipa pe care o conduc, am adus patru oameni noi din interiorul companiei. Când am făcut propunerea către top management, am analizat ce skill-uri au, cum le putem face planuri de dezvoltare talentelor, pentru a rămâne în interiorul companiei. Acești membri livrează rezultate și vin cu o implicare și o determinare fantastică, ideile lor sunt foarte bune și inovatoare.”

„Digitalizarea vine peste noi – SAF-T, eTransport. Dacă nu vine digitalizarea, vin noile generații și, atunci, trebuie să facem ceva. Noi am schimbat sistemele, iar apoi am observat că nu avem suficientă resursă umană competentă, adaptabilă la aceste sisteme. Prima reacție a fost a rezistenței, astfel că am lucrat pe mentorat. Ne-am concentrat pe sisteme integrate, iar ce nu face obiectul principal al activității noastre am externalizat. Am venit și cu depozite în alte zone ale țării, pentru a fi mai aproape de clienți. Am început să acordăm mai multă atenție și clienților mici, să ne apropiem de ei prin digitalizare. Acum căutăm soluții să mergem spre un sistem integrat, de grup. Digitalizarea nu mai este o cerință, ci o obligativitate (…) Fără angajați adaptabili e greu să deservești clientul și să ai un customer service cu un customer satisfaction la nivel ridicat. Angajați se mai găsesc, însă problema e de a găsi angajații potriviți, de a investi în fiecare angajat, vechi sau nou, de a-l convinge că trebuie să se adapteze. Nu mai este suficient să ai skill-uri, trebuie să și vrei să te adaptezi. După ce a ajuns la nivelul dorit, apare problema retenției și, dacă acesta pleacă, trebuie să luăm procesul de la capăt. Astfel, eu cred că angajatul va reprezenta cea mai importantă resursă în cadrul companiei chiar și în 2050”, a spus, la rândul său, Victor Roca, Head of Supply Chain, Omya Calcita Romania.

La rândul său, Steluța Iosif, Supply Chain Business Partner | Eastern Europe and Africa & Middle East, Nufarm, a adus în discuție rezistența la schimbare. „Dacă ne uităm la țările din Europa de Est, sunt mai rezistente la schimbare când vine vorba de digitalizare, dar nu din perspectiva oamenilor, ci a clientului final, care pentru noi este fermierul. Însă partea de digitalizare a companiilor din agribusiness poate fi văzută din două perspective, prima fiind a sustenabilității, prin crearea de tehnologii, astfel încât fermierii noștri să producă mai mult cu mai puțin, cu produse adaptate, pentru a proteja mediul. Ca să mențin trendul rezistenței la schimbare, am fost direct implicată în implementarea de CRM Sales Force și pentru a evita această rezistență, i-am implicat încă de la început. Oamenii au lucrat și au comunicat foarte bine între ei – aceasta a fost cheia succesului”, a spus ea.

SESIUNEA A II-A

Cea de-a doua sesiune a evenimentului a fost deschisă de Yann De Feraudy, Președinte, France Supply Chain by AslogNon-Executive Director, membru al Comitetului Strategic din consiliul de administrație al grupului FM Logistic, care a vorbit despre fluxurile end-to-end.

„Este dificil să prezici viitorul, dar aș dori să împărtășesc câteva dintre punctele mele de vedere. Lucrurile s-au accelerat – managerii de supply chain s-au dezvoltat în ultimii ani, din cauza mediului impredictibil. Toate aceste provocări înseamnă mai multă muncă pentru noi, în lanțul de aprovizionare. O cantitate mare de bunuri vin din China și din alte părți ale lumii, ceea ce cauzează unele probleme. Datorită CS3D care intră în vigoare anul viitor, vom vedea o proiectare mai dinamică a rețelelor de aprovizionare. Trebuie să optimizăm costurile, dar să reducem și emisiile de carbon. Una dintre provocări este că intrăm într-o lume a lipsurilor, a problemelor de rezolvat. Clienții solicită flexibilitate, deci trebuie să regândim relația client – furnizor. Putem vedea că intrăm într-o eră fast & furious, unde am trecut de la livrarea la timp la livrarea aproape instantă„, a spus el.

A urmat Makis Zimianitis, Logistics Consulting Services Manager, Mantis Group, care a prezentat funcționalitățile un sistem inteligent pentru depozite. „Principalul nostru sistem de software, LVS Logistics Vision Suite, are ca funcție de bază a executa și gestiona operațiunile din depozit. În plus, Warehouse Control Tower asigură control și vizibilitate reale asupra operațiunilor. Warehouse Intelligence este un alt modul, axat pe analiză, care transformă datele istorice în informații utile. Acestea sunt mai mult decât niște instrumente; sunt modalități de a gestiona operațiunile business-ului. Totul începe la nivel de WMS. Datele sunt transmise la WCT la fiecare 3 minute, unde rămân până la finalul zilei, când devin date istorice, actualizând modulul WI. Acolo unde există fum, există și un incendiu în business. Susțin pe deplin această afirmație. Aveți grijă atunci când vă confruntați cu o astfel de situație„, a spus el.

„Indiferent de cifre, de strategii, avem nevoie de oameni – fără ei nu putem face nimic. Fără oameni, nu avem ce să concepem, ce să implementăm, nu ajungem la niciun proces”, a subliniat Mirela Scărlătescu, Supply Chain Director, Animax Pet Shop, în prezentarea sa, în care a vorbit despre viitorii oameni din supply chain. „Indiferent de cifre, de strategii, avem nevoie de oameni – fără ei nu putem face nimic. Fără oameni, nu avem ce să concepem, ce să implementăm, nu ajungem la niciun proces. Am descoperit o strategie – Balance Scorecard Strategy – care arată un echilibru al tuturor elementelor din organizație. Când vorbim de oameni, vorbim de training, de mentoring, de motivarea oamenilor. Abia atunci când avem concentrată această zonă, putem vorbi despre procese interne, obiective, KPIs. Aceștia au cunoștințe, știu ce să facă, suntem aproape de ei. După ce am pus la punct procesele putem vorbi de customer experience. Ultimul nivel este al performanței financiare, unde vorbim despre rentabilitate, vânzări, ROI. Când avem un stakeholder, e foarte important să vadă o etapizare, să vadă timpii care sunt necesari. Este important și să revizităm strategia, să ne reîntoarcem la oameni. Va trebui tot timpul să revizităm strategia”, a adăugat ea ea.

În continuare, Alina Necula, Country Manager for Romania, Lion’s Head Investments, a adus în discuție proiectele de logistică ale companiei, precizând: „Anul acesta, am reușit să închidem o tranzacție în Bulgaria – suntem numărul 2 în ceea ce privește spațiile logistice. În România vom dezvolta spații de logistică în Popești-Leordeni. Din punct de vedere al produsului, produsul nostru va fi unul nou. Pe partea de construcție, sunt mai puține dezvoltări în piață. Din punct de vedere strategic, ne-am uitat la București și am identificat o oportunitate pe zona de sud, care are o infrastructură în dezvoltare. Este între centura veche și cea nouă. Am achiziționat 15 hectare și vom începe un proiect în trei faze. În prima fază, vom începe cu 20.000 mp, iar la începutul anului viitor vom demara construcția proiectului. Vom avea panouri solare, totul va fi LED. Vom reutiliza apa pentru irigație, vom avea între 30 și 40% spații verzi.”

A doua sesiune de prezentări a fost încheiată de Duygu Dökmecier, Deputy General Manager of Global Logistics, LC Waikiki, și invitat special a evenimentului.

„Investim în angajați, iar 44% dintre executivii noștri sunt femei. Dacă vrei să fii o companie bună pentru angajați, trebuie să fii de încredere și să ridici standardele. Productivitatea este unul dintre principalele obiective ale activității noastre. Pentru a gestiona operațiuni de mari dimensiuni, realizăm operațiuni de import-export country-based, e-commerce, producție, logistică, operațiuni de retur. Când vine vorba de operațiunile de import, ne-am schimbat strategia, prin sourcingul produselor, în special pentru vânzările globale. Procurăm din Bangladesh, China, Egipt, Myanmar. În Egipt producem haine și le trimitem în Maroc. Este foarte dificil în acea zonă, pentru că trebuie să investești și să fii răbdător când vine vorba de operațiuni”, a spus ea.

Ultima parte a evenimentului a fost dedicată panelului „E-commerce, Retail & FMCG. Trends and insights”, la care au participat: Dan Fotescu (Auchan Romania), Ionuț Vasile (LEROY MERLIN România), Emilian Dinică (PepsiCo CE), Paul Niță (ID Logistics România, ARILOG), Michael Kaiser (Sezamo) și Bogdan Drăgotoiu (Nestlé).

Vorbind despre provocările din ultimii ani, Bogdan Drăgotoiu, Logistics & Distribution Manager Romania, Nestlé, a precizat: „Am fost impactați de inflație și de războiul din Ucraina, însă am avut creșteri de volum în fiecare an. În zona de food, supply chain-urile sunt puțin mai scurte ca în alte zone, astfel că suntem mai impactați în zona de Est. Când a izbucnit războiul din Ucraina, una din fabricile noastre, aflată în Harkov, s-a închis și au dispărut de pe piață, pentru o perioadă, noodles, pe care îi produceam acolo. Am învățat să trăim în război, în primul rând acolo. Am redeschis fabrica și ne-am adaptat cât să putem muta toată activitatea în buncăre într-un minut, în caz de raiduri. Înveți să modifici lucrurile rapid, să iei totul de la capăt (…) Pentru mine, digitalizarea ajută la decision-making. Avem destul de multe tool-uri care ne ajută să vedem trendurile, să înțelegem ce se întâmplă înainte să facem o analiză.”

La rândul său, Ionuț Vasile, Head of Supply Chain, Leroy Merlin Romania, a intervenit precizând: „Multe crize au venit în ultimii 5 ani. Atunci păreau crize, acum par o normalitate. De când cu cele două războaie, presiunea este pe fluxul din Asia. De obicei, când apare o situație neprevăzută, apar și reacții exagerate și sunt persoane care se panichează, pun presiune mai mare pe fluxuri. E important să planificăm și atunci când reacționăm, să reacționăm în baza datelor. Noi am relocat o parte din achiziții din Asia în Europa, la nivel de grup. La nivel local, și noi am investit în stocuri. De doi ani, încercăm să ajungem la un nivel optim al stocurilor. În această perioadă, am revizuit ritualurile de lucru între sediul central și magazine, am ținut mult mai aproape legătura cu ei și am reacționat mult mai repede pentru a repara problemele din piață (…) Există o schimbare în comportament la nivelul clienților – ei vor produsele mai repede, să le primească vor ei, când vor, astfel că e important să îi servim așa cum își doresc. De aceea, una din investițiile în digitalizare a fost pe partea de last-mile delivery, pentru a răspunde mai bine nevoilor clienților. Încă din 2020, de când am început vânzarea online, am început un parteneriat cu o firmă de curierat, astfel încât să livrăm la un nivel de sustenabilitate dorit de noi. Suntem primul business de do it yourself care oferă livrare la lockere.”

Automatizarea este absolut esențială pentru lanțurile de aprovizionare și pentru eficientizarea activităților și proceselor din depozite, au fost de acord invitații la panel.

În acest context, Emilian Dinică, East Balkans E2E Supply Chain Director, PepsiCo CE, a explicat: „Am început de acum 5 ani automatizarea, scopul fiind în a deveni mai eficienți, mai atenți la cost, de a deservi interfața cu consumatorul astfel încât să se bucure de produsele noastre. Vorbim de big scale automation, de investiții semnificative. Partea de depozite automate prinde avânt abia acum, pentru că, realistic, noi urmăm trendurile din Vest și suntem la 10, 15, 20 de ani distanță. Noi acum accelerăm trendul, astfel încât în următorii 5 ani vom face, probabil, ce nu am făcut în ultimii 10, la nivel de economie. Vorbim și de automatizare la scară mai mică: vorbim de roboți inteligenți, de integrarea inteligenței artificiale în sisteme, cât să ne ofere informații cât mai repede, cât mai bune, cât mai eficiente.”

„Noi suntem e-grocery store unde avem și mulți producători locali, iar în acest caz automatizarea devine o provocare. Avem peste 16,000 de articole. Ne trebuie un mod de automatizare altfel, pentru a putea gestiona totul. Nu automatizăm și nu digitalizăm customer care – dacă cineva sună la noi, va da de o persoană care răspunde în aproximativ 7 secunde. Din ce în ce mai multe firme automatizează acest aspect și, după ce aștepți câteva minute, realizezi că ți-ai dori să vorbești tot cu o persoană. În ziua de astăzi ne lovim, încă, în România de firme mari care nu au nici EDI. M-a frapat foarte tare că ne lovim de lipsa automatizării și în țări precum Germania. Când vorbim despre procese, în România facem picking manual, însă în Germania, Austria, Ungaria, tot procesul nostru este automatizat, cu roboți și cu black box”, a intervenit Michael Kaiser, Chief Commercial Officer, Sezamo.

La rândul său, Dan Fotescu, Logistics Department Director, Auchan Romania, a intervenit precizând: „Digitalizarea este, după mine, un concept de muzeu – este peste tot și deja împământenit. Acum bătălia este pe utilizarea datelor și, bineînțeles, explorarea inteligenței artificiale. Aici va fi un foarte mare câștig. Ne ajută să ne optimizăm, bineînțeles, am și eliminat multe procese, ne facilitează accesul la anumite date mult mai rapid. Este clar că trebuie să devenim mai eficienți, să optimizăm resursele. Compania în care sunt este unul dintre pionieri pe partea de case automate, primul magazin inteligent, autonom. Cred că acesta va fi un trend pentru viitor.”

Nu putem vorbi despre date, despre inteligență artificială și automatizare, fără să nu aducem în discuție aportul adus de oameni, au mai punctat invitații. Astfel, Paul Niță, Director General, ID Logistics România, Președinte Asociației ARILOG a explicat că: „E important să adaptăm beneficiile la munca pe care oamenii o depun. Munca, dacă este necalificată, e clar că nu poți avea niște beneficii foarte mari, însă trebuie să fie recompensați pentru efortul depus. Atunci când un om vine la muncă doar pentru bani, cred că este o problemă. Când se trezește și vine la muncă să ia decizii, să analizeze, să trimită mailuri, mai are nevoie de ceva în plus. Asta ține de cultura companiei – e important ca oamenii să simtă că au un scop, că munca lor este mai multe decât suma de bani pe care o primesc.”

Evenimentul a fost organizat de BusinessMark

Parteneri oficiali: Mantis Romania, Manhattan

Parteneri: Lion’s Head Investments, CBRE România, Macromex, Food & Glory

Eveniment susținut de: ARILOG, USER, Romanian Business Leaders

Suport tehnic oferit de: SCS

Traducere oferită de: Biroul de traduceri Champollion

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Ziua Cargo, Daibau, instalnews.ro, Logistic Post, spatiulconstruit.ro, ProIdea, iBuild, Depozitinfo.ro, Birouinfo.ro, Jurnalul de Afaceri, Revista Cariere, EventsMax, Revista Piața, Debizz, Transilvania Business, Business Voice, PRwave, Angajatorulmeu.ro, DigitalBusiness, România Durabilă, Economistul, Club Economic, MATEK

1 iulie 2024 a fost data anunțată de autoritățile fiscale ca aducând schimbări importante din perspectiva proiectelor de digitalizare implementate în România – RO e-Factura, RO e-TVA, dar și RO e-Transport.

În ceea ce privește sistemul RO e-Transport, vom analiza parcursul legislației, începând cu modificările intervenite în decembrie 2023, și până la cele aduse prin Ordonanța de Urgență publicată la data de 28 iunie 2024.

În decembrie 2023, a fost extinsă sfera de raportare în sistemul RO e-Transport, de la raportarea transporturilor pentru bunurile cu risc fiscal ridicat (ex. legume, fructe, îmbrăcăminte, încălțăminte etc.), la declararea tuturor transporturilor internaționale de bunuri. În timp ce pentru mișcările de bunuri cu risc fiscal ridicat, sancțiunile erau în vigoare încă de la 1 ianuarie 2023, pentru raportarea transporturilor internaționale de alte bunuri decât cele cu risc, autoritățile au acordat contribuabililor o perioadă de adaptare, legislația prevăzând că sancțiunile pentru aceste tipuri de transporturi vor intra în vigoare începând cu 1 iulie 2024.

În cursul lunii aprilie 2024, a fost publicat un proiect de ordin ANAF care prevede extinderea listei bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul raportării în RO e-Transport de la 1 iulie 2024. Lista extinsă cuprinde diverse produse alimentare (carne, lactate, pește, ouă), dar și produse din tutun, combustibili minerali, produse ale industriei chimice și articole textile uzate. Acest ordin a rămas la stadiu de proiect, însă în măsura în care ar fi adoptat, ar trebui să se ia în considerare acordarea unui timp suficient care să permită operatorilor economici implementarea unor soluții de raportare automată prin sistemul RO e-Transport.

Tot în aprilie 2024, către finele lunii, autoritățile au adoptat câteva modificări cu privire la Ordonanța de Urgență nr. 41/2022. Aceste modificări privesc, pe de-o parte, alinierea sferei de operațiuni care fac obiectul raportării în cazul transporturilor internaționale cu cele (deja) raportabile pentru transporturi de bunuri cu risc fiscal ridicat (fiind aduse referințe exprese la raportarea transporturilor internaționale în situația operațiunilor de non-transfer, în cazul bunurilor expediate în sau din România în scopul prestării de servicii și în situația bunurilor în cadrul regimului de stocuri la dispoziția clientului). Pe de altă parte, s-au introdus exceptări de la raportarea în RO e-Transport, în cazul transportului produselor accizabile care circulă în regim suspensiv de accize, precum și al transportului bunurilor de către prestatorii de servicii poștale în colete poștale (i.e. trimiteri poștale cu greutatea maximă de 31,5 kg). O altă modificare extrem de importantă și așteptată de contribuabili a fost adusă cu privire la aplicarea măsurii complementare a confiscării contravalorii bunurilor nedeclarate – astfel, legislația prevede că sancțiunea complementară a confiscării nu se aplică în cazul constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului rutier de bunuri, când acestea au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile, precum şi în contabilitatea utilizatorilor.

Tocmai ce a fost publicată, la finele lunii iunie 2024, procedura de funcționare a sistemului RO e-Transport, actualizată, care face referire la criteriile și regulile de raportare aplicabile atât bunurilor cu risc fiscal ridicat, cât și celorlalte categorii de bunuri, pentru care este obligatorie raportarea transporturilor internaționale. Prin procedură s-a confirmat că pragurile de la care intervine obligația de raportare sunt aceleași, atât pentru transportul bunurilor cu risc fiscal, cât și pentru celelalte tipuri de bunuri (i.e. vehicule rutiere având o masă maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone, încărcate cu bunuri cu o masă brută totală mai mare de 500 kg, sau o valoare totală mai mare de 10.000 de lei) și s-au adus o serie de clarificări cu privire la aspecte punctuale ale raportării.

Noutatea care a venit tot la finele lunii iunie se referă la amânarea aplicării sancțiunilor pentru nerespectarea dispozițiilor de raportare în RO e-Transport până la 1 ianuarie 2025, însă doar în cazul utilizatorilor care au obligația să raporteze transporturi internaționale de bunuri și care au statutul de operator economic autorizat potrivit prevederilor art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului la data realizării transportului internațional de bunuri. Aceste dispoziții au creat o oarecare efervescență și confuzie la nivelul operatorilor economici, care sperau într-o amânare a aplicării contravențiilor cu încă 6 luni.

Pentru a clarifica, începând cu 1 iulie 2024, sistemul RO e-Transport este aplicabil astfel:

pentru operatorii care transportă bunuri cu risc fiscal ridicat (atât în cazul transporturilor pe teritoriul național, cât și a celor internaționale), sancțiunile rămân aplicabile pentru toți operatorii economici, inclusiv pentru cei care au statut de operatori economici autorizați (AEO), iar
pentru raportarea transporturilor internaționale de bunuri (altele decât cele cu risc fiscal ridicat), sancțiunile sunt aplicabile
- de la 1 iulie 2024 – pentru operatorii care nu au statutul de operatori economici autorizați (AEO) și
- de la 1 ianuarie 2025 – pentru operatorii care au statutul de operatori economici autorizați (AEO).

În contextul acestor modificări asupra legislației RO e-Transport, am observat multiple dificultăți și dezbateri la nivelul mediului de afaceri – care sunt operațiunile care fac obiectul raportării, care sunt criteriile de raportare, cum trebuie să se facă raportarea în diverse cazuri practice, cum se aplică sancțiunile fiind doar câteva dintre întrebările ridicate în decursul ultimelor 6 luni. Alte provocări au fost însă datorate limitărilor de ordin practic pe care companiile le au în obținerea datelor necesare raportării – imposibilitatea de a obține (în timp util) date de la partenerii externi și lipsa posibilității de corectare a datelor raportate fiind cele mai întâlnite aspecte ridicate de mediul de afaceri.

Cu toate acestea, este cert că obligația de raportare în RO e-Transport există la nivelul tuturor operatorilor economici care realizează transporturi de bunuri cu risc fiscal ridicat sau transporturi internaționale de bunuri și că autoritățile pot sancționa neconformarea începând cu 1 iulie 2024, doar titularii AEO fiind păsuiți cu încă 6 luni, până la 1 ianuarie 2025 pentru anumite mișcări de bunuri internaționale. În ce măsură vor reuși operatorii economici să se conformeze, începând cu 1 iulie 2024, cu toate obligațiile de raportare aferente sistemului RO e-Transport, precum și ce alte modificări vor interveni la nivelul legislației – rămâne de văzut. Amintim și că date din sistemul RO e-Transport vor fi aduse, din câte înțelegem doar în scop informativ, și în decontul de TVA precompletat, aspect care nu ar trebui ignorat de către agenții economici.

„Care este acea nișă pe care o acoperă specialistul in-house? Ce sunt organizațiile keen să externalizeze? Care este acea zonă de training pe care specialistul financiar in-house trebuie să o acopere ca parte a pregătirii profesionale continue sau re-skilling sau up-skilling? Ce așteptări are CFO-ul de la un specialist pe taxe in-house? El se așteaptă ca tax managerul să fie implicat pe zona de strategii, politici și procese, dar și în zona de risk management. Este foarte importantă zona de implementare SAF-T, RO e-Factura, RO e-Transport.

CFO-ul se așteaptă la suport fiscal cu consultanță pe tot ce presupun tranzacțiile în business. La finalul zilei, CFO-ul vrea să știe care sunt riscurile, care sunt soluțiile, cum ajungem să nu avem surprinze la controalele fiscale. În momentul în care avem riscuri previzibile, le manageriem, la cele complexe trebuie să venim cu soluții de guvernanță, să recurgem la consultanță. Trebuie să fim foarte atenți și la etica planificării fiscale. Trebuie să ținem cont că taxele nu sunt doar un cost pentru business, ci și o obligație legală, dar și o responsabilitate pentru a adera la o politică fiscală corectă.”

În data de 4 aprilie 2024, am participat ca și speaker la CFO Conference organizata de BusinessMark, unde am discutat despre abilitățile și cunoștințele pe care un manager / director financiar le caută la un tax manager in-house, în contextul modificărilor legislative actuale, care este relația CFO / tax manager in-house, ce sarcini ar trebui outsource-ate către consultanții fiscali externi versus ce sarcini trebuie alocate specialiștilor pe taxe in-house, și cum instruim eficient departamentele financiare în problemele de fiscalitate.

BusinessMark a publicat un sumar al ideilor discutate, iar articolul de față vine să dezvolte un subiect care pare să fie de interes pentru din ce în ce mai multe firme din România, având în vedere numărul în creștere de anunțuri de recrutare pentru specialiști fiscali in-house publicate pe platforma LinkedIn.

Astfel, în ultimele 6 luni am monitorizat activ anunțurile pentru poziții deschise de specialiști in house pe fiscalitate publicate de firme din România, care acoperă o paletă largă, de la manager de taxe local / la nivel de grup, la coordonator centru de excelență pe fiscalitate în cadrul grupului, până la specialist pe o anumită arie de fiscalitate (taxe directe, indirecte, raportare specifică – country by country, Pilar II etc.). Această revizuire mi-a permis să identific acele arii comune de responsabilitate pe care specialistul pe taxe in house ar trebui să le acopere, în funcție de nivelul ierarhic (dacă este poziție de manager sau doar de specialist pe o anumită arie de fiscalitate)

1. Responsabilități în domeniul strategiilor, politicilor și proceselor

Această arie de responsabilitate este apanajul managerului de taxe in-house și, conform anunțurilor de recrutare de pe LinkedIn monitorizate, ar putea include:

Dezvoltarea și conducerea strategiilor fiscale și a planificării activității fiscale în conformitate cu obiectivele generale ale afacerii
Implementarea la nivel local a strategiei și politicilor fiscale globale dezvoltate de Grup
Analiza impactului fiscal al deciziilor strategice ale companiei
Supravegherea și dezvoltarea ulterioară a proceselor de raportare fiscală și de gestionare a conformității
Identificarea de oportunități de îmbunătățire a proceselor contabile și fiscale, prin dezvoltarea sau implementarea celor mai bune practici, pentru asigurarea unui grad ridicat de conformare fiscală
Gestionarea implementării și conformității cu politicile de prețuri de transfer
Efectuarea revizuirilor periodice pentru asigurarea conformității și eficacității proceselor fiscale
Coordonarea și implementarea de noi proiecte impuse de modificările legislative fiscale (SAF-T, e-factura etc.).

2. Responsabilități în zona de risk management

Această arie de responsabilitate este, de asemenea, apanajul managerului de taxe in-house și, conform anunțurilor de recrutare de pe LinkedIn monitorizate, ar putea include:

Identificarea, monitorizarea, raportarea și diminuarea continuă a riscurilor fiscale de afaceri și/sau operaționale, luând în considerare și cerințele de afaceri
Supravegherea / monitorizarea tuturor deciziilor și activităților fiscale din cadrul organizației
Gestionarea riscurilor fiscale locale pe baza înțelegerii activităților de afaceri/contabile pentru a se asigura că întreprinderea respectă regulile/reglementările fiscale locale
Revizuirea situațiilor financiare statutare împreună cu echipa de contabilitate pentru a identifica riscurile potențiale
Asigurarea conformității operațiunilor entităților din Romania cu cerințele fiscale, inițierea si participarea activă la proiecte care vizează evaluarea potențialelor expuneri fiscale și optimizarea planificării fiscale.

3. Responsabilități în aria de conformare fiscală (tax compliance)

Atât coordonatorii centrelor de excelență pe taxe, cât și pentru managerii de taxe sau pentru specialiștii pe o anumită arie de fiscalitate, conformarea fiscală este una din sarcinile operaționale de maximă importanță.

Pentru managerul de taxe in-house/ coordonatorul unui centru de excelență pe taxe, asigurarea conformării fiscale presupune:

Gestionarea poziției fiscale și a expunerilor firmei din România / a companiilor din grup
Revizuirea impozitului pe profit și a declarațiilor de TVA ale firmelor din România / ale afiliaților grupului cu sediul în diferite jurisdicții din regiunea EMEA
Sprijinirea raportării fiscale globale (de exemplu, raportarea pentru fiecare țară în parte, dosarul prețurilor de transfer la nivel de grup)
Responsabilitatea pentru respectarea obligațiilor fiscale în România și în alte țări ale UE, inclusiv TVA, CIT, Intrastat și alte taxe locale aplicabile etc, în colaborare cu Centrul de Excelență (COE) la nivel de Grup.
Supravegherea depunerii declarațiilor de impozite direct / indirecte pentru diferite jurisdicții (din SUA, Europa, Asia Pacific etc.)
Efectuarea raportărilor statutare solicitate de organismele guvernamentale.
Supravegherea tuturor calculelor fiscale efectuate de echipa fiscală in-house sau de consultanții fiscali externi.
Supravegherea pregătirii declarațiilor locale, cu consiliere externă

Pentru specialistul fiscal pe o anumită arie, responsabilitățile de conformare fiscală ar putea viza:

Întocmirea și revizuirea tuturor declarațiilor (TVA, impozit pe profit, BNR, Statistica, SAFT, e-Factura, etc.).
Pregătirea și menținerea evidențelor fiscale / registrelor fiscale, asigurând respectarea reglementărilor
Asigurarea respectării tuturor cerințelor legale și fiscale
Colaborarea cu consultanții fiscali externi, pentru întocmirea dosarului de prețuri de transfer
Colaborarea cu alte departamente interne pentru a asigura corectitudinea și completitudinea informațiilor fiscale

4. Responsabilități în domeniul consultanței fiscale

CFO-ul, directorul financiar, contabilul șef se așteaptă la suport fiscal cu consultanță pe tot ce presupun tranzacțiile în business de la specialiștii pe taxe angajați in-house, care poate include:

Asistență fiscală și consultanță fiscală continuă pentru firmele din grup, inclusiv coordonarea și cooperarea cu consultanți fiscali externi
Consultanță fiscală pentru achiziții noi și sprijin pentru integrarea fiscală
Sprijinirea proiectelor fiscale ad-hoc legate de activitățile de fuziuni și achiziții, restructurare, finanțare intra-grup, repatriere
Consultanță și conducere proiecte de restructurare internă (a entității) din perspectivă fiscală
Identificarea și dezvoltarea proiectelor de planificare fiscală pentru a sprijini obiectivele mai largi ale impozitului pe profit, pentru optimizarea poziției fiscale a companiilor din grup
Aspecte fiscale internaționale (de exemplu impozitul reținut la sursă)
Consultanță cu privire la aspecte fiscale din România (impozit pe profit, impozit pe venitul persoanelor fizice, TVA etc.)
Oferirea de suport fiscal și consultanță pentru orice alte unități/afaceri
Abordarea problemelor fiscale și furnizarea de soluții fiscale adecvate echipei de afaceri cu privire la noile activități de afaceri
Sprijinirea afacerii, cu tratament / revizuire fiscală pentru toate contractele, activitățile de marketing, procedurile noi

Specialiștii pe o anumită arie au și ei provocări specifice, de exemplu:

Specialiștii pe zona de impozit pe profit trebuie să sprijine implementarea raportării country by country, a calculului impozitului minim global (Pilar II) sau a raportării EU public CbCR
Specialiștii pe zona de TVA trebuie să ăți aducă contribuția la implementarea raportărilor SAFT, RO e-Factura, RO e-Transport, să asiste firmele în procedurile de recuperare a TVA în România sau în alte state etc.
Specialiștii pe zona de global mobility trebuie să asigure conformitatea deplină a solicitărilor transfrontaliere de muncă la distanță a salariaților, în ceea ce privește impozitul pe profit, securitate socială, imigrație, impozit pe venitul personal etc.

5. Responsabilități în gestionarea relației cu autoritățile fiscale

Desigur, ”vârful aisbergului”, este relația cu autoritățile fiscale și cum activitatea specialiștilor fiscali și a echipelor financiare ale unei firme asigură că aceasta este percepută ca un contribuabil cu un grad ridicat de conformare fiscală de către autoritățile fiscale, astfel încât să nu genereze controale fiscale sau aceste controale să nu se soldeze cu rezultate nefaste pentru societate.

Specialistul pe taxe in-house are ca sarcină:

Reprezentarea companiei în fața autorităților fiscale locale
Furnizarea de răspunsuri la examinările fiscale și gestionarea corespondenței cu autoritățile fiscale

Gestionarea și coordonarea auditurilor fiscale, împreună cu contabilul-șef și directorul financiar, servind ca punct principal de contact cu biroul fiscal
- Asigurarea unor relații și interfețe armonioase cu autoritățile fiscale, consultanții externi și alte părți interesate în materie fiscală, audituri și litigii.

6. Responsabilități în relația cu stakeholderii

Rolul managerului de taxe in-house este unul strategic, presupunând:

Raportare către CFO / Director de Taxe Grup
Construirea de relații și interacțiunea cu clienții interni pentru a oferi planificare, consultanță și expertiză excelente
Cultivarea unor relații puternice și implicarea activă cu managerii financiari regionali și firmele externe de consultanță fiscală pentru a furniza servicii de planificare fiscală și consultanță fiscală.
Gestionarea și menținerea relațiilor cu diferite autorități din interiorul și din afara României

Din această perspectivă, managerul de taxe in-house:

Cooperează cu echipa de management pentru audituri interne și externe, revizuirea procedurilor grupului și acorduri contractuale specifice
Acționează ca partener de afaceri financiar în toate domeniile, cu implicații fiscale.
Joacă un rol esențial în activitățile de închidere a lunii și a anului și oferă îndrumări echipei contabile în chestiuni fiscale
Acționează ca principal contact cu firme de consultanță externe. Supraveghează consultantul fiscal extern în obținerea SFIA pentru diverse subiecte. Colaborează cu consultanții fiscali externi pentru a evalua expunerile potențiale la litigiile sau problemele fiscale, precum și pentru evaluarea implicațiilor fiscale sau juridice ale modificărilor legislative.
Oferă asistență ad-hoc pentru Directorul de Taxe, Transfer Pricing și Global Tax Processes al Grupului.

7. Responsabilități – Knowledge management & knowledge sharing

Specialistul fiscal in-house are in sarcina sa să informeze și să formeze echipele financiare ale companiei în aria sa de expertiză, ceea ce presupune:

Monitorizarea actualizărilor fiscale globale pentru a identifica problemele și pentru extinderea cunoștințelor fiscale
Monitorizarea modificărilor legislației fiscale naționale și evaluarea impactului acestora asupra organizației.
Menținerea Grupului în conformitate cu legislația fiscală și la zi cu noile modificări legislative din domeniu.
Posibilitatea de a explica regulile/implicațiile fiscale locale persoanelor nefiscale și de a asista diferite părți interesate (CFO, echipa fiscală a sediului central și echipele de afaceri) pe o bază ad-hoc.
Instruirea personalului fiscal, financiar și contabil în subiecte și proceduri de contabilitate fiscală și raportare fiscală.

Este evident că așteptările sunt ridicate pentru specialistul fiscalist in-house, iar profilul ideal al acestuia ar presupune:

5-7 ani de experiență, în firme de consultanță fiscală, contabilitate sau ca specialist pe taxe in-house
Membru CCF (obligatoriu pentru poziția de manager de taxe)
Calificări internaționale sunt un plus (e.g. ACCA, ADIT)
Cunoștințe de contabilitate (abilitatea de a înțelege relația dintre contabilitate și fiscalitate)
Competențe digitale, pentru a putea furniza suportul în implementarea raportărilor fiscale (SAFT, RO e-Factura, RO e-Transport, Pilar II, CbCR etc.)
Abilități de a comunica aspecte tehnice complexe într-o manieră pe înțelesul nespecialiștilor, inclusiv abilități de influențare
Abilitatea de a susține un business case – care sunt avantajele fiscale (economii de costuri, conformare fiscală, evitare litigii etc.) rezultate din tranzacții, procese, implementare de toll-uri.
Abilitatea de a acționa ca un adevărat business partner, pentru CFO și pentru alți lideri cheie din afacere.

Competiția pentru talente este mare, pentru atragerea specialiștilor cu acest profil fiind în competiție mai multe categorii de angajatori:

Departamentele financiare ale companiilor mijlocii și mari
Firmele de consultanță
Angajatori din străinătate
Firmele de tax technology
Tentația freelance-ingului.

Astfel, asigurarea unui mediu de lucru stimulant pentru creștere profesională, și grija pentru perfecționarea continua în cadrul departamentelor financiar-contabile pot reprezenta cheia atragerii și menținerii specialiștilor fiscali in-house. Care este strategia ptrivită în asigurarea resursei umane în domeniul fiscal: outsourcing, co-sourcing, head hunting, programe eficiente de dezvoltare profesională continua, reskilling & upskilling, succession planning? Este o întrebare la care companiile care au nevoie de taxe ar trebui să răspundă

Despre Tax & Training

Tax & Training SRL oferă servicii de consultanta fiscala pentru mari companii romanesti si multinationale, fiind autorizata de Camera Consultantilor Fiscali (CCF) si de Camera Experților Contabili și a Contabililor Autorizați din Romania (CECCAR). Suntem, de asemenea, un membru activ al Camerei de Comerț Româno-Americane (AmCham Romania) și ai Romanian Business Leaders (RBL), fiind activi în advocacy în materie fiscală.

Tax & Training este un membru independent al Integra International, o asociație globală interactivă a firmelor locale independente de contabilitate, consultanță fiscală, audit și consultanță în afaceri, dedicată consilierii întreprinderilor din întreaga lume. Firmele noastre membre reunesc peste 4.000 de experți contabili, auditori, consultanți fiscali și consilieri de afaceri care împărtășesc cunoștințe în mod deschis și regulat.

Pentru firme de consultanță fiscală, contabilitate, avocatură, pentru departamentele financiar-contabile ale companiilor românești și străine, pentru profesioniști în general, oferim cursurile de care au nevoie pentru a înțelege legislația fiscală și contabilă.

BusinessMark are plăcerea să vă anunţe organizarea unei noi ediții a TAX & FINANCE FORUM, ce va avea loc pe 14 noiembrie 2022, în format hibrid, atât „onsite” (Hotel Radisson Blu București), cât și online (pe platforma MyConnector). Experiența „in person” va fi completată de cea virtuală, participanții având facilități de networking, chat și zonă expozițională.

În cadrul evenimentului, adresat atât companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public, vom aborda cele mai importante aspecte și noutăţi legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Vom prezenta și analiza, alături de experți din cele importante companii de consultanță: tendințe legislative și fiscale la nivel internațional, noutăți privind politicile fiscale în Uniunea Europeană post-pandemie, strategia fiscală a României si armonizarea legislației românești cu cea globală, reforma fiscală în contextul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aspecte privind taxarea în economia digitală, principalele modificări și reglementări ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, cele mai importante noutăți fiscale, la ce să ne așteptăm începând cu 2023, aspecte privind digitalizarea administrației fiscale din România – SAF-T, e-factura și RO e-transport, prețurile de transfer la nivel internațional și local. Inspecția fiscală a dosarului de prețuri de transfer; exemple și bune practici, TVA, modificări privind impozitul pe profit, perspective și tendințe în inspecțiile fiscale, noutăți fiscale privind impozitul pe venit, beneficiile salariale și impozitarea acestora – ce ne așteaptă în 2023, noutăți privind impozitele și taxele locale.

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali

BusinessMark are plăcerea să anunţe organizarea unei noi ediții a „Tax & Finance Forum Cluj-Napoca”, ce va avea loc pe 1 noiembrie 2022, în format hibrid, atât „onsite” (Grand Hotel Italia), cât și online (pe platforma MyConnector). Experiența „in person” va fi completată de cea virtuală, participanții având facilități de networking, chat și zonă expozițională.

Evenimentul va include sesiuni de prezentări și panelul „CFO Roundtable”.

Vom prezenta și analiza, alături de experți din cele importante companii de consultanță: tendințe legislative și fiscale la nivel internațional, noutăți privind politicile fiscale în Uniunea Europeană post-pandemie, strategia fiscală a României si armonizarea legislației românești cu cea globală, reforma fiscală în contextul Planului National de Redresare și Reziliență, aspecte privind taxarea în economia digitală, principalele modificări și reglementări ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, cele mai importante noutăți fiscale, la ce să ne așteptăm din 2023, aspecte privind privind digitalizarea administrației fiscale din România – SAF-T, e-factura și RO e-transport, prețurile de transfer la nivel internațional și local. Inspecția fiscală a dosarului de prețuri de transfer; exemple și bune practici, TVA, modificări privind impozitul pe profit, perspective și tendințe în inspecțiile fiscale, noutăți privind impozitele și taxele locale, noutăți legislative în domeniul contabilității și raportării financiare internaționale.

*Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali.

Sistemul național care vizează monitorizarea transportului de mărfuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul României, RO e-Transport, implementat de autorități în cadrul procesului de digitalizare a administrației fiscale, este în vigoare de la data de 1 iulie, iar contribuabilii vizați trebuie să se conformeze, chiar dacă procedura a fost finalizată cu întârziere, iar termenul de aplicare a amenzilor a fost amânat până la 1 octombrie 2022. Această nouă obligație se adaugă la celelalte două măsuri majore adoptate în cadrul aceluiași proces, cu termene de conformare în iulie 2022, respectiv SAF-T și RO e-Factura. Care sunt pașii necesari pentru o raportare corectă?

Sistemul SAF-T este în vigoare de la 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili încadrați în această categorie de mai multă vreme, iar aceștia au avut o perioadă de grație de șase luni, astfel încât termenul de depunere a situațiilor lunare pentru perioada ianuarie – iunie este ultima săptămână din luna iulie. În plus, de la 1 iulie intră în acest sistem de raportare și contribuabilii mari care au fost incluși pe listă la finalul anului trecut.

La aceeași dată a intrat în vigoare și Ro e-Factura, sistemul pentru raportarea, stocarea și descărcarea facturilor prin intermediul serverului ANAF. În prima tranșă de contribuabili vizați sunt incluși, pe de o parte, partenerii privați ai entităților publice și, pe de altă parte, cei care comercializează anumite bunuri considerate cu risc fiscal ridicat.

În cazul Ro e-Transport, obligativitatea declarării în noul sistemul a intervenit tot de la 1 iulie, iar clarificările Ministerului de Finanțe cu privire la modalitatea de aplicare a reglementării au fost publicate în luna iunie.

Ca urmare a publicării procedurii de aplicare, societățile trebuie să analizeze în ce măsură transporturile programate să fie desfășurate intră sub sfera de aplicare a raportării. Ulterior, relația dintre contribuabilii obligați să raporteze și transportatori va trebui consolidată, având în vedere că declarantul va avea nevoie din start de toate datele, cum ar fi numărul de înmatriculare al vehiculului care realizează transportul și numai, pentru a le introduce în sistem. Mai mult, datele trebuie să rămână valabile pe toată durata transportului.

Pașii pentru raportare

Primul pas constă în accesarea sistemului RO e-Transport din spațiul privat virtual (SPV) al contribuabilului și completarea, în secțiunile dedicate, a datelor referitoare la partenerii comerciali, mărfurile transportate, respectiv descrierea, caracteristicile, cantitățile și valoarea acestora, locurile de încărcare și descărcare sau detalii despre tipul de transport folosit.

Raportarea presupune transmiterea fișierului .xml, cu datele menționare, care, similar celorlalte raportări nou introduse, va fi supus unei serii de validări de către autoritatea fiscală. Ulterior verificărilor, sistemul fie va aplica semnătura electronică a Ministerului Finanțelor, care atestă primirea declarației, fie va considera că declarația nu se consideră transmisă în sistem, iar contribuabilul va primi un fișier de tip .xml ce conține erorile identificate.

În urma transmiterii și validării datelor, sistemul RO e-Transport atribuie automat un număr unic de identificare (UIT), utilizat ca referință în cadrul proceselor și operațiunilor specifice sistemului. Codul UIT se transmite către transportator pentru a fi aplicat pe documentația de transport.

Totodată, este important de subliniat faptul că în RO e-Transport trebuie declarate inclusiv transporturile care conțin atât bunuri cu risc fiscal ridicat, cât și alte tipuri de bunuri, iar sistemul va genera un singur cod UIT pentru întregul transport.

Decizia autorităților de a amâna aplicarea amenzilor pentru neconformare până la 1 octombrie 2022 oferă un răgaz binevenit pentru contribuabili, care au astfel un interval de trei luni în care își pot pune ordine în sistemele informatice interne, dar demersurile trebuie urgentate pentru a se asigura că la acea dată totul va funcționa corespunzător. În caz de neconformare, amenda este cuprinsă între 10.000 şi 50.000 lei, pentru persoane fizice, sau între 20.000 şi 100.000 lei, pentru persoane juridice (plus confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate).

Așadar, scopul implementării sistemului RO e-Transport este unul benefic, pentru că asigură trasabilitatea bunurilor și, astfel, contribuie la reducerea evaziunii fiscale și implicit la creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, dar întârzierea definitivării procedurilor necesare de către autoritățile fiscale a pus o presiune ridicată pe contribuabilii vizați, mare parte dintre aceștia fiind, în același timp, împovărați cu implementarea raportărilor SAF-T și RO e-Factura.

În concluzie, este incontestabil faptul că toate aceste schimbări legislative creează un nivel ridicat de transparență între contribuabili și autoritățile fiscale, astfel că, pe termen lung, inspecțiile fiscale ar trebui să fie cu mult simplificate, în beneficiul ambelor părți. Pe de altă parte, însă, există și consecințe nefaste pe termen scurt, având în vedere dificultățile întâmpinate de contribuabili pentru o conformare corectă și completă, dar mai ales în timp util.

Ne puteți urmări și pe:

Intră în comunitatea BusinessMark – Ready for Business:

Noile raportări fiscale creează un nivel mult mai mare de transparenţă în relaţia dintre contribuabili şi autorităţile fiscale. Este esenţial ca eforturile depuse în prezent atât de mediul de afaceri, cât şi de către administraţia fiscală să îşi atingă obiectivele şi, în anii în care urmează, să vedem timpi mai reduși de control fiscal, costuri mai reduse de conformare fiscală, simplificarea sau chiar eliminarea altor declarații fiscale, dar şi o îmbunătăţire a colectării şi crearea unui mediu mai echitabil pentru agenţii economici. Aceasta ar fi, pe scurt, concluzia specialiștilor EY în cadrul webinarulului Tot ce trebuie să știi despre ”restartarea sistemului fiscal”: RO e-Factura și RO e-Transport organizat pe 1 iulie 2022, data de la care RO e-Factura și RO e-Transport devin obligatorii pentru produsele cu grad de risc fiscal ridicat.

„În mod cert, toate aceste raportări vin cu multiple provocări asociate – începând de la înţelegerea cerinţelor, costurile suplimentare de conformare, calibrarea soluţiilor ERP sau identificarea unor soluţii potrivite pentru pregătirea datelor în formatele cerute, timpul şi resursele limitate, termenele scurte de implementare. Este esenţial ca agenţii economici să înţeleagă importanţa şi impactul acestor raportări pe termen lung, atunci când îşi stabilesc strategia şi planul de acţiune pentru adaptarea la noile cerinţe ale ANAF. După un an de pregătiri pentru raportarea SAF-T. alături de clienţii noştri, vedem cât este de important ca dincolo de alegerea unei soluţii tehnice care să fie cât mai adaptată specificului activităţii şi sistemelor ERP folosite, să fie înțelese cerinţele de raportare, cum se corelează datele raportate şi care sunt soluţiile inteligente la care se poate apela atunci când tehnologia îşi are limitările sale”, arată Georgiana Iancu, Partener, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte.

La Webinarul EY au participat reprezentanți ANAF şi ai Direcției Generale Antifraudă. Albert Fruth, Consilier Superior ANAF în cadrul Unităţii de Management al Informaţiei, a acoperit mai multe aspecte care țin de aplicabilitatea e-factura şi a declarat: “Sistemul RO e-Factura a fost creat în vederea punerii la dispoziția operatorilor economici a unui serviciu electronic pentru emiterea și primirea facturilor, ce contribuie la susținerea unui mediu fiscal eficient şi adaptat nevoilor de tranziție către o metodă de lucru bazată pe instrumente digitale, nu pe hârtii, răspunzând evoluțiilor tehnologice și cerințelor mediului de afaceri.”

„RO e-transport împreună cu celelalte proiecte de digitalizare ale ANAF contribuie la reducerea decalajului fiscal și la crearea unui mediu concurențial corect. Aceste instrumente pun la dispoziția ANAF un sistem proactiv de prevenire și identificare timpurie a fraudelor, constituind o premisă pentru creșterea conformării fiscale”, a transmis mediului de afaceri și domnul Teodor-Alexandru Georgescu, director general al Direcției Generale Antifraudă Fiscală.

De asemenea, în cadrul webinarului, specialiștii EY au dat vești bune mediului de afaceri: „Pe 30 iunie, a fost publicată Procedura de utilizare și funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, RO e-Transport și amânarea stabilirii de sancțiuni pentru RO-E transport, până la 1 octombrie 2022, măsură mult așteptată de agenții economici”, a punctat Georgiana Iancu, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte. De asemenea, vor fi aduse clarificări suplimentare pentru aplicabilitatea RO e-transport.

Cum percep companiile re-startul sistemului fiscal – sondaj EY

În pragul termenului de raportare în sistemul RO e-factura și a sistemului RO e-Transport, companiile declarau, în proporție covârșitoare – 72%, că nu sunt pregătite pentru ”o implementare atât de rapidă”, mai ales luând în calcul faptul că, între 30% şi, respectiv, 45% dintre facturile emise, respectiv primite, sunt pe hârtie, dar și alte proiecte derulate în paralel – cum este SAF-T, care le solicită la maximum resursele. Acestea sunt concluziile unui studiu EY România, derulat zilele acestea, care și-a propus să vadă cât de pregătite se simt companiile să pună în practică noul pachet de ”digitalizare” a raportărilor fiscale. Marii contribuabili spun, majoritar – 60%, că, deși au început pregătirile pentru raportarea SAF-T, nu cred că vor fi pregătite să raporteze în termen și apreciază că ”o extindere a perioadei de grație este imperios necesară”.

Realitatea cu care se confruntă agenții economici, acum relevată de studiul EY, este că aceștia emit și comunică către clienți, în proporție de 30%, facturile pe hârtie/prin curier sau poștă și le primesc de la furnizori tot tradițional, pe hârtie, prin curier sau poștă, într-o și mai mare proporție, de 45%. Astfel, deși toate companiile care au participat la sondajul EY România au spus că folosesc sisteme informatice financiar-contabile, prelucrarea informațiilor este foarte dificilă. Marii contribuabili – principalii respondenți ai studiului EY România, se mai lovesc de o barieră – preluarea datelor aferente facturilor primite de la furnizori în sistemul financiar-contabil se realizează, pentru 95% dintre ei, în mod semi-automat sau manual.

De asemenea, un alt aspect interesant revelat de studiul EY România este acela că doar o treime dintre marii contribuabili respondenți au declarat că au înțeles în proporție de cel puțin 70% cerințele raportării în sistemul RO e-factura.

Întrebate fiind care sunt principalele costuri suplimentare pe care estimează că le vor avea pentru a se adapta la raportarea e-Factura, companiile au răspuns că acestea vor veni în principal din implementarea unei soluții tehnice, care să permită generarea facturii electronice, comunicarea prin SPV și procesarea ulterioară a mesajelor generate din SPV în legătură cu e-Factura – 75% dintre respondenți.

„Este interesant că la această întrebare, companiile iau în considerare şi un potențial impact al neconformării în sistemul RO e-factura asupra fluxurilor de numerar, în cazul în care partenerii comerciali condiționează plata facturilor de raportarea prin SPV a e-Facturii. Aici bineînțeles, nu se poate exclude un astfel de impact, de aici importanța clarificărilor din partea autorităților fiscale asupra aplicabilității acestei raportări prin RO e-factura pentru produsele cu grad ridicat de risc. Raportarea prin SPV a facturilor pentru produsele cu risc nu se poate substitui facturii originale care susține deducerea TVA la beneficiar, cel puțin nu până la obținerea unei derogări de la regulile de facturare consacrate prin Directiva de TVA”, arată Georgiana Iancu, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte.

Costuri vor mai fi, anticipează agenții economici, și din asigurarea unei piste de audit (arhivare, reconciliere, trasabilitate) între factura tradițională și e-Factura, dar și din resursele umane suplimentare ce vor trebui asigurate, cum arată 13% dintre respondenți.

Aproape 50% din marii contribuabili cred că un interval rezonabil pentru a se putea conforma și a factura electronic prin intermediul platformei puse la dispoziție de ANAF ar fi între 6 luni și un an.

De remarcat este faptul că toți agenții economici întrebați au răspuns, în proporție de 90%, că știu că autoritățile fiscale intenționează ca programul e-Factura să devină aplicabil cu caracter generalizat, ceea ce nu poate decât să confere premisele unei și mai bune mobilizări pentru trecerea către facturarea electronică obligatorie, mai arată Georgiana Iancu.

Informații esenţiale pentru Ro e-transport nu pot fi extrase automat

„În ceea ce privește cel de-al doilea proiect de raportare digitală RO e-Transport, companiile care au răspuns demersului EY România au dat de înțeles că nu sunt tocmai pregătite de implementare – 53% dintre ele declarând că nu au făcut, încă, o analiză pentru a vedea cât din datele raportabile în RO e-Transport care pot fi extrase automat sunt disponibile în sistemele ERP. Doar 8% dintre respondenții studiului nostru au spus că au executat această analiză și au constatat că au date disponibile în proporție de 70-90%, ceea ce în mod evident că va duce la dificultăți în întocmirea raportării în RO e-Transport, dar şi în costuri şi timpi suplimentari de obținere şi procesare a informațiilor”, explică Georgiana Constantin, Senior Manager în cadrul departamentului de Taxe Indirecte.

„Dintre informațiile necesare, care nu sunt disponibile în sistemele financiar contabile, respondenții pun pe primul loc detalii despre transport (transportator și mijlocul de transport) și detaliile despre documentele de transport – 27%. Alte informații importante care nu se regăsesc în sistemele companiilor sunt cele despre locul de descărcare – 15%, detalii despre locul de încărcare –14% sau chiar detalii despre bunurile transportate (cantitate, valoare, cod tarifar) – 11%. Aici trebuie punctat şi că în funcție de operațiunea supusă raportării, mai pot apărea şi informații specifice care sunt obligatorii, cum ar fi punctul de trecere a frontierei sau biroul vamal unde se declară importul sau exportul bunurilor”, mai arată Georgiana Constantin, Senior Manager.

Dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă companiile implicate în raportarea RO e-Transport, studiul EY România a identificat derularea în paralel cu SAF-T și e-Factura, timpul prea scurt de implementare în plin sezon, volumul datelor raportate și acuratețea lor, la care se adaugă timpul scurt de pregătire, resursele numeroase de care ar avea nevoie, pentru a se putea conforma cerințelor legale.

De asemenea, Georgiana Iancu mai punctează şi că în anumite situații devine practic imposibilă sau foarte dificilă obținerea codul UIT. Un exemplu foarte frecvent este cel al operațiunilor care implică retur sau refuz al mărfii (total sau parțial), care implică rute alternative de transport, sau chiar operațiuni care trebuie efectuate în afara programului de lucru şi pentru care declararea datelor sau accesul prin SPV nu pot fi realizate în timp real. Lipsa accesului sau internet sau chiar dificultatea de a asigura o comunicare în timp real cu conducătorii vehiculelor de transport sunt de asemenea provocări bine știute în rândul celor impactaţi de această raportare.

41% dintre respondenți afirmă chiar că nu identifică potențialul de a asigura o astfel de raportare, având în vedere complexitatea fluxurilor logistice și complexitatea detaliilor care trebuie raportate. O astfel de raportare nu reflectă realitățile din practică cu care se confruntă operatorii implicați în comercializarea de bunuri și nu este adaptată pentru a adresa complexitatea și multitudinea scenariilor din activitatea logistică.

Raportarea SAF-T. Cum finalul lunii iulie 2022 reprezintă termenul până la care toate companiile mari contribuabili, încadrate în această categorie la 31 decembrie 2021, trebuie să depună Declarația D-406, EY România a dorit să afle și cât de bine merge implementarea acestui proiect. Doar 4% dintre companii declară că au reușit deja, în timp ce 24% dintre respondenți declară că sunt în curs şi speră să reușească să respecte acest termen. Majoritatea marilor contribuabili vechi spun că sunt în curs, dar nu vor fi pregătiți să raporteze în termen. ”Apreciem că o extindere a perioadei de grație este imperios necesară”, susțin aceștia.

În ceea ce privește companiile care s-au regăsit pe listele de mari contribuabili după 31 decembrie 2021 și ar trebui să depună declarația până la finele lunii ianuarie 2023 – 10% spun că sunt în curs, dar nu cred ca vor fi pregătite să raporteze la termenul din ianuarie, în vreme ce 40% spun că nu au început încă, dar cred că vor fi pregătite să raporteze până la finalul lunii ianuarie 2023. 25% dintre respondenți spun că sunt în curs și vor fi pregătite să raporteze chiar de la finalul lunii august 2022.

Citește și:

EY Payroll Survey 2022: Tot mai multe companii iau în calcul externalizarea activităților de resurse umane și salarizare

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Opinie EY România: Prețurile de transfer și relocările de investiții. Șapte puncte de atenție pentru companii

Săptămâna de lucru de patru zile este deja permisă de legislația muncii și se poate implementa în orice companie

Opinie EY România: Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

www.facebook.com/BusinessMark/
www.linkedin.com/company/businessmark
www.instagram.com/business.mark/
blog.business-mark.ro
business-mark.ro/

Pe 10 mai 2022, a avut loc cu succes o nouă ediție „Tax & Finance Forum”, eveniment ce a reunit peste 200 de participanți și speakeri, prezenți atât la Radisson Blu Hotel din București, cât și virtual, pe platforma MyConnector.

Am avut alături de noi 13 specialiști din importante companii de consultanță fiscală, alături de care am analizat subiecte de mare actualizate, precum: instrumentul multilateral care modifică tratatele de evitare a dublei impuneri ale României începând cu 1 ianuarie 2023, prețurile de transfer în 2022 la nivel internațional și local; inspecția fiscală a dosarului de prețuri de transfer; transpunerea Directivei UTP în România; noile măsuri fiscale privind impozitul pe profit care; noutățile legislative în contextul digitalizării fiscale; RO e-factura, RO e-transport și Spațiul Privat Virtual (SPV); SAF-T.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie de discuție ale evenimentului, ce a inclus două sesiuni de prezentări și seminar susținut de specialiștii ATIPIC SOLUTIONS. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Prima sesiune a fost deschisă de Inga Țîgai, Associate Partner, Consultanță Fiscală, KPMG, care ne-a vorbit munca de aproape oriunde, cu accent pe aspectele practice, implicațiile fiscale și de securitate socială.

„Nu îmi place să îi spun telemuncă, o să îi spun «munca de aproape oriunde», pentru a fi mai deschiși cu privire la situațiile ce pot apărea. Cu toții ne confruntăm cu problemele pe care le ridică ceea ce eu numesc «the big reshuffle» sau «the big resignation». Cum putem utiliza munca de oriunde ca instrument de atragere și de retenție? Prima dată ne uităm la ce își dorește angajatul: dacă își dorește să plece trei săptămâni în Grecia, de exemplu, ne uităm la rezidența fiscală, payroll/securitatea socială, sediul permanent, locul conducerii efective, regulile de imigrare și legislația muncii.

În momentul în care, la nivel de organizație, se întâmplă aceste analize, puteți lua, în cunoștință de cauză, o decizie de modificare a politicii. Așadar, trebuie să mă asigur că am o comunicare deschisă și că implementez politica, trebuie să mă asigur că am persoane responsabile de tot acest flux de comunicare, astfel încât să le explic ce au de făcut și care sunt limitările.”

În continuare, Alina Andrei, Partner, Cabot Transfer Pricing, a prezentat noutățile privind prețurile de transfer, cu accent pe patru aspecte:

Dezvoltări internaționale – impozitarea marilor corporații.
Dezvoltări locale – noua listă a marilor contribuabili, noul termen de pregătire a dosarului de prețuri de transfer în cazul contribuabililor mari. Desk-auditul și SAF-T-ul: cum vor influența modul de realizare a inspecțiilor fiscale?
Fluxul procedural de la solicitarea dosarului de prețuri de transfer până la susținerea dosarului în instanță.
Inspecția fiscală a dosarului prețurilor de transfer. Documentarea pierderilor (probleme ale lanțurilor de aprovizionare, creșterea prețurilor materiilor prime, pierderi din exploatare).

Prima sesiune a conferinței a continuat cu Raluca Popa, Partener Asociat, Departamentul Impozite directe, EY România, și Alex Slujitoru, Avocat, Director, Băncilă, Diaconu şi Asociații SPRL. Ei au vorbit despre instrumentul multilateral care modifică tratatele de evitare a dublei impuneri ale României începând cu 1 ianuarie 2023, punctând, totodată, care sunt implicațiile pentru companiile românești.

„MLI oferă un instrument pentru punerea rapidă în aplicare a măsurilor BEPS pentru convențiile fiscale. MLI se aplică în paralel cu tratatele existente, modificând aplicarea acestora pentru a îndeplini cerințele care decurg din BEPS. MLI completează și «modifică» convențiile fiscale bilaterale sau multilaterale existente (nu le anulează și nici nu le înlocuiește).

De exemplu, România nu a ales să aplice instrumentul multilateral cu Germania, dar Germania a ales să aplice cu România, iar în acest caz, instrumentul nu produce efecte. Acest aspect este important, pentru că întregul proces este precum un element «viu», în sensul că ne putem răzgândi. Trebuie să ne asigurăm că ambele state au ratificat instrumentul, iar în situația în care dacă celălalt stat ne-a ales pe noi, trebuie să ne asigurăm că a ratificat instrumentul. Sunt două aspecte importante: trebuie să vedem dacă există un acord de evitare a dublei impuneri și dacă cele două țări s-au ales una pe cealaltă. Până în clipa de față, avem 99 de state care au semnat MLI, dintre care 70 l-au ratificat. Dintre acestea, 67 de state au inclus România în lista tratatelor acoperite de MLI.”

Implicațiile raportării ESG au reprezentat un alt subiect de discuție la „Tax & Finance Forum”. Astfel, Ana Maria Iordache, Partener, D&B David și Baias – afiliat PwC România, a susținut o prezentare cu tema: „Fiscalitatea, o componentă de bază a raportării ESG”, subliniind că această raportare vizează trei elemente cheie:

Impactul companiei asupra mediului. Criteriile de mediu includ impactul activității asupra mediului, energia pe care o folosește o companie, resursele de care are nevoie și consecințele pentru ființele vii in general.
Contribuția companiei la societate. Criteriile sociale abordează relațiile pe care compania le are și reputația de care se bucură în rândul oamenilor, clienților, altor companii. Se referă, de asemenea, la cum sunt văzute relațiile de muncă, diversitatea și incluziunea în companie și în afara ei.
Un mod sustenabil de administrare. Guvernanța este sistemul intern de practici, controale și proceduri pe care compania le adoptă pentru a lua decizii eficiente, a se conforma prevederilor legale și de supraveghere.

Când vine vorba despre interesecția dintre fiscalitate și ESG, dacă ne uităm la taxele care ar putea fi afectate de ESG, putem intui pentru fiecare literă în parte: componenta fiscală în zona de mediu (taxe de mediu i.e., carbon, plastice, etc., stimulente verzi și facilități, cerințe de raportare și documentare); componenta fiscală în zona de sustenabilitate (asigurări sociale de sănătate, pensii, echitatea salarială, salarii și politici de remunerare sustenabile, flexibilitatea forței de muncă, global mobility); componenta fiscală în zona de guvernanta (remunerare Bord, sustenable procurement, control / audit al proceselor, strategie fiscală, politici interne ESG).

În încheierea primei sesiuni, Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a prezentat tendințele în materia litigiilor fiscale naționale. Câteva puncte cheie:

ANAF constată cu îngrijorare creșterea ponderii deciziilor de impunere desființate de instanță;
Cuantumul dobânzilor de întârziere solicitate de către contribuabili ANAF este semnificativ și marchează o creștere continuă;
Instanțele sunt copleșite de numărul dosarelor de contencios fiscal și recurg din ce în ce mai des la soluții rapide de soluționare (prin respingerea expertizelor, prin relevanța pe care o dau motivelor procedurale de desființare a actelor administrative dar și prin decăderea contribuabilului din deptul de a se mai folosi de anumite probe);
ANAF se pro-activează pe latura susținerii în instanță (propune obiective expertiză, se depun întâmpinări consistente etc).

Guillaume Macczak, Consulting CFO & GBS Services Associate Partner, EY Romania, a deschis cea de-a doua sesiune, prezentând rezultatele studiului „CFO Imperative”, realizat de EY România.

„În prezent, Directorii Financiari din România au mai mult rolul de a proteja și optimiza valoarea companiei (38%) și mai puțin de a crește valoarea acesteia (24%). Debutul pandemiei de COVID-19 a impus o nouă normalitate și un nou mod de a face business, atrăgând după sine provocări, dar și oportunități pentru liderii financiari din România. Pentru a gestiona aceste provocări și pentru a-și repoziționa organizațiile în vederea redresării, Directorii Financiari au luat în considerare diverse măsuri în ultimii doi ani, care au vizat cu preponderență optimizarea costurilor și implementarea unor inițiative de reducere a costurilor (41%), urmate de amânarea sau anularea unor proiecte (23%) si apelarea la măsuri de sprijin guvernamentale (21%)”, arată studiul citat.

Totodată, Guillaume a punctat câteva dintre provocările cu care se confruntă Directorii Financiari din România.

pandemia de COVID-19 a accelerat digitalizarea, însă munca remote nu fost prielnică pentru a susține perfecționare a angajaților;
în perioada pandemiei, investițiile au fost orientate spre reducerea cheltuielilor, ci nu către crearea de valoare în companie;
există percepția că este foarte complicat să recrutăm talente pe anumite posturi, un exemplu fiind controllerii financiari. Trebuie să contactezi oameni din diaspora, să îi convingi să vină în România sau să oferi calificări la locul de muncă, ceea ce poate dura.
alocarea de capital devine crucială în transformarea și optimizarea costurilor. Trebuie să ne gândim cum să susținem afacerea mai degrabă decât să lăsăm departamentul financiar să controleze organizația.

Am aflat de la Narcisa Chirilă, Tax Manager, PKF Finconta care sunt noile măsuri fiscale privind impozitul pe profit care vin în sprijinul mediului de afaceri. Vorbind despre măsurile fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii , introduse prin OUG nr. 153/2020, ea a punctat că:

în scopul stimulării capitalizării societăților, precum și pentru deblocarea fluxurilor de numerar, prin Ordonanția de Urgență a Guvernului nr. 153/2020 (art. I) au fost introduse reduceri pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare si plată, dar și pentru contribuabilii de impozit pe venitul microintreprinderilor și impozit specific unor activități.
prevederile I din OUG nr. 153/2020 a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021 și se aplică pentru perioada 2021-2025.
nu beneficiează de aceste măsuri fiscale contribuabilii care aplică reflementări contabile emise de Banca Națională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost cel al digitalizării fiscale – noutăți legislatie și provocări. Luiza Ionescu-Donoiu, Senior Managing Associate, Reff & Asociatii | Deloitte Legal a adus în discuție Spațiul Privat Virtual, precizând că „o contestație fiscală nu poate fi comunicată exclusiv prin Spațiul Privat Virtual”. „Avem limitările tehnice – nu putem depune mai mult de 10 Mb pentru fișierele transmise. Mai este încălcat și principiului caracterului absolut gratuit al căilor administrative de atac. Nouă, ca avocați, ni se îngrădește activitatea, însă dvs., în calitate de clienți, vi se încalcă dreptul la apărare. Sunt și chestiuni legate de sancțiunea aplicată.”

La rândul său, Alexandru Stancu, Senior Manager Servicii Fiscale, Deloitte Romania, a vorbit despre RO e-Factură și RO e-Transport: „În 2021, ANAF a decis să extindă aplicarea RO e-Factură și la B2B. Pe fondul luptei contra fraudei și evaziunii fiscale, RO e-Factura B2B va deveni obligatorie de la 1 iulie, astfel că furnizorii de produse cu risc fiscal ridicat vor fi obligați să utilizeze sistemul RO e-Factura, iar entitățile din retail, food, non-food, real estate vor fi cele mai afectate. Chiar dacă au fost multe acte normative, sunt încă multe întrebări.

Al doilea proiect de digitalizare este RO e-Transport, care monitorizează transporturile rutiere de bunuri pe teritoriul naţional (inclusiv import & export). Cum va funcționa? Contribuabilii vor declara anticipat deplasarea bunurilor deținute dintr-o locație în alta – se poate notifica cu 3 zile înainte de a începe transportul: informații despre încărcare – descărcare, punctul de trecere al frontierei, etc. Cei care au astfel de bunuri de transport trebuie să obțină o cheie de control – un cod UIT, preluat pe documentele de transport.”

Cea de-a doua sesiune a evenimentului a fost încheiată de Cătălina Nacev, Avocat senior, D&B David și Baias – afiliat PwC România, care a adus în discuție „Legea UTP nr. 81/2022. Impactul și provocările pentru sectorul agro-alimentar”. Vorbind despre provocările în implementarea acestei legi, Cătălina a explicat că: „referitor la reducerile comerciale și financiare, cumpărătorului îi este interzis să aplice reduceri reduceri financiare și comerciale sub formă de rabaturi, cu excepția remizelor și risturnelor, a căror reduceri cumulate să nu fie mai mari de 20% aplicate în funcție de valoarea facturată între cumpărător și furnizor, pentru produsele agricole și/sau alimentare, prin derogare de la prevederile Codului Fiscal.

Atunci când vine vorba despre servicii, cumpărătorului îi este interzis să factureze valoarea serviciilor prestate pentru marketing, publicitate, plasare secundară, cost promoții, peste cuantumul de maximum 5% din valoarea încasată de furnizor în baza contractului încheiat între părți.”

În ceea ce privește returul și plățile pentru deteriorarea produselor, cumpărătorului îi este interzis să: solicite furnizorului plăți pentru deteriorarea sau pierderea de produse agricole și/sau alimentare, survenite în spațiile cumpărătorului după recepție, atunci când o astfel de deteriorare sau pierdere nu a avut loc din neglijența sau culpa furnizorului, cu excepția cazurilor în care produsele prezintă vicii ascunse; returneze furnizorului produsele agricole și/sau alimentare nevândute, a mai punctat ea.

„Tax & Finance Forum 2022” s-a încheiat cu un seminar susținut de specialiștii ATIPIC Solutions, Viorel Sbora, Transfer Pricing & Dac6 Partner, Mihaela Crăciun, Senior Consultant, despre efectele nefaste ale dosarelor de prețuri de transfer pregătite „de grup”, noua listă de mari contribuabili, importanța strategiei de apărare în inspecția fiscală. În cadrul seminarului, ei au abordat teme precum:

Cum vă poate afecta un dosar de prețuri de transfer pregătit la nivel de grup dar neadaptat la legislația din România;
Studii de comparabilitate pregătite centralizat la nivel de grup – o idee bună sau nu?
De ce este important să aveți o strategie de apărare coerentă și adaptată la cerințele echipei de inspecție fiscală;
Noua listă de mari contribuabili și impactul pentru contribuabilii ce au fost încadrați în această listă;
Aspectele care trebuie avute în vedere / corectate în cadrul contractelor semnate cu părți afiliate;
Tratamentul fiscal al ajustărilor de prețuri de transfer;
Inflație sau noua provocare în domeniul prețurilor de transfer;
Pregătirea anuală a raportărilor Country by Country Reporting (CbCR).

[divider height=”30″ line=”1″]

Tax & Finance Forum 2022 este un eveniment organizat de BusinessMark.

Ediția din mai 2022 s-a bucurat de susținerea partenerilor principali: EY România, ATIPIC Solutions, Cabot Transfer Pricing, PwC România, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA

Evenimentul a fost susținut de: Camera Consultanților Fiscali

Suportul tehnic a fost oferit de SCS – Schinkel Conferințe Soluții

Parteneri media ai evenimentului au fost: spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Contzilla, Debizz, Transilvania Business, Revista Piața, administrație.ro, Belgian Luxemburg Romanian Moldovan Chamber of Commerce – BEROCC, Digital Business, Digital Business, Global Manager, Financial Market, Jurnalul de Afaceri, Top Business, MATEK, spațiulconstruit.ro

BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate B2B. Principala linie de activitate a BusinessMark este organizarea de evenimente business „concept propriu” prin care ne propunem să oferim mediului de afaceri românesc un spaţiu profesionist de discuţii şi networking. Combinând metode de comunicare şi business matchmaking, oferim partenerilor noștri modele de dezvoltare complexe, conectându-i în mod direct cu mediul de afaceri şi creând oportunităţi de parteneriat strategic.

[divider height=”30″ line=”1″]

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

www.facebook.com/BusinessMark/
www.linkedin.com/company/businessmark
www.instagram.com/business.mark/
blog.business-mark.ro
business-mark.ro/

[divider height=”30″ line=”1″]

Importatorii și exportatorii sunt vizați direct de noul sistem național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat (legume, fructe, băuturi, materiale de construcții, îmbrăcăminte și încălțăminte), ce ar urma să devină obligatoriu de la 1 iulie 2022. Recent, Guvernul a stabilit că Ro e-Transport va monitoriza și transportul bunurilor cu risc ridicat provenite din achiziții intracomunitare, al bunurilor care fac obiectul livrărilor intracomunitare, precum și transportul bunurilor provenite din import sau al celor care fac obiectul exportului. Cu alte cuvinte, statul va putea monitoriza, odată ce platforma va fi gata, nu doar transportul achizițiilor locale cu risc ridicat, ci toate transporturile de bunuri riscante fiscal, chiar și al acelora care doar tranzitează România. Scopul declarat – creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, precum și prevenirea și combatere comerțului ilicit de bunuri.

Radarul mărfurilor, așa cum mai este cunoscut Ro e-Transport, ar urma să devină opțional până la 31 iunie 2022, pentru bunurile cu risc fiscal ridicat transportate rutier pe teritoriul României, conform OUG 41/2022, publicată în Monitorul Oficial săptămâna trecută (pe 11 aprilie 2022). Ulterior, acesta va fi obligatoriu, de la 1 iulie 2022. Sistemul vizează, în esență, toți operatorii economici de la noi care vând sau cumpără produse riscante ce sunt transportate pe căile rutiere – persoane juridice, ca și PFA-uri, II-uri sau IF-uri. Potrivit ultimelor informații disponibile, însă, nu este exclusă complet varianta prelungirii termenului de aplicare, în condițiile în care administrația fiscală nu a parcurs încă toți pașii necesari – organizarea unor licitații etc.

Cine are obligația de declarare? Practic, va deveni obligatorie declararea anticipată a datelor aferente transporturilor pe teritoriul național. Ele vor fi valabile pentru o perioadă prestabilită de la data începerii transportului, iar sistemul va permite modificarea datelor declarate până la intrarea pe teritoriul național sau până la punerea în mișcare a vehiculului transportor. Conform prevederilor Ordonanței, vor avea obligația de declarare în sSistemul RO e-Transport a bunurilor cu risc fiscal următoarele categorii de persoane: destinatarul menționat în declarația vamală de import; expeditorul menționat în declarația vamală de export; beneficiarul achizițiilor intracomunitare de bunuri, furnizorul în cazul livrărilor locale și intracomunitare de bunuri; depozitarul, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național.

Ce este UIT și ce reprezintă el ? Codul UIT — este codul unic generat de Sistemul RO e-Transport prin intermediul căruia se identifică bunurile care fac obiectul transportului de bunuri cu risc fiscal ridicat. În sistem vor fi înregistrate datele referitoare la expeditor și beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantitățile și contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare și descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat.

Persoanele care au obligația de declarare vor pune la dispoziția transportatorului acest cod UIT, care va fi înscris în mod obligatoriu pe documentul de transport.

Pe ce document de transport se va trece codul UIT? Foarte important de reținut este că, în cazul transporturilor interne cu titlu oneros, documentul de transport este scrisoarea de transport tip CMR, conform prevederilor legislației privind transporturile rutiere. Agenții economici ar putea să analizeze oportunitatea de a emite un CMR electronic, ținând cont de faptul că România a aderat la Protocolul adițional privind scrisoarea electronică de însoțire (eCMR), la Convenția referitoare la contractul de transport rutier internațional de mărfuri pe șosele (CMR), prin Legea 29/2019.

În schimb, pentru transporturile efectuate cu flota proprie nu se completează CMR, ci un aviz de expediție sau document similar (de exemplu, aviz de însoțire).

În concluzie, agenții economici ar trebui să aibă în vedere faptul că utilizarea Sistemului RO e-Transport, opțională la acest moment, va deveni obligatorie de la 1 iulie 2022 și să aibă în vedere informațiile necesare pentru completarea în sistem precum și a metodelor de încărcare a acestor informații, pentru a scurta cât mai mult timpul de raportare a acestora. De asemenea, îi avertizăm pe agenții economici să nu mai omită obținerea CMR-ului, în condițiile în care acesta va deveni obligatoriu de completat, odată cu implementarea Ro e-Transport.

Nerespectarea dispozițiilor Ordonanței e-Transport se va sancționa, începând de la data de 1 iulie 2022, cu amenzi cuprinse între 5.000 lei și 100.000 lei, precum și cu confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate (în situații specifice, de exemplu, în cazul nedeclarării bunurilor).

Material de opinie semnat de Mihai Petre, Director, Consultanţă Vamală, EY România și Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerţ Internaţional, EY România

Citește și:

Opinie EY România: Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

Cristina Săulescu, Cabot Transfer Pricing: Facilități fiscale în 2022

Respectarea obligațiilor de mediu, un efort tot mai complex și mai greu de gestionat pentru companii. Avantajele colaborării cu OIREP

Laura Ciornei, Let’s talk HR: Criza resursei umane din sectorul IT&C se va accentua

Crowe România și DeclaratiaUnica.ro se angajează împreună în automatizarea declarației unice și oferirea de consultanță personalizată

Opinie Wise Finance Solutions: Finanțări nerambursabile pentru energie solară și eoliană

Opinie Constantin Măgdălina, Expert tendințe și tehnologii emergente: „Cum poți să menții proiectele agile?”

Opinie EY România: „Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii”

#dialogurileBusinessMark. Răzvan Pârvulescu, Business Development Coordinator, BTDConstruct & Ambient: „Este esențial să se acționeze și în direcția limitării construcțiilor speculative, care nu respectă standarde de sustenabilitate și care dăunează orașului și locuitorilor săi”

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark:

www.facebook.com/BusinessMark/
www.linkedin.com/company/businessmark
www.instagram.com/business.mark/
blog.business-mark.ro
business-mark.ro/

Credit foto: Pexels.com

Principalele concluzii ale profesioniștilor invitați la a treia ediție CFO Conference Timișoara. „CFO-ul poate fi acea voce care îi semnalează CEO-ului atunci când întrevede elemente care sugerează o stare de dificultate”

Economia se confruntă cu provocări semnificative: volatilitate ridicată, dinamică economică încetinită, inflație înaltă și costuri de finanțare crescute, astfel că anul 2024 este caracterizat de reziliență, eficiență și o mare atenție asupra costurilor.

În contextul actual, rolul CFO-ului a evoluat spre un rol strategic de consilier cheie al CEO-ului, el furnizând date cruciale pentru luarea deciziilor.

Ca urmare a ultimilor ani, dominați de numeroase provocări, identificarea și anticiparea riscurilor devin o responsabilitate cheie pentru CFO.

Utilizarea inteligenței artificiale devine crucială pentru procesarea și analiza datelor, cât și pentru eficientizarea muncii din departamentele financiare.

SESIUNEA I

SESIUNEA a II-a

Adaptarea continuă a lanțurilor de aprovizionare este esențială pentru a putea răspunde prompt tuturor provocărilor, de la schimbările comportamentale ale consumatorilor până la situațiile de criză neprevăzute.

Reducerea amprentei de carbon și a emisiilor reprezintă provocări majore, determinând o reevaluare a strategiilor de aprovizionare și distribuție.

Investițiile în infrastructura logistică modernă, sustenabilă și amplasată strategic, inclusiv în zone emergente, vor permite companiilor să răspundă eficient cerințelor tot mai complexe ale clienților și tendințelor pieței.

Dezvoltarea și retenția talentelor în cadrul organizațiilor, prin programe ample de training, mentorat și cultivare a unei culturi organizaționale adaptabile, reprezintă cheia pentru a construi echipe de supply chain pregătite să facă față provocărilor viitorului.

Implementarea sistemelor inteligente de gestiune a depozitelor oferă vizibilitate, control și analize aprofundate, transformând datele în informații utile pentru îmbunătățirea proceselor decizionale.

SESIUNEA I

SESIUNEA A II-A

1. Responsabilități în domeniul strategiilor, politicilor și proceselor

2. Responsabilități în zona de risk management

3. Responsabilități în aria de conformare fiscală (tax compliance)

4. Responsabilități în domeniul consultanței fiscale

5. Responsabilități în gestionarea relației cu autoritățile fiscale

6. Responsabilități în relația cu stakeholderii

7. Responsabilități – Knowledge management & knowledge sharing

Despre Tax & Training

Pașii pentru raportare

Citește și:

Dați-ne un follow, pentru a rămâne la curent cu toate noutățile privind evenimentele organizate de BusinessMark: